6,157 matches
-
sinonimie, cu explicații istorice și conotații stilistice, între termeni echivalenți în esență, dar marcați de apartenența la limbajul religios ortodox, respectiv catolic: duh și spirit, spovedanie și confesiune etc. Termenul ortodox e adesea de origine greacă, intrat de obicei în română prin filieră slavă, sau pur și simplu slav; în schimb, cel catolic e un împrumut latino-romanic dintr-o fază mai tîrzie din evoluția limbii. în unele cazuri, specializarea e clară, termenii evocînd fără ezitare cadrul lor confesional; în altele e
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
o traducere (cf. it. fedeli "credincioși") și de tendința jurnalistului de a păstra ca atare termenii pe care îi simte legați de ritul catolic. Mai interesant e cazul formei missa: un cuvînt fundamental al vieții religioase creștine, care circulă în româna actuală cu multe oscilații; mai grav e că acestea nu sînt limitate de dicționarele noastre, care de fapt sporesc confuzia lexicală. în textele contemporane, cuvîntul apare în formele mesă, misă sau chiar missă (cu sau fără majusculă): "Patriarhul... a participat
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
pentru limba germană ("folosul limbii nemțăști", argumentat într-un manual de la 1785, p. 57-58), despre opțiunile lingvistice în familiile mixte, despre experiența psihologică a bilingvismului - "la un moment dat nici nu știu ce limbă vorbesc"; "eu pot să trec de la germană la română, uneori fără să-mi dau seama" (p. 84-85). Se repetă ideea că în Banat situația normală era de cunoaștere a trei limbi: "Nu e timișorean decît cel ce vorbește trei limbi: româna, maghiara, germana" (p. 127); "în general, în Reșița
Mărturii despre destine și etnii, despre limbi și dialecte... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16632_a_17957]
-
vorbesc"; "eu pot să trec de la germană la română, uneori fără să-mi dau seama" (p. 84-85). Se repetă ideea că în Banat situația normală era de cunoaștere a trei limbi: "Nu e timișorean decît cel ce vorbește trei limbi: româna, maghiara, germana" (p. 127); "în general, în Reșița, oamenii aveau o altă mentalitate (...). Toți, dar toți, știau trei limbi: română, germană, maghiară; bineînțeles, majoritatea vorbeau în dialect" (p. 159). învățarea limbilor, impusă de diverse circumstanțe istorice, devine un motiv de
Mărturii despre destine și etnii, despre limbi și dialecte... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16632_a_17957]
-
In memoriam SIMION VĂRZARU Am fost elevul profesorului Simion Vărzaru, la Liceul "Ion Creangă" din Bălți. În perioada 1938-1940 mi-a fost profesor de română, iar între anii 1941-1944 la această calitate s-a adăugat și aceea de director al liceului unde învățam. De altfel, mulțumită energiei și eforturilor sale neobosite, a fost posibilă construirea, în timpul ultimului război, a clădirii liceului, care găzduiește astăzi și
In memoriam Simion Vărzaru. In: Curierul „Ginta latină” by Alexandru Budișteanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2251]
-
scepticismului față de exil. Înregistrează, e adevărat, cele mai importante cărți postbelice ale lui Mircea Eliade, Vintilă Horia, Dumitru Țepeneag, Bujor Nedelcovici, Horia Stamatu, Matei Vișniec, dar mi se pare cam puțin. Chiar dacă au fost publicate inițial în altă limbă decât româna, anumite cărți ale exilului rămân pentru totdeauna ale literaturii române, cu slabe șanse de a fi integrate în alte literaturi. Cu tot impedimentul limbii străine în care au fost publicate inițial, aș fi introdus în dicționar: Cavalerul resemnării și Salvarea
Catalogul bibliotecii esențiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13114_a_14439]
-
Te-ndeamnă Să fii și OM HARNIC și OM CUMSECADE. IUBITE COPILE, -ți urez să ajungi Odată și-odată, și-n iarna vieții, Știind c-ai luptat și-ai putut să alungi Nedreptele vreri ale sorții și ceței. REFREN: SLĂVITE ROMÂNE, tu, LIMBA ROMÂNĂ, Și SFÂNTA ISTORIE-A NEAMULUI TĂU, Păzește-le veșnic, cu sabia-n mână, CA NIMENI SĂ NU LE MAI FACĂ VREUN RĂU. Toma ISTRATI
Slăvite române. In: Curierul „Ginta latină” by Toma Istrati () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2319]
-
sintagmei "prea deștept). Transferul unui uz și al unui sens în alt context cultural produce însă o serie de interferente și de ambiguități: în franceză sau în engleză, sensul strict religios e mult mai puțin frecvent în discursul public; în română, în schimb, el este clar dominant. Folosirea adjectivului ortodox, chiar în sensul larg, evocă adesea și înțelesul religios, de obicei cu efectul producerii unui nou sens contextual: ortodox devine mai mult sau mai putin sinonim al lui creștinesc. În citatul
Schimbări semantice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17680_a_19005]
-
adevăr, construcțiile narative și dramatice ale identității postmoderne se petrec pe teritorii ce se intersectează: ambele se axează pe reconstruirea realului, dată fiind asumpția relativității și a efemerității. Metaforele teatrale ale identității și lumii sunt ca atare prezente în numeroase române ale dizlocării aparținând unor autori postcoloniali: The Buddha of Suburbia de Hanif Kureishi, The Satanic Verses de Salman Rushdie, unde protagoniștii sunt actori nu numai pe scenă, ci și în viață, sau in Red Earth and Pouring Rain de Vikram
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
