5,656 matches
-
ai acestui curent, Ștefan Bârsănescu, avea să scrie peste ani despre esența și limitele pedagogiei culturii: ,,Pedagogia culturii a determinat orientarea educației de la un intelectualism abstract și pur livresc, la un proces de dezvoltare și adâncire a personalității umane, prin receptarea bunurilor culturale și pregătirea pentru creație. În același timp însă, ei i se poate reproșa caracterul idealist, metafizic, întrucât pornește de la ideea existenței în om a unor tendințe native după valorile culturii, orientate în mod preponderent spre bunurile spirituale. În
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
operațiilor implicate în noțiunea ce trebuie asimilată; crearea unei situații care să permită construirea operațiilor - o problemă; efectuarea acțiunii; interiorizarea acțiunii și construirea operațiilor. O astfel de înțelegere a actului învățării contrazice sistemul tradițional de învățare, axat pe transmiterea și receptarea structurilor cognitive gata elaborate. Ea ne oferă avantajul de a oferi elevilor nu numai cunoștințe, ci și instrumentele de asimilare, respectiv operațiile logico-matematice. Având ca repere primordiale de pornire structura operațională a activității umane, precum și teoria privind orientarea tipurilor de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
model de ideal educațional definitoriu pentru pedagogia esenței. Filosofia kantiană, în special prin intermediul criticismului, a contribuit la fundamentarea idealului modern al educației, care angajează conștiința activă a omului (în opoziție cu idealul tradițional al educației care viza doar capacitatea de receptare cumulativă a spiritului omenesc), exprimată prin marile sale creații - știința, arta, dreptul, morala, politica...Pentru idealul modern al educației hotărâtoare era legea morală fundamentală, obligatorie pentru toți. Universalitatea moralei deontologice și a idealului educației a angajat concomitent capacitatea omului de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fiind importanța cunoașterii în amănunțime a principalelor caracteristici ale ciclului celular și pentru o mai bună înțelegere a cancerizării celulei atacată de virusurile oncogene, vom aborda următoarele probleme: a) durata ciclului celular; b) semnalizarea celulară: factorii de creștere și diferențiere; receptarea lor de către celulă. Semnalele de proliferare celulară și reglare a lor; c) programul genetic de circuit semnalizator și implicarea sa în carcinogeneză d) sistemul enzimatic de control al desfășurării ciclului celular. Legătura sa cu carcinogeneza virală. e) rolul altor structuri
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
care este consecința intrării în acțiune a unei „serii ordonate“ de reacții biochimice ce au loc în interiorul celulei, produse de enzime, inițial inactive, dar pe care mesajul le activează. În anii următori, din ce în ce mai mulți autori s-au ocupat de problema receptării și traducerii la nivel molecular a diferitelor mesaje fizice și chimice. Astfel, dacă în 1977 existau doar câteva articole cu acest subiect, la începutul lui 2008 erau inventariate peste 48.000. Interesul a fost stârnit de faptul că în 1949
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
stârnit de faptul că în 1949, Alfred Gilman (n. 1941) de la Texas University, Dallas, SUA, și Martin Rodbell (1925-1998) de la Wellcome Research Triangle Park, North Carolina, SUA,4 au primit premiul Nobel pentru unul din aspectele esențiale ale mecanismului de receptare și transmitere a mesajelor în celula vie, mai exact „pentru izolarea și definirea rolului proteinelor G1 ca semnale în fiziologia celulară“ (cum precizează textual anunțul fundației Nobel). Asupra familiei proteinelor G vom reveni ulterior. Prin noțiunea de signal transduction se
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în cazul de față de o genă celulară, care, activată, va comanda, prin produșii pe care îi elaborează, o anumită acțiune (secreția unor hormoni, a unor enzime care inițiază, întrețin ori, dimpotrivă, blochează multiplicarea celulară etc). Procesul de „signal transduction“ (de la receptarea semnalului până la declanșarea răspunsului celular concret) este, din punct de vedere cronologic, foarte diferit. El se măsoară în miimi de secundă în cazul influxului ionic, în minute pentru a se ajunge la activarea unor proteine și lipide care mediază cascada
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
2.3.7.3. Sistemul enzimatic de control al desfășurării ciclului celular), ore sau chiar zile pentru a se obține „deșteptarea“ unei gene și fabricarea produsului ei, la nivelul ribozomilor. Până în prezent, au fost puse în evidență două moduri de receptare și transducție a mesajelor (unii cercetători le numesc căi de receptare și transducție). Oricum s-ar numi, acestea sunt perfect distincte atât în ce privește componența chimică a receptorilor cât și a locului în care respectivii receptori se află plasați în „geografia
