6,982 matches
-
un articol Despre lipiciunea holerii epidemice, prelucrat după acela al doctorului Macher Considerații în legătură cu originea holerei în India și căile pe care a pătruns și s-a răspândit în Europa. Autorul recomanda cârmuirii din Moldova să aibă grijă "întîi ca săracul să fie în stare a-și cumpăra ieftin hrană bună"209. De asemenea, în "Curierul romînesc" din București, a fost tipărită, tot în 1847, după periodicul "Organul luminării" din Blaj, traducerea unui articol apărut în ziarul "Times", aparținând chimistului William
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
5 al capitalei Iași, unde 4/5 din victime aparțineau evreilor săraci. Ocârmuirea a luat de îndată măsuri adecvate, spre a îngriji pe cei bolnavi și a împiedica extinderea epidemiei. În acest scop a fost sporit numărul de medici pentru săraci, fiind angajați chirurgi și bărbieri care să-i asiste, s-au distribuit gratuit medicamentele necesare celor pauperi și s-au înființat trei spitale cu 140 de paturi și materialele necesare. Principele domnitor, Grigore al IV-lea Al. Ghica, a controlat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
care se afirmase în lupta împotriva epidemiei de holeră din 1848: "Nici Iașii nu au fost scutiți în cursul acestui an [1853] de holera asiatică. Încă de la începutul lunii iunie a grasat [bîntuit] între locuitorii Capitalei, mai ales între cei săraci, holerina, manifestîndu-se prin diaree, vărsături, senzații de arsură și greutate în hipocondru. Către sfârșitul lunii august se părea că va dispărea complet. În 17/29 septembrie s-au ivit 8 cazuri manifeste de holeră asiatică, cu toate simptomele ei grave
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Mihail Kogălniceanu. Printr-un comunicat din octombrie 1865, doctorul Glück aducea la cunoștință publicului că "Măria Sa Domnitorul a adresat mulțumiri către acele persoane care, la timpul epidemiei holerei la Galați, împinse de sentimente filantropice, au format un comitet, au adus săracilor atacați de această boală ajutoare și au insuflat înspăimîntaților curaj, condițiunea de căpetenie pentru reușita în combaterea acestei boale". Directorul Serviciului Sanitar își exprima speranța că molima nu va afecta Bucureștii, întrucît îmbolnăvirile apărute atunci în două culori ale Capitalei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
izbucnirea, la 22 august 1866, după o perioadă de suspensie, a două noi cazuri de holeră, primăria a dispus să se schimbe provizoriu destinația clădirii închiriate pentru judecătoria de ocol, urmând ca aici să se instaleze un "spital pentru cei săraci, cu cele necesare"; s-a numit tot atunci și "un îngrijitor al spitalului holeric", fixîndu-i-se o leafă de 42 de sfanți pe lună, dar cu prilejul vizitelor făcute acolo de medicul primar al județului, E. Zografos, n-au fost găsiți
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
semnalăm câteva observații mai puțin obișnuite ale medicului bârlădean T. V. Cerchez. Acesta ne împărtășește unele descoperiri ale sale referitoare la patogenia bolii: "Zilele în care bacilul trece mai cu ușurință în intestine sunt duminicile și sărbătorile, căci atunci stomacurile săracilor se încarcă mai mult, iar fenomenele boalei se arată lunea și marțea, căci bacilului îi trebuie cel puțin 24 de ore ca să se dezvolte așa de bine încît să i se poată arăta efectele"505. Și epidemia din 1893 a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Le aud pe astea mari cum bocesc noapte de noapte și stau cu lumânarea la gata. Zăltata aia a lăsat casa și pe bărbatu-su să vie lângă mine și măsa, o doare sufletul, o văd. și băietul o vinit săracu’ de el, da’ măi cumetre, ce oi face cu asta mică? Îmi spuse mie țiganca că m-oi duce de tânăr, dar știi cumetre, parcă-s prea holtei acum. - Ei, lasă asta, nu te gândi la așa ceva. Venii cu o
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
să mă puie pe picioare. Ce n-a dat, ce n-a făcut. Au învățat-o babele să meargă la cimitir la matale și să dea de pomană peste mormânt borș cu ceapă, popa a citit pâna a răgușit, iar săracu’ bărbatul meu până a se lega la cununie cu mine venea seară de seară să tămâieze casa noastră, să-și păstreze dragostea. Biata mama, a crezut în toate. Eu nu am avut puterea să cred în nimic până nu m-
