20,441 matches
-
din sortimentul (i) cu competitivități intrinseci Ki = (Ngi/Pvi), impuse de mediul exterior (piață, nișă cu anumite nevoi (Ngi) și capacități de plată (Cpli) specifice) care pot fi produse și/sau achiziționate și vândute într-o perioadă de timp Δt, satisfăcând cererea efectivă a pieței-țintă; (i) & (Qi)/(Ti) - flexibilitatea ofertei întreprinderii dată de raportul varietate și cantitate per durată: - varietatea ofertei este dată de sortimente, - cantitatea oferită pieței este dată de capacitatea de procesare în unitatea de timp a perioadei considerate
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
procentul populației care a absolvit cel puțin liceul, numărul elevilor străini (nivel liceal), la 1.000 de locuitori, numărul elevilor (nivel liceal) care studiază în străinătate, la 1.000 de locuitori, competențe privind limba engleză, măsura în care sistemul educațional satisface nevoile unei economii competitive, atenția acordată studiilor universitare, competențele lingvistice etc. Măsurarea competitivității este un proces complex, datorită multitudinii de factori și subfactori avuți în vedere, WCY fiind elaborat de IMD în colaborare cu 54 de institute din întreaga lume
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
creditare bancară Din totalul celor chestionați, 57,78% (63,64% din industrie, 55,56% din construcții, 57,14% din comerț și 57,26% din alte servicii) consideră că atât modul de creditare, cât și nivelul dobânzilor la creditele acordate nu satisfac cerințele întreprinderilor, ponderea cea mai mare înregistrându-se în cazul microîntreprinderilor (60,49%). La polul opus, cele mai mici procente le-au înregistrat cei care declară că instituțiile financiare oferă posibilități de creditare avantajoase firmelor - 2,62% (2,60% din
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
sunt determinante în succesul unei firme și foarte puțini dintre respondenți consideră că serviciile financiare sunt mai puțin importante în asigurarea succesului pe piață; majoritatea respondenților consideră că atât modul de creditare, cât și nivelul dobânzilor la creditele acordate nu satisfac cerințele întreprinderilor, iar la polul opus sunt cei care declară că instituțiile financiare oferă posibilități de creditare avantajoase firmelor; cei mai mulți dintre subiecți sunt de părere că gradul de dezvoltare a firmelor depinde, în mare măsură, de dimensiunea pieței. Pe de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
desfășurarea activităților antreprenoriale? a) instituțiile financiare oferă posibilități de creditare avantajoase firmelor; b) accesul la credite este îngrădit de numeroase reglementări, dar creditele obținute sunt relativ avantajoase; c) atât modul de acordare, cât și nivelul dobânzilor la creditele acordate nu satisfac cerințele firmelor. 12. În ce măsură apreciați că dimensiunea pieței (de bunuri și servicii) influențează competitivitatea firmelor? a) gradul de dezvoltare a firmelor depinde, în mare măsură, de dimensiunea pieței; b) competitivitatea firmelor depinde, doar într-o oarecare măsură, de deschiderea firmelor
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
sunt determinante în succesul unei firme și foarte puțini dintre respondenți consideră că serviciile financiare sunt mai puțin importante în asigurarea succesului pe piață; majoritatea respondenților consideră că atât modul de creditare, cât și nivelul dobânzilor la creditele acordate nu satisfac cerințele întreprinderilor, iar la polul opus sunt cei care declară că instituțiile financiare oferă posibilități de creditare avantajoase firmelor; cei mai mulți dintre subiecți sunt de părere că gradul de dezvoltare a firmelor depinde, în mare măsură, de dimensiunea pieței. Pe de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
desfășurarea activităților antreprenoriale? a) instituțiile financiare oferă posibilități de creditare avantajoase firmelor; b) accesul la credite este îngrădit de numeroase reglementări, dar creditele obținute sunt relativ avantajoase; c) atât modul de acordare, cât și nivelul dobânzilor la creditele acordate nu satisfac cerințele firmelor. 12. În ce măsură apreciați că dimensiunea pieței (de bunuri și servicii) influențează competitivitatea firmelor? a) gradul de dezvoltare a firmelor depinde, în mare măsură, de dimensiunea pieței; b) competitivitatea firmelor depinde, doar într-o oarecare măsură, de deschiderea firmelor
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
și respect reciproc, iar rigiditatea ocupării este destul de ridicată; aproape jumătate dintre persoanele intervievate susțin că serviciile financiare sunt determinante în succesul unei firme; majoritatea respondenților consideră că atât modul de creditare, cât și nivelul dobânzilor la creditele acordate nu satisfac cerințele întreprinderilor; cei mai mulți dintre subiecți sunt de părere că gradul de dezvoltare a firmelor depinde, în mare măsură, de dimensiunea pieței; aproape jumătate dintre persoanele intervievate afirmă că piața de desfacere a activității firmei pe care o conduc este piața
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