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celular), ore sau chiar zile pentru a se obține „deșteptarea“ unei gene și fabricarea produsului ei, la nivelul ribozomilor. Până în prezent, au fost puse în evidență două moduri de receptare și transducție a mesajelor (unii cercetători le numesc căi de receptare și transducție). Oricum s-ar numi, acestea sunt perfect distincte atât în ce privește componența chimică a receptorilor cât și a locului în care respectivii receptori se află plasați în „geografia“ celulei vii. Se disting astfel a) receptorii intracelulari plasați în citoplasmă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de multiplicare, creștere și diferențiere celulară, stimuli apoptotici, intervenții imunitare etc. Oricum, toate aceste procese se bazează pe autoreglare cu feed-back negativ, garanția păstrării constantelor homeostazice. Reproducem în continuare o schemă imaginată de profesorul Noel G. Morgan, ce ilustrează dinamica receptării și transducției mesajului adus celulei de stimulii (liganzi) extracelulari (fig. 2-11). Așa cum se observă, în respectiva dinamică au putut fi deosebite trei tipuri de mesageri: primul este însuși inițiatorul (ligandul), care se leagă de porțiunea exterioară a receptorului transmembranar; cel
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Nu este greu de înțeles, așadar, cât de importante sunt acele cercetări care cla ri fică, pe de o parte, modul concret în care se desfășoară, în dinamică, procesele reglării. În limbaj cibernetic, reglarea înmulțirii celulare este consecința emiterii și receptării de către respectiva celulă a unui complex de semnale, unele provenind din aparatul genetic al celulei însăși, altele din mediul ambiant, în fine, alte semnale anunțând îmbătrânirea respectivei celule. În această lumină, cancerizarea este, după I. J. Kramer și Elisabeth Genot
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
aparține acestei familii) în transmi terea unor mesaje către efectori, este cunoscut încă de prin anii ’60 ai sec. XX. Abia după 1990 însă au putut fi „disecate“ în amănunțime procesele enzimatice consecutive, care fac din fosfolipide mesageri secundari ai receptării și propagării mesajelor în structurile înzestrate cu viață. Mai exact, în cazul nostru sfingomielina membranară „răspunde“ stresului, eliberând subprodusul său catabolic, ceramida. În general, ceramidele reprezintă semnale secundare care activează numeroase enzime efectoare implicate în diferite funcțiuni: proliferare celulară, diferențiere
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
încît valorile create de alții să se poată converti în valori proprii. Astfel, de la popoarele din Orientul Apropiat, vechii greci au deprins organizarea vieții urbane, structura administrativă, comerțul și meseriile. Cetățile grecești din nordul Africii au oferit prilejul unor însemnate receptări din cultura milenară a egiptenilor, ajunsă la un nivel foarte înalt. La Alexandria, cea mai importantă cetate de aici, grecii au tezaurizat, de altfel, întreaga știință și cultură a antichității în renumita Bibliotecă, ce a fost distrusă mai tîrziu de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
orientarea ideologică de principiu a Europei vestice pentru epoca modernă 24. Aceste aspecte au avut însemnate urmări culturale și lingvistice, căci, dacă nu s-a mai pus problema unei legi universale, a devenit tot mai actuală problema comunicării intercomunitare, a receptării valorilor străine, a asimilării și convertirii lor în mijloace pentru emanciparea proprie. Tipurile culturale și reflexul lor lingvistic În concordanță cu istoria socială, în spațiul european, s-au succedat perioade ale istoriei culturale și lingvistice, caracterizate prin trăsături specifice fiecăreia
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
consecință și o parte integrantă a comunicării culturale, se concretizează ca influențare, printr-o transmitere de elemente lexicale de la o limbă la alta, printr-o modificare a fondului lexical al limbii primitoare, ca reflex al modificării fondului de cunoștințe prin receptarea de elemente noi provenite din limba care reprezintă un agent influențator în raport cu ea. Această situație care face din limbă principalul mijloc și element al comunicării culturale se explică prin faptul că, deși entități distincte, limba și cultura nu se pot
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
beletristice s-a produs în perioada expansiunii romane în bazinul mediteranean și, deci, în condițiile unor intense relații cu lumea și cultura grecească din perioada elenistică, perioada arhaică a limbii latine literare s-a caracterizat printr-o pronunțată reticență în receptarea cuvintelor grecești, preferîndu-se de cele mai multe ori calcurile pentru redarea ideilor noi. Treptat însă, atît literatura grecilor, cît și limba lor au devenit nu numai modele de bază, ci și surse directe de îmbogățire a literaturii și limbii romanilor. Limba latină
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
atunci cînd aceasta a fost o limbă vorbită. Cuceririle romane, realizate de-a lungul mai multor secole, au avut ca rezultat impunerea ei în provincii, prin înlăturarea limbilor locale și prin convertirea la romanitate a vorbitorilor lor, dar și prin receptarea de la ele a unor elemente, îndeosebi de vocabular. Datorită superiorității culturale pe care o reprezenta în raport cu alte limbi, latina s-a impus uneori chiar în fața unor popoare necucerite, care au preluat în propriile limbi cuvinte latinești, uneori destul de numeroase, așa cum
