8,522 matches
-
același sex; în altă parte își camuflează narațiunile deghizând identitatea sexuală a personajelor sale. Aceste patru teme: clasicismul, nomadismul, pasiunea erotică și scrierea travesti (în special ca punct de plecare pentru cele mai mari tragedii umane) vor constitui esența acestei relatări biografice; cum ele ne conduc către centrul domeniului, Yourcenar nu va fi consecventă în atitudini și nu va prezenta coerent cele patru teme. Contradicțiile și tensiunile din timpul vieții se oglindesc în scrieri. Deciziile strategice din cărțile ei îi reflectă
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
condiției umane. Fotografie reprezentându-l pe Gide Marguerite era curioasă să afle cine era și, în contextul schimbării ambianței politice europene de după 1929, era curioasă față de viitor. Zilele fără griji de pe bulevardele pariziene deveniseră nopți apăsătoare în care asculta frecventele relatări despre marasmul economic care se profila la orizont. Banii încă nu erau o problemă pentru ea. Michel îi lăsase o foarte mică moștenire, pe care ea a pus-o de o parte, și încă mai avea un mic fond condiționat
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
înainte să atingă vârsta maturității și să devină astfel nepotrivit pentru dezmierdările împăratului. Calculul melancolic al lui Antinous s-a bazat și pe visul său romantic de frumusețe veșnică: dorința de a muri înainte să se stingă floarea tinereții. În relatarea lui Hadrian: De teama degradării, adică, de a îmbătrâni, trebuie să-și fi promis cu mult înainte de a muri la primul semn de decădere, sau chiar înainte 59. Acesta a fost darul lui Antinous către împăratul lui; moartea sa din
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
moarte, teme principale ale propriei ei opere. În condiții schimbate, Yourcenar însăși ar fi putut decide să se sinucidă în tinerețe, înscenându-și spectaculos propria moarte la fel ca Mishima. Cartea ei rămâne până azi una dintre cele mai lucide relatări despre acest vizionar al literaturii orientale a secolului XX. De asemenea, ni se demonstrează că principalul rol al morții și reîncarnării în propria ei operă nu se diminuase după Piatra filozofală: s-a intensificat în timp ce își urmărea partenerul murind pe
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
18 noiembrie și a fost incinerată pe insulă. Există un pasaj în Gradiva de Jensen (1903), publicată în anul nașterii lui Grace și Yourcenar, pe care Marguerite îl citise și care descrie renașterea Gradivei. Freud a fost profund inspirat de relatarea lui Jensen referitoare la modul în care a explicat renașterea psihicului universal. Povestirea s-ar putea aplica tot așa de bine și Margueritei; cât timp Grace a trăit Marguerite a protejat-o, nu a lăsat pe nimeni altcineva să-i
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
au atribuit și o serie de poezii, probabil scrise de alți autori, Satyricon-ul reprezintă opera cea mai importantă; judecând după numărul mare de fragmente care s-au păstrat și după diferența enormă a subiectelor de la un episod la altul al relatării, putem susține că, inițial, romanul a fost mult mai întins, unii cercetători avansând ideea divizării sale pe 141 de capitole. Datarea se face, îndeobște, între anii 61 și 63 e.n., iar în privința titlului, elementele de concordanță cu satira menippee sunt
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de destin literar în capitolul XX, "Despre nemaivăzuta și nemaiauzita aventură dusă la capăt fără nici o primejdie de vestitul și viteazul Don Quijote de La Mancha, unicul pe lume care-ar fi putut-o sfârși într-așa chip". În alte părți, responsabilitatea relatării este pusă pe seama lui Cide Hamete Benengeli, "autor arab și mancheg"239, care intervine "în această nobilă, răsunătoare, dulce, modestă și ingenioasă istorie" pentru a pune sub semnul unui relativism total perspectiva narării. Ca procedeu de mare subtilitate pentru epoca
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
văzute ("Mă-ntorc din lăcașul subpământean al morților, lăsând în urmă porțile întunericului, meleagurile unde Hades locuiește departe de ceilalți zei. N-am murit, ci Hades primitu-m-a de viu la el"267), Epistemon trăiește privilegiul reîntoarcerii la viață și al relatării experienței din Lumea de dincolo. Iar dacă Menipp dă frâu liber imaginației sub forma unui dialog cu Filonide, același lucru se întâmplă și în cazul de față, unde dezvăluirea adevărului despre cele văzute se realizează cu ajutorul întrebărilor pe care Pantagruel
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cazul în care apăreau informații despre cazuri de discriminare la care erau supuși românii din Italia. De exemplu: "Un nou val de ură antiromânească mătură Italia", declama cu un oarecare exces de retorică, promo-ul unde apăreau imagini și clișee specifice relatărilor din teatrele de război. Ba mai mult: în fiecare dimineață, la ore de maximă audiență, pe întreaga perioadă în care s-a desfășurat campania antiromânească în mass-media italiană, media românească a transmis, cu punctualitate și cu comentarii polemice, revista presei