o necesitate absolută, necunoașterea lui reflectându-se în mod negativ asupra întregii activități economice, provocând grave dezechilibre<footnote Adrian Tănase, op. cit., p. 12. footnote>. 1.2. Definirea comportamentului consumatorului Mecanismul prin care sunt create noi dorințe, care nu pot fi satisfăcute decât în condițiile creșterii veniturilor, explică în bună măsură comportamentul consumatorului<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, Microeconomie, Editura Mirton, Timișoara, 2000, p. 55. footnote>. Termenul de „comportamentul consumatorului” se referă la „comportamentul pe care consumatorii îl manifestă în
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Microeconomie, Editura Mirton, Timișoara, 2000, p. 55. footnote>. Termenul de „comportamentul consumatorului” se referă la „comportamentul pe care consumatorii îl manifestă în cercetarea pentru cumpărare, folosire, evaluare și părăsire a produselor și serviciilor de la care ei se așteaptă să le satisfacă nevoile. Studiul comportamentului consumatorului este studiul modului în care indivizii iau decizii în legătură cu cheltuirea resurselor lor disponibile (timp, bani, efort) pentru bunuri de consum sau servicii.”<footnote Adrian Tănase, op. cit., p. 12. footnote> Potrivit Dicționarului de economie<footnote Anca Streinu
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
un televizor pentru a fi folosite în gospodărie, un ceas, o carte sau un buchet de flori pentru a le oferi cadou altor persoane. Prin urmare, consumatorul individual este fie beneficiarul bunurilor cumpărate, fie responsabil pentru modul cum produsele respective satisfac nevoile celor care le folosesc. Consumatorii organizaționali<footnote Tribuna Economică, săptămânal economic național, nr. 14/1998, Imprimeria Coresi, București, p. 13. footnote> sunt persoane care cumpără produse sau servicii nu pentru uzul propriu, ci în numele organizației pentru care lucrează, fie
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
București, p. 13. footnote> sunt persoane care cumpără produse sau servicii nu pentru uzul propriu, ci în numele organizației pentru care lucrează, fie că este vorba despre o întreprindere producătoare, o organizație nonprofit ș.a. De această dată, nevoile pe care le satisfac sunt ale organizației. Deci, ei achiziționează produse (materii prime, materiale) pentru buna funcționare a firmei respective, nevoile lor personale trecând acum, în mod normal, în plan secundar. De asemenea, în literatura de specialitate se face distincție și între noțiunile de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
consumului; • înțelege conceptele de nivel de trai și calitate a vieții, precum și legătura dintre ele. Cuvinte-cheie: consum, producție, trebuințe, bunuri economice, rol, funcție, nivel de trai, calitatea vieții. 2.1. Definirea conceptului de consum Consumul reprezintă procesul prin care sunt satisfăcute trebuințele economice de fiecare persoană, în parte, și de întreaga societate, în ansamblu, prin folosirea produselor și serviciilor, care antrenează pierderea imediată sau treptată a utilității lor<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 55. footnote>. În accepțiunea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
locul și rolul grupurilor și categoriilor socioprofesionale într o societate.”<footnote Marius Băcescu, Angelica Băcescu, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București, 1993, p. 161. footnote> 2.2. Funcțiile consumului Indiferent de modul cum este definit, consumul are menirea de a satisface trebuințele umane. De aceea, el îndeplinește diferite funcții: • Funcția utilitară<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 56. footnote>. Este prima funcție pe care o realizează consumul. Nevoile de hrană, de transport, de securitate etc. sunt necesități vitale
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
a constatat că, pe măsură ce veniturile sunt mai mari, în comportamentul consumatorului, dominantă este strădania de a-i egala sau chiar de a-i întrece pe ceilalți în activitatea de consum, în defavoarea obiceiurilor. Deși scopul produselor și serviciilor este de a satisface nevoile consumatorului, tendința de a emula face ca mulți oameni să vadă consumul ca un mijloc de comparație între ei, astfel fiind posibilă apariția consumului emulativ - formă a consumului ostentativ<footnote Venera Cristina Rîndașu, Economia comerțului, Editura Mirton, Timișoara, 2005
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
a două grupe de variabile (factori): de natură endogenă și exogenă. În categoria factorilor endogeni sunt cuprinse caracte risticile personale ale individului și câmpul personalității sale, procesele de percepție, învățare și gândire, reprezentările sale referitoare la bunurile menite să-i satisfacă trebuințele etc. Variabilele exogene cuprind ansamblul factorilor de mediu în care consumatorul trăiește și acționează, respectiv factorii sociodemografici și economici (veniturile, prețul mărfurilor și tarifele serviciilor, influența grupurilor sociale, a relațiilor interpersonale<footnote C.W. Ling, J.O. Summers, „Dynamics
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