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
și ar fi stricat vorba în zadar. Plecă ușor capul și mormăi ceva pentru el. S-a urnit spre magazie, de unde s-a întors liniștit cu o sapă. și-a scos proteza. A spălat-o bine și așa o poartă săracu și pe lumea aialaltă, unde s-a dus împăcat, cu gândul la sfințișorul lui. Andrei fugise spre casă. Era vineri, iar cei din credința lui după ora șase se încuiau în casă la rugăciune până duminică dimineața. Fugea, pașii lui
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
cărei goană amețitoare nu se oprea decât la mii de kilometri mai la sud, acolo unde cel dintâi fluviu hrănește pădurea. Din timpuri străvechi, o mână de oameni cutreiera fără odihnă pământul pârjolit, secătuit, al acestui ținut fără hotar. Erau săraci lipiți dar nu slujeau nimănui, stăpâni în zdrențe, dar liberi, ai unei ciudate împărății. Fără să știe de ce, Janine simțea cum acest gând o umple de o tristețe atât de dulce și de nemărginită, încât pleoapele i se închideau încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
nevesti-si, adevărată sfântă, care, fără gând rău, se dăruise cu trup și suflet omenirii în suferință. Dar bărbatul se voia stăpân deplin peste virtuțile nevestei. "M-am săturat până peste cap, spunea acest Othello, să mă văd înșelat cu toți săracii." Această neînțelegere nu fu decât spre folosul lui Jonas: părinții lui, citind sau auzind că se cunosc destule cazuri de ucigași sadici născuți din părinți divorțați, se întrecură care mai de care să-l răsfețe în fel și chip, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
Iordan. $5 1. Cînd a văzut Isus noroadele, S-a suit pe munte, și după ce a șezut jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El. 2. Apoi a început să vorbească și să-i învețe astfel: 3. Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăția cerurilor! 4. Ferice de cei ce plîng, căci ei vor fi mîngîiați! 5. Ferice de cei blînzi, căci ei vor moșteni pămîntul! 6. Ferice de cei flămînzi și însetați după neprihănire, căci ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
are să vină, sau să așteptăm pe altul?" 4. Drept răspuns, Isus le-a zis: "Duceți-vă de spuneți lui Ioan ce auziți și ce vedeți: 5. Orbii își capătă vederea, șchiopii umblă, leproșii sunt curățiți, surzii aud, morții înviază, și săracilor li se propovăduiește Evanghelia. 6. Ferice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire." 7. Pe cînd se duceau ei, Isus a început să vorbească noroadelor despre Ioan: "Ce ați ieșit să vedeți în pustie? O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
tine însuți." 20. Tînărul I-a zis: Toate aceste porunci le-am păzit cu grijă din tinerețea mea; ce-mi mai lipsește?" 21. "Dacă vrei să fii desăvîrșit", i-a zis Isus, "du-te de vinde ce ai, dă la săraci, și vei avea o comoară în cer! Apoi vino, și urmează-Mă." 22. Cînd a auzit tînărul vorba aceasta, a plecat foarte întristat, pentru că avea multe avuții. 23. Isus a zis ucenicilor Săi: "Adevărat vă spun că greu va intra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
a turnat mirul pe capul Lui. 8. Ucenicilor le-a fost necaz, cînd au văzut lucrul acesta, și au zis: Ce rost are risipa aceasta? 9. Mirul acesta s-ar fi putut vinde foarte scump, și banii să se dea săracilor." 10. Cînd a auzit Isus, le-a zis: "De ce faceți supărare femeii? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine. 11. Pentru că pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna. 12. Dacă a turnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
aceasta? 9. Mirul acesta s-ar fi putut vinde foarte scump, și banii să se dea săracilor." 10. Cînd a auzit Isus, le-a zis: "De ce faceți supărare femeii? Ea a făcut un lucru frumos față de Mine. 11. Pentru că pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna. 12. Dacă a turnat acest mir pe trupul Meu, ea a făcut lucrul acesta în vederea pregătirii Mele pentru îngropare. 13. Adevărat vă spun că oriunde va fi propovăduită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