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
discuție doar tangențial. Memorialistica lagărelor (fiind vorba de lagărele naziste) este inclusă de Silvian Iosifescu în categoria amintirilor și jurnalelor din închisori, aflate, la rândul lor, în cadrul "literaturii mărturisirilor", caracterizată drept un "teritoriu imens și de o diversitate deconcertantă", "străvechea relatare a unor întâmplări cu relief neobișnuit, uneori a unei experiențe-șoc"32. Termenul ce reunește, în viziunea teoreticianului român, toate aceste texte, este "literatura de frontieră". Aici sunt incluse atât textele caracterizate de lipsa de intenție literară (oratoria, aforistica, reportajul, memoriile
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
facă pe cititor să participe la bogăția experienței vitale a timpului așa cum este trăită ea de un personaj. Plasarea singularității specifice a povestirii literare în dimensiunea temporală a experienței este limitativă, însă putem păstra convingerea că există diferențe esențiale între relatare din istorie și povestire în literatură. Această convingere susține o definiție a ficțiunii care se aplică doar povestirii non-referențiale53. R. Barthes observă, la rândul său, că "realul" devine "referința esențială" în povestirile istorice, dar este supus procesului de ficționalizare în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
rigoarea documentului autentic: P(ovestiri) d(in) K(olîma) reprezintă fixarea excepționalului în condiții de excepționalitate. Nu e vorba de proză documentară, ci de o proză trăită ca document, fără denaturările din Amintiri din casa morților. Veridicitate de proces-verbal, de relatare reportericească, ridicată la cea mai înaltă treaptă artistică: iată cum îmi înțeleg eu munca 83. Documentul artistic are o răspândire mai amplă și un impact mai puternic decât documentul istoric, pentru că este "viu" sau "trăit", strâns legat de cele mai
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
scop ori un capăt de linie, ci mai degrabă un mijloc sau un punct de plecare. Din nou, J. Semprun este cel care exprimă câteva idei esențiale privind specificul literaturii concentraționare: Vor rămâne cărți. Romanele, de preferință. Sau cel puțin relatările literare, care vor depăși simpla mărturie, care vor da de imaginat, dacă nu vor da de văzut... Va exista poate o literatură a lagărelor [...]. Dar miza nu va fi descrierea ororii. Sau, cel puțin, nu numai ea, nici măcar în primul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Suferința povestită nu este același lucru cu suferința trăită, care poate fi comunicată într-o măsură destul de redusă, idee confirmată și de Vladimir Bukovski, un alt luptător împotriva abuzurilor și nedreptăților din timpul regimului comunist sovietic: Când citești sau auzi relatări despre lagărele de concentrare, despre represaliile în masă, despre milioanele de vieți distruse fără nici o rațiune, în pofida intensității impresiilor, a revoltei sincere și a indignării, toate acestea rămân undeva în afara noastră, în abstract. Nu te schimbă pe tine personal, nu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
creștini: etiopienii care locuiau dincolo de fluviu, serii care făceau parte dintre popoarele asiatice, africanii care ocupau teritoriul coastei occidentale ale Indiei, o mulțime dintre britanni, germanii de dincolo de Rin, unii dintre daci, sarmați și sciți. Nu există nici o discordanță între relatările lui Tertulian, Hipolit și Iustin și ceea ce afirmă Origene, după cum ar părea în aparență, întrucât cei dintâi ne vorbesc despre locurile unde a ajuns Evanghelia, fără a specifica in lato sau in parvo modo, iar alexandrinul despre necesitatea cuceririi întregii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
acești soldați, întrucât activitatea lor, fiind interzisă de legile militare, se desfășura în secret sau cel puțin cu multă prudență. Scriitorii creștini nu vorbesc despre aceasta, considerând că nu era nici măcar prudent, după cum afirmă Dionisie, episcopul Alexandriei egiptene, într-o relatare despre persecuția lui Valerian: Din acest motiv omit istorisirea fiecărui eveniment, despre care frații (creștini n.n.) au o cunoaștere deplină. Scriitorii ecleziaști nu erau foarte interesați de acest subiect al faptelor fiecăruia dintre creștini, considerat un detaliu inutil pentru contemporani
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
biserică aprodul l-a și chemat în fața scaunului de judecată. Odată ajuns înaintea judecătorului și mărturisindu-și credința cu și mai mare râvnă Marinus a fost dus așa cum era la locul de osândă și a murit ca martir. Continuându-și relatarea, Eusebiu ne spune că: Tot așa s-a făcut vestit pentru îndrăzneala sa în credință și Astirius, un bărbat din Roma promovat în rândurile senatorilor și ajuns în mare vază în fața împăraților, ca unul ce era cunoscut de toți pentru