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-ură, -ure), care continuă lat. -ora: lat. tempus tempora > rom. timp timpuri. De la neutre, această desinență s-a extins și la unele feminine: blană blănuri, iarbă -ierburi, mătase mătăsuri etc. Se observă, așadar, la genul feminin din limba română o receptare a mărcilor de plural de la alte genuri, ceea ce produce o scădere a specificului inițial pentru -i de la masculin și pentru -uri de la neutru. Italiana are, în afară de cele două desinențe comune cu româna (-e și -i) și o desinență folosită rar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cunoscut o dezvoltare deosebită și de faptul că limba engleză are trăsături deosebite, în primul rînd, un sistem gramatical simplificat și foarte clar. În același timp, engleza are un vocabular extrem de bogat, dar nu prin conservarea fondului germanic, ci prin receptarea elementelor latine și romanice, încît vocabularul ei este de peste 60% cu origine latino-roma-nică. Formată pe teritoriul insulelor britanice din nord-vestul european, engleza este limbă oficială unică sau alături de alte limbi în state ale lumii de pe toate continentele, dintre care cele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
elementele moștenite avînd la origine aceiași radicali, dar modificați prin evoluția fonetică. Prestigiul latinei și mîndria originii romane au generat, pe terenul culturilor reprezentate de toate limbile romanice, curente latiniste, cărora li s-au opus apoi orientări ce vizau temperarea receptării elementelor din latină sau reîntoarcerea la formele latine în cazul elementelor moștenite. Adstratul neolatin al limbilor romanice Lexicul limbilor romanice s-a îmbogățit și prin împrumuturi de la una la alta, atît la nivel popular, prin contactul dintre populații (în cazul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbi romanice, la care se adaugă 260 care se folosesc în cel puțin cinci limbi. Numărul împrumuturilor panromanice luate din latina savantă (direct sau indirect) este și el foarte mare, reprezentînd fondul de bază al modernității limbilor literare neolatine 85. Receptarea împrumuturilor pe cale cultă din latină reflectă, pe de o parte, afinitatea cu latina, care ușurează, în cazul limbilor romanice, integrarea lor, iar, pe de altă parte, o deosebire structurală față de latină, manifestată prin reticența limbilor romanice în a realiza cuvinte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
afectat, fiindcă, lipsind în general determinările interne pentru terminații (între care se cuprind și desinențele), nici nu s-a modificat și nici nu s-au produs restructurări în morfologie. Aspectul principal care apropie limbile romanice și cele germanice din perspectiva receptării elementelor neologice din latină privește tipul de elemente împrumutate, în sensul că ele aparțin acelorași domenii cognitive și profesionale și acelorași categorii morfologice. Ca atare, se poate constata că, în mod obișnuit, primele împrumuturi vizează domeniul religios pen-tru ca apoi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cuvintelor din limba sursă, care posedă aceste înțelesuri alături de altele, similare acelora ale cuvintelor respective. Calchierea poate însă genera uneori ambiguități sau dificultăți în determinarea înțelesurilor atribuite cuvintelor, chiar și atunci cînd textul oferă unele indicii pentru a face posibilă receptarea noilor valori cu care sînt folosite cuvintele. De aceea, pentru a evita înțelegerea eronată, cuvîntul prin care se traduce (care calchiază) poate fi determinat sau marcat prin glosare pentru a sublinia că se folosește cu o anumită accepțiune specifică unui
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
epocile recente româna literară a devenit cu adevărat europeană, cînd raportul cu valorile europene a fost asumat, deși acest raport are orientare univocă, numai dinspre limbile europene spre ea. În condițiile în care înscrierea în circuitul european a însemnat doar receptare de elemente, saltul realizat de limba literară și de cultura de erudiție a fost totuși remarcabil, chiar fără performanțe deosebite în realizările prin forțe proprii, deoarece, spre deosebire de cultura minoră și de limba populară, care sînt limitate la necesitățile dintr-un
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
culturile și limbile devin elemente unificatoare în spațiul european. În principiu, o asemenea situație nici nu trebuie considerată ingrată, deoarece există, printre altele exemplul romanilor care au preluat mereu din vechea cultură grecească, fără ca aceasta să le micșoreze măreția, căci receptarea a ceea ce este valoros la alții nu poate fi un fapt supărător. Nici germanicii nu au fost prejudiciați de foarte numeroasele elemente culturale și lingvistice preluate din lumea romană și romanică, deși au avut și atitudini care s-au opus
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]