a limbajului care are alte ritmuri și degajă altfel de tensiuni decît cele dorite aici, teatrale. Este prea puțin și pentru cei care se mulțumesc cu spectacolul și cred că acesta este Eco - unii încadrîndu-l chiar în seria autorilor de române polițiste (bizar, nu?) - dar și pentru cei care au citit sau sînt incitați să o facă de acum încolo și descoperă un spectacol fascinant și savuros al românului propriu-zis. Demersul regizoral este eliberator pentru creatorul sau, eliberator de obsesii, de
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
preocupările sale dinaintea hirotonirii lui că decan), Orzea..." Satul de atâta uniformizare, tânărului universalist și critic de artă îi venea să lanseze un S.O.S. Într-o situație asemănătoare a fost și eminentul latinist Gh. Tohăneanu, ajuns profesor de română și rusă la o școala elementară din Ploiești. Activitatea pe care o desfășura era "în afara câmpului culturii", iar cei câțiva colegi intelectuali "aveau complexul ratării, trădat prin gesturi deznădăjduite, suspine semnificativ prelungite și priviri furtive". La fel s-a întâmplat
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
pe care le primesc la redacție. Mă interesează studiile românești în toate aspectele lor. Sunt, de asemenea membru activ în Societatea Americană de Studii Românești. - Considerați limba vorbită în Republica Moldova o altă limbă romanică, sau doar o variantă locală a românei? - Deși accept faptul că realitățile politice și sociologice, ca și chestiunile legate de identitatea etnică și culturală, pot face interpretările lingvistice mai dificil de definit, am susținut întotdeauna în scrierile mele științifice că limba vorbită în Moldova este o varietate
Donald Leroy Dyer - Mă interesează studiile românești by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/14317_a_15642]
-
interpretările lingvistice mai dificil de definit, am susținut întotdeauna în scrierile mele științifice că limba vorbită în Moldova este o varietate regională a dacoromânei. Limba moldovenească a fost o invenție sovietică fără acoperire științifică. În timpul perioadei sovietice, acest dialect al românei a suportat unele influențe rusești și ucrainene, în special la nivelul fonologiei și al lexicului, dar ele nu au alterat structura latină a limbii.
Donald Leroy Dyer - Mă interesează studiile românești by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/14317_a_15642]
-
la fixarea sa. Mai probabilă mi se pare ipoteza unei false interpretări a termenului, desprins din contextul unei teorii lingvistice a vremii. Bănățeanul Paul Iorgovici (în Observații de limba rumânească, Buda, 1799) dezvoltase ideea că de rădăcinile latine păstrate în româna populară se pot lega o serie de împrumuturi recente, ducînd la îmbogățirea limbii de cultură: “cuvintele cele de lipse în limba noastră pentru sciințe se cuprind înveluite în redecina cuvintelor a limbii noastre”; cineva trebuie deci să “scuture a tot
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
să zicem la trebuința noastră localitate și local?” ( Repede aruncătură de ochi asupra limbii și începutului rumânilor, 1832). Motivarea împrumuturilor recente prin legarea lor de un cuvînt nederivat (radical), preexistent în limbă, stă la baza multor adaptări ale neologismelor în română și a fost popularizată de numeroase glosare și dicționare de neologisme din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În M. Seche, Schiță de istorie a lexicografiei române, apar titluri grăitoare: Nou dicționaru portativu de toate zicerile radicale și
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
un nume celebru. în italiană, evoluția pare să se fi produs de la sensul artistic al termenului (o operă de artă semnată e una de valoare certă); în franceză, de la marca distinctivă (griffe, în sens primar "zgîrietură"). Termenul firmă provine în română din germană, conform DEX-ului, dar poate fi și de sursă franceză; cuvîntul francez firme (cu sensul "întreprindere, societate comercială") vine din englezescul firm, legat la rîndul său, ca și germ. Firma, de italienescul firma "semnătură". E posibil ca adjectivul
"De firmă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14356_a_15681]
-
de transmitere a mesajului și referent. Sub această formă, cu aceleași șase componente, comunicarea este prezentată și în alte manuale de limba și literatura română, de la diverse clase. Însă problema comunicării traversează mai multe discipline școlare iar faptul că numai româna se ocupă de ea are (inevitabil?) un dezavantaj; aceleași aspecte revin mereu iar altele, la fel de importante, sunt ignorate sistematic. De exemplu, mai sunt și alți factori importanți ai comunicării. Astfel, factorul "zgomot" nu poate fi eludat. Este vorba nu numai
D'ale manualelor by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14348_a_15673]
-
justificată de acord, de ce spunem ora unu? în franceză, ori în italiană, de exemplu, unde a doua unitate nu are gen, dar prima are (un/ une, uno / una), se folosește, în legătură cu prima oră, forma feminină. Cum se explică asimetria din română (de care vorbitorii nici nu sînt de obicei conștienți, fiind vorba de formule automatizate)? O ipoteză credibilă a fost formulată de Al. Graur, în Puțină... aritmetică (1971): "trebuie să pornim nu de la oră, care e relativ recent, ci de la ceas
Ora unu, ora două by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15569_a_16894]
-