un picior pe altul, ca și cum ar fi vrut să întrebe ceva și n-ar fi găsit cum să înceapă. ― Dar ceilalți unde-s? întrebă apoi brusc locotenentul. ― Dincolo, șopti primarul, înțelegînd. Sunt doisprezece... O, Doamne, urgia lui Dumnezeu... Sunt români, săracii, și nici unul n-are să scape după cât e de înfocat căpitanul... Bologa urmări privirea primarului și, în fața unui hambar de piatră, văzu o santinelă cu baioneta la armă. ― Acolo? mormăi el, mai stins. Primarul dădu din cap. Pe urmă, cu glas
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ăștia de la femei sunt dați dracului, aduc condiții și teste. Pici testele, nu mai pupi banii. Canci. Așa că eu, cu mintea mea fraieră, cred că ăla de-al dracu’ și-a lăsat ceasul la pupitru... Cădea necazul tot pe Geoană, săracu’... Sandu se uită la Gore cum se uitau rușii atunci când a fost dărâmat zidul Berlinului. Cu jale mare. Maximă. Băi, Gore, pe zi ce trece Îți scade aichiuul, să mor eu dacă nu te trimitem la reciclare. Ăla de la femei
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Gore, lumea venise pregătită pentru distracție, iar tu mai aveai puțin Și făceai deschiderea la parastas. Ptiu, stăteam În spatele tău Și te sprijineam cu-n deget, ca să nu cazi pe spate. Că a mea a Și zis: O fi băut, săracu` Gore al nostru, e emoționat... Erai emoționat, craiule? Simțindu-se introdus la mijloc, cum se spune, Gore preferă să toarne din nou În pahare, fiindcă discuțiile la cârciumă provoacă Întotdeauna o sete teribilă. Ați plecat de la taxele lu` Boc Și-
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Tânăr, În putere, cu viitorul În față, cu adolescența plină de coșuri În spate. Nuntă mare, ca-n povești, iar mireasa o splendoare. Vrusese tac-su să fie fată mare la nuntă, da` nu m-am pus la mintea lui. Săracu`, cu ideea asta s-a dus dincolo, că nam vrut să-i stricăm bucuria, noi făcusem rodajul anticipat. Ascultați la mine, că Și ăsta este un semn dacă ne apucarăm să discutăm despre nunțile noastre. Dar despre ce-ai vrea
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
-mea cu mașina, uite ce se poate Întâmpla... Tocmai de-aia, Gore, fiindcă ai avut noroc În viață. Ai băut și bei de stingi, fără să scrii nimic În fiecare zi. N-ai obligații de-astea, literare. Nu ca po, săracul... Toarnă, Sandule! 07.02.2011 În așteptarea parastasului politic Sandu Șpriț Își frânge mâinile, soarbe din pahar și murmură În barbă Îl schimbă, pe onoarea mea dacă nu Îl schimbă... Ce-ai, Sandule? Privirea lui Gicu transmite foarte clar că
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ce mama dracului?! O să bem și o să discutăm despre șampions lig. Și Băsescu? Maestru de ceremonii, hă, hă, ce-mi plac fitilele mele! Ascultați-mă pe mine, e cu ambuscade, cu ambuteiaje și cu drame În tot pedeleul. Dar Boc, săracul, va fi trimis acasă, la tac-su, poate Îi mai sparge un ou În cap... Of, Gicule, of, Gore, degeaba se ridica el pe vârfuri ca să pară mai Înalt, uite așa te scuipă viața. E ca aia cu maurul care
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
mii de case. Informatule care ești! Sunt, Sandule, că mă interesează viitorul țării. Nu vă mai uitați la mine, nu sunt Funeriu Doi, ca să zic că profesorii și-au regăsit demnitatea pierdută tot de ei de-a lungul timpului. Părinții, săracii, scot banii din buzunare, pe vremurile astea boccii ca o pacoste, trimit gușterii la meditații, da` ei... Ei ce fac? Gicu Îi face un semn lui Sandu, pe sub masă, cu piciorul. Canterstraic, nu știu ce e, n-am Încercat, dacă nu are
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ca neaua, goi, Spre-a fi un îngeraș precum se cade. Ș-apoi ce bine-i ca s-o credeți voi! Cine-ar ghici v-odată cumcă șade Un demon crud în suflet de noroi? Cu vorba înger însă eu săracul Mă voiu scuti de a descri - pe dracul. {EminescuOpIV 205} CUM NEGUSTORII DIN CONSTANTINOPOL Cum negustorii din Constantinopol Întind în piață diferite mărfuri, Să iee ochii la Efenzi și popol, Astfel la clăi de vorbe eu fac vârfuri De rime
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
bruma Cu visul de-o-dată ș-o scutur-acuma. Își scutură haina cea umedă, plină. Balconu-l privește și tare suspină. Zădarnic făcut-au ghitara-i paradă; Inez nici visase să vie să-l vadă. Și ce-i mai rămâne să facă săracul? În lac să privească cum joacă malacul? Mai bine prin tufe se fură cu pază... Ca nimeni s-auză și nimeni să vază. În urmă-i o ușă-n balcon se deschide... Prin flori se arată o gură ce râde
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]