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
40 de martiri din Sebaste (Armenia). Din aceste Patimi aflăm că informațiile primitive erau mult mai ample, iar hagiografii au putut trece la reconstruirea acestor izvoare bazându-se numai pe procesul și martiriul lor. 4.2.1. Actele sfântului Maximilianus Relatarea din Actele sfântului Maximillianusne descrie refuzul recrutului de a presta serviciul militar, a cărui obiecție de conștiință pare maturată de anumite considerații morale, superioare motivațiilor potrivnice idolatriei, chiar dacă se poate vedea și prezența acestora din urmă. Evenimentul a avut loc
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pedeapsă întregii sale oștiri (Acte, 11). Descrierea urmează o succesiune de evenimente din ce în ce mai impresionante, captivante și miraculoase, cu scopul de a introduce cititorul în atmosfera creștinului abandonat în Dumnezeu, capabil să înfrunte și să reziste împotriva oricărei amenințări. O asemenea relatare i-a încurajat pe mulți tineri pentru a se opune serviciului militar, devenit incompatibil credinței creștine. * 1. Mulți martiri au reușit să învingă diavolul și toate lucrările sale în numele lui Isus Cristos care i-a încoronat. Printre aceștia s-a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
trecute sau viitoare. Informația vizuală necesară pentru a comunica despre trecut și viitor oferă suport copilului atunci când acesta ar putea Întâmpina dificultăți În reamintirea sau reprezentarea evenimentelor. Următoarele strategii de suport vizual pot fi folosite pentru a oferi asistență În relatarea evenimentelor din trecut și viitor: a) orarele reprezentând activități și evenimente zilnice; b) calendarele folosite pentru a reprezenta evenimente speciale sau periodice, cum ar fi lecțiile de Înot, vacanțele etc.; c) reprezentarea secvențială a activităților care Înseamnă reprezentarea secvențelor, a
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
a părăsi Palatul Regal și țara: că rolul său pe viitor era „de pază a unei tradiții” ca „singura care poate scăpa țara” și „să nu se puie în conflict cu Antonescu” până când „nu va fi cel mai tare”. Această relatare și interpretare personală din jurnalul său denotă că, fie și în final, Carol II încă își mai făcea iluzii, de vreme ce Decretul-lege nr. 3 064 semnat în aceiași zi de Ion Antonescu stabilise succesiunea la tronul României în persoana „Măriei Sale Marele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acoperit, prin decizie internă (art. 4-6). Din analiza datelor furnizate de documentele de arhivă - publicate sau inedite, accesibile studiului până astăzi -, ca și din concluziile unor lucrări de sinteză, coroborând informațiile conținute de alte surse (între care menționăm memoriile, alte relatări de acest gen etc.), putem constata că în cadrul Serviciului Secret de Informații se disting două componente structurale majore: 1. aparatul central (vezi Anexa 1) și 2. aparatul teritorial. - Aparatul central avea în componența sa: a. conducerea S.S.I.; b. Secretariatul General
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Mareșalul Ion Antonescu, care, la sfârșitul zilei de 23 august 1944, închis fiind după arestare, împreună cu Mihai Antonescu în Camera de timbre a Casei Noi de la Palatul Regal din București, a fost cel dintâi, care a întocmit pentru istorie o relatare obiectivă și exactă referitoare la împrejurările demiterii sale, respingând faptele survenite și exprimându-și îngrijorarea - pe deplin legitimă, în condițiile favorizării inamicului sovietic, deja în postura de ocupant - pentru viitorul României. De altfel, se impune atenției constatarea realistă a lui
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Mihai, diplomații de la Curte). În categoria, rară, a mărturiilor sistematice și precise, le includem pe cele datorate lui Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gh. I. Brătianu, Mihai Antonescu, Gheorghe Barbul, Grigore Gafencu și Eugen Cristescu, iar în cea de excepție, cuprinzând relatări și declarații prompte și exacte, unele chiar adnotate (chiar dacă în închisoare), care rezistă tuturor confruntărilor, se înscriu toate în materialele ce poartă girul Mareșalului Antonescu. Faptul nu este întâmplător, de vreme ce, în anii 1944-1946, era cel dintâi interesat de aflarea și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Brătianu a cerut Mareșalului, în același timp, și o schimbare a guvernului, iar Mareșalul a răspuns: «Aceasta o vom face după încheierea armistițiului. Nu e vreme acum pentru schimbare de guvern. O vom face ceva mai târziu» și că, din relatarea acestor fapte, Maniu, Dinu Brătianu și, probabil, și Regele au tras concluzia că Mareșalul Antonescu nu vrea să încheie armistițiul imediat și de aceea a trecut M.S. Regele, personal, împreună cu Sănătescu și ofițerii care-i avea fixați dinainte, la darea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]