41 Institutul național își va organiza controlul financiar preventiv, controlul financiar de gestiune și compartiment de audit intern, potrivit legii. Articolul 42 Litigiile institutului național cu persoane fizice sau juridice, nesoluționate pe cale amiabilă, sunt supuse spre rezolvare instanțelor de judecată române competente, în conformitate cu reglementările în vigoare. Capitolul VII Dispoziții finale Articolul 43 Statutul de institut național de cercetare-dezvoltare se reînnoiește periodic prin reacreditare, care are loc într-un interval de maximum 5 ani sau la modificarea obiectului de activitate al institutului
REGULAMENT din 24 noiembrie 2004 de organizare şi funcţionare a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti - Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164156_a_165485]
-
41 Institutul național își va organiza controlul financiar preventiv, controlul financiar de gestiune și compartiment de audit intern, potrivit legii. Articolul 42 Litigiile institutului național cu persoane fizice sau juridice, nesoluționate pe cale amiabilă, sunt supuse spre rezolvare instanțelor de judecată române competente, în conformitate cu reglementările în vigoare. Capitolul VII Dispoziții finale Articolul 43 Statutul de institut național de cercetare-dezvoltare se reînnoiește periodic prin reacreditare, care are loc într-un interval de maximum 5 ani sau la modificarea obiectului de activitate al institutului
HOTĂRÂRE nr. 2.113 din 24 noiembrie 2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti - Argeş prin reorganizarea Staţiunii de Cercetare şi Producţie Vitivinicolă Ştefăneşti - Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164155_a_165484]
-
o data la 3 ani, cu acordul Comisiei, informând participanții cu privire la noua politica investițională. ... Articolul 25 (1) Cu respectarea dispozițiilor art. 23, administratorul investește în: ... a) instrumente ale pieței monetare, inclusiv conturi și depozite în lei la o banca, persoana juridica româna, sau la o sucursala a unei instituții de credit străine autorizate să funcționeze pe teritoriul României și care nu se afla în procedura de supraveghere speciala ori administrare speciala sau a carei autorizație nu este retrasă, fără să depășească un
LEGE nr. 411 din 18 octombrie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind fondurile de pensii administrate privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162441_a_163770]
-
Economic European să înceapă să administreze o schema de pensii private cu participanți din România, Comisia comunica autorității competente din statul membru de origine, în termen de doua luni de la primirea informațiilor prevăzute la alin. (8), cerințele stabilite de legislația româna privind pensiile administrate privat, în conformitate cu care trebuie gestionată schema de pensii private cu participanți din România, spre transmitere administratorului interesat. ... (11) La primirea informațiilor prevăzute la alin. (10) sau dacă nu primește nicio notificare din partea autorității competente a statului membru
LEGE nr. 411 din 18 octombrie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind fondurile de pensii administrate privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162441_a_163770]
-
10) sau dacă nu primește nicio notificare din partea autorității competente a statului membru de origine la expirarea perioadei prevăzute la alin. (10), administratorul poate începe să administreze schema de pensii private cu participanți din România, în conformitate cu cerințele stabilite de legislația româna privind pensiile administrate privat. ... (12) Administratorul dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European care administrează o schema de pensii private cu participanți din România va respecta cerințele de furnizare de informații stabilite de Comisie, potrivit
LEGE nr. 411 din 18 octombrie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind fondurile de pensii administrate privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162441_a_163770]
-
administrate privat. ... (14) Comisia supraveghează permanent administratorul dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European care administrează o schema de pensii private cu participanți din România, urmărind respectarea, în activitățile acestuia, a cerințelor stabilite de legislația româna privind pensiile administrate privat și a cerințelor de furnizare de informații, prevăzute la alin. (12). ... (15) În cazul în care, în urma supravegherii, se constata încălcări ale acestor cerințe în activitatea administratorului, Comisia notifica fără întârziere autoritatea competenta din statul membru
LEGE nr. 411 din 18 octombrie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind fondurile de pensii administrate privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162441_a_163770]
-
de pensii private din statul membru gazda. ... (17) dacă, în ciuda masurilor luate de autoritatea competenta din statul membru de origine al administratorului sau pentru ca asemenea masuri nu au fost adoptate în statul membru de origine, administratorul continua să încalce legislația româna privind pensiile administrate privat, Comisia poate, după ce informează autoritatea competenta din statul membru de origine, să ia masurile necesare pentru a preveni sau sancționa alte încălcări, inclusiv, dacă este strict necesar, prin interdicția aplicata administratorului de a desfășura activități în
LEGE nr. 411 din 18 octombrie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind fondurile de pensii administrate privat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162441_a_163770]