apariția cererii.<footnote Nevoia se transformă în cerere doar dacă cel care o resimte dispune de venituri suficiente pentru acoperirea acesteia și, totodată, este dispus să plătească prețul sau tariful solicitat de vânzător (prestator) pentru bunurile sau serviciile menite să satisfacă această nevoie. footnote> Dacă pentru o întreprindere nu este totuși prea dificil să afle cine, ce, când și cât de mult cumpără, motivele pentru care se cumpără sunt mai puțin clare. În spatele deciziei de cumpărare a unui produs stă, întotdeauna
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
footnote Niță Dobrotă, Economie politică, Editura Economică, București, 1997, p. 18. footnote>: a) Nevoile sunt nelimitate ca număr. Ca urmare a tot ceea ce înseamnă progres, nevoile umane se înmulțesc și se diversifică tot mai mult. Preocupările oamenilor de a-și satisface permanent trebuințele reprezintă mobilul întregii lor activități socialeconomice. De fapt, diversificarea nevoilor umane reprezintă atât cauza, cât și efectul dezvoltării economico sociale. Astfel, se afirmă că civilizația industrială a produs și „numeroase nevoi de care nu este nevoie.” Diversificarea fără
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
presupune un anumit sacrificiu<footnote Gary M. Walton, Frank C. Wykoff, Understanding economics today, Irwin, United States of America, 1989, p. 41. footnote>, ceea ce înseamnă că unele nevoi se extind în detrimentul altora. În condițiile unor venituri limitate, consumatorul își va satisface mai întâi nevoile pe care acesta le consideră presante, amânând totodată satisfacerea celor mai puțin stringente. e) Nevoile se sting momentan prin satisfacere. Intensitatea unei nevoi nu numai că este descrescândă, pe măsură ce este satisfăcută, ci poate deveni chiar nulă. Dar
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
trei apartamente ar putea chiar depăși prețul respectivei vile (motiv rațional). Contribuția lui Maslow la dezvoltarea teoriei motivației Abraham Maslow<footnote Abraham Maslow, Motivation and Personality, Harper & Row, New York, 1970, pp. 80-106. footnote> afirmă că oamenii sunt motivați să-și satisfacă nevoile succesiv, începând cu cele somatice (fiziologice): „Pentru omul care este extrem și periculos de flămând, niciun alt interes nu există decât cel pentru mâncare.” (Maslow, „A Theory of Human Motivation”).<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 41. footnote> Doar când
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 41. footnote> Doar când o nevoie este satisfăcută, aceasta încetează a mai fi importantă pentru persoana respectivă<footnote Marketing-Management, studii, cercetări, consulting, vol. 6/2004, AROMAR, București, p. 421. footnote>, care va încerca să și satisfacă următoarea nevoie de pe scara ierarhică . Prin urmare, nivelul imediat superior de nevoi devine forța conducătoare a comportamentului uman, pe măsură ce nivelul precedent de nevoi este satisfăcut. Cu alte cuvinte, teoria spune că insatisfacția, și nu satisfacția, motivează consumatorul.<footnote Ioan Plăiaș
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
cercetări, consulting, vol. 6/2004, AROMAR, București, p. 421. footnote>, care va încerca să și satisfacă următoarea nevoie de pe scara ierarhică . Prin urmare, nivelul imediat superior de nevoi devine forța conducătoare a comportamentului uman, pe măsură ce nivelul precedent de nevoi este satisfăcut. Cu alte cuvinte, teoria spune că insatisfacția, și nu satisfacția, motivează consumatorul.<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 42. footnote> Ierarhia nevoilor elaborată de Maslow nu este valabilă pentru toate culturile și chiar în cadrul aceleiași culturi poate diferi de la un individ
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
o ciocolată pentru a o consuma ca atare, pentru a orna un tort, sau chiar pentru a o oferi cadou. Invers, se poate constata că aceeași nevoie poate fi împlinită în moduri diferite. De pildă, dorința de recreere se poate satisface printr-o excursie, prin vizionarea unei piese de teatru, o vizită la muzeu etc. Dacă în domeniul material, notează Ion Pohoață<footnote Ion Pohoață, op. cit., p. 63. footnote>, „pragul de sațietate are într-adevăr aproape același ecart, indiferent de timp
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
contrastele cromatice ș.a. având tocmai rolul de a atrage atenția involuntară a consumatorului și de a-l „orienta” spre produsul/serviciul promovat. Stimulii interni „se manifestă” atunci când există un interes al individului față de un produs/serviciu care i-ar putea satisface o anumită nevoie. b) Atenția voluntară, spre deosebire de cea involuntară, se caracterizează prin prezența intenției de a fi atent și este reglată conștient. Atenția voluntară este un proces de căutare conștientă a unor informații, de extragere a acestor din ansamblul informațiilor
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
marketing, McGraw-Hill, 1983, p. 219. footnote> și Marc Filser<footnote Marc Filser, op. cit., p. 176. footnote> definesc atitudinea ca fiind „rezultatul evaluării efectuate de un consumator asupra capacității unui produs, a unei mărci sau a unui magazin de a-i satisface exigențele de cumpărare și de consum.” Atitudinile sunt predispozițiile învățate de a reacționa cu consecvență față de un obiect sau o clasă de obiecte, într-un mod favorabil sau nefavorabil; în sens restrâns, ele reprezintă ansamblul sentimentelor unei persoane față de produsele
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]