5,506 matches
-
Arte din București. Acesta a consultat mai multe izvoare moldovenești, cronici poloneze și alte documente; se pare că sculptura a fost inspirată de un portret existent la Biserica Teodoreni din satul Burdujeni (astăzi cartier al municipiului Suceava). Sculptura este realizată sculptorul polonez Wladimir C. Hegel din bronz. Soclul statuii îl are ca autor pe arhitectul Nicolae Gabrielescu. Pe piedestalul de gresie se află două basoreliefuri realizate tot de către Hegel: în dreapta - Miron Costin citind ""Cronica Moldovei"" la curtea regelui polon Ioan al
Statuia lui Miron Costin din Iași () [Corola-website/Science/307923_a_309252]
-
Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Iași este un monument de bronz închinat domnitorului moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504), care a fost realizat de către sculptorul francez Emmanuel Frémiet și inaugurat în anul 1883 în municipiul Iași. Inițial monumentul era amplasat în fața Palatului Administrativ din Iași, iar actualmente se află în fața Palatului Culturii care a fost construit după demolarea vechiului palat. Statuia lui Ștefan cel Mare
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
o listă de subscripție publică națională din inițiativa unui grup de inimoși patrioți: Vasile Alecsandri, Nicolae Gane, Iacob Negruzzi, Scarlat Pastia, Alexandru Stamatopol etc. S-au adunat 135.000 de franci, iar în anul 1879 s-a înaintat comanda către sculptorul francez Emmanuel Frémiet (1824-1910), un artist în mare vogă în Parisul acelor vremi. Documentația prezentată sculptorului este cea executată de postelnicul Gheorghe Asachi, artistul francez începând realizarea statuii în atelierul său din Rue de l'Université, din Paris. La data
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
Gane, Iacob Negruzzi, Scarlat Pastia, Alexandru Stamatopol etc. S-au adunat 135.000 de franci, iar în anul 1879 s-a înaintat comanda către sculptorul francez Emmanuel Frémiet (1824-1910), un artist în mare vogă în Parisul acelor vremi. Documentația prezentată sculptorului este cea executată de postelnicul Gheorghe Asachi, artistul francez începând realizarea statuii în atelierul său din Rue de l'Université, din Paris. La data de 16 septembrie 1882, după ridicarea fundațiilor, s-a așezat la mijlocul soclului un act comemorativ în
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
Ana Conta Kernbach, sora filosofului Vasile Conta. Statuia are o înălțime de 4,5 metri și este confecționată din bronz, domnitorul fiind înfățișat cu barbă și cu o coroană catolică pe cap. Neexistând niciodată un model autentic al Coroanei Moldovei, sculptorul francez a folosit pentru statuia de la Iași un model de coroană catolică, acest fapt stârnind grave contradicții și o legendă. După unele zvonuri din epocă, se vehiculează ideea că în atelierul sculptorului Frémiet ar fi existat două comenzi, una din
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
Neexistând niciodată un model autentic al Coroanei Moldovei, sculptorul francez a folosit pentru statuia de la Iași un model de coroană catolică, acest fapt stârnind grave contradicții și o legendă. După unele zvonuri din epocă, se vehiculează ideea că în atelierul sculptorului Frémiet ar fi existat două comenzi, una din România și una din Polonia, iar după finalizarea lor s-a produs o confuzie și legenda spune că adevărata statuie a lui Ștefan cel Mare ar fi la Cracovia. Prof. dr. Adriana
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
s-a produs o confuzie și legenda spune că adevărata statuie a lui Ștefan cel Mare ar fi la Cracovia. Prof. dr. Adriana Ioniuc infirmă această teorie: ""Total fals. Nu a fost vreo comandă pentru un cneaz polon în atelierul sculptorului. Această legendă a apărut tocmai din înfățișarea catolică a domnitorului moldovean"" . Piedestalulul statuii este executat din marmură roz de Carrara. Pe părțile laterale ale piedestalului, se află două altoreliefuri din bronz, reprezentând Lupta de la Codrii Cosminului - 1497 (cel din stânga) și
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
de plângere și răzbunare"" . Eminescu nu a fost singurul dezamăgit de faptul că statuia nu îl înfățișează pe Ștefan cel Mare. Episcopul Melchisedec Ștefănescu al Romanului a făcut o interpelare în Parlamentul României cerând corectarea mistificării, pornind de la ideea că sculptorul francez Emmanuel Frémiet a folosit doar câteva desene ale lui Gheorghe Asachi, făcute din imaginație. El susținea că înfățișarea reală a domnitorului este cea din pictura de la Biserica Sfântul Ilie de la Voroneț, ridicată chiar de Ștefan cel Mare, dar și
Statuia lui Ștefan cel Mare din Iași () [Corola-website/Science/307924_a_309253]
-
este o statuie ecvestră din bronz realizată de sculptorul Ioan Busdugan (1935-2000) și ridicată în memoria lui Mihai Viteazul, domnitorul care a realizat prima unire a țărilor române (1600). Ea se află amplasată pe dealul Copoului, în zona Parcului Expoziției, și a fost dezvelită în anul 2002. Inițiativa ridicării
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
Iași, 27 mai 1600). În septembrie 1998 s-a organizat un concurs național de machete proiect pentru realizarea în municipiul Iași a Monumentului „Simbolul Unirii din 1600 - Statuia ecvestră Mihai Viteazul”. La acest concurs și-au anunțat participarea 28 de sculptori din Iași și din restul României. Specialiștii din cadrul Direcției Arte Vizuale din cadrul Ministerului Culturii au ales în ședința din 25 februarie 1999 drept câștigătoare macheta sculptorului Ioan Busdugan din Iași. Ca urmare a acestei decizii, s-a semnat la 13
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
1600 - Statuia ecvestră Mihai Viteazul”. La acest concurs și-au anunțat participarea 28 de sculptori din Iași și din restul României. Specialiștii din cadrul Direcției Arte Vizuale din cadrul Ministerului Culturii au ales în ședința din 25 februarie 1999 drept câștigătoare macheta sculptorului Ioan Busdugan din Iași. Ca urmare a acestei decizii, s-a semnat la 13 decembrie 1999 cu acest sculptor un contract pentru realizarea machetei intermediare (scara 1/3) și a machetei finale (faza argilă - h=6,3 m). Potrivit contractului
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
restul României. Specialiștii din cadrul Direcției Arte Vizuale din cadrul Ministerului Culturii au ales în ședința din 25 februarie 1999 drept câștigătoare macheta sculptorului Ioan Busdugan din Iași. Ca urmare a acestei decizii, s-a semnat la 13 decembrie 1999 cu acest sculptor un contract pentru realizarea machetei intermediare (scara 1/3) și a machetei finale (faza argilă - h=6,3 m). Potrivit contractului, prețul machetei finale era de 460.000.000 lei vechi. Fondurile pentru realizarea monumentului au fost strânse prin colectă
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
de materiale necesare). Statul român nu a alocat până în anul 2000 niciun ban. Primăria municipiului Iași a alocat o sumă de 250.000.000 lei vechi, iar Consiliul Județean Iași o sumă de 3.000.000 lei în anul 2001. Sculptorul Ioan Busdugan a decedat la 23 martie 2000, realizarea statuii fiind atunci aproape de faza finală. După moartea lui, lucrările au fost continuate și finalizate de sculptorul Pavel Mercea din București, care fusese angajat de Ioan Busdugan ca ajutor încă din
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
iar Consiliul Județean Iași o sumă de 3.000.000 lei în anul 2001. Sculptorul Ioan Busdugan a decedat la 23 martie 2000, realizarea statuii fiind atunci aproape de faza finală. După moartea lui, lucrările au fost continuate și finalizate de sculptorul Pavel Mercea din București, care fusese angajat de Ioan Busdugan ca ajutor încă din anul 1999. Macheta finală a fost turnată în ipsos și apoi recepționată de beneficiari la 27 noiembrie 2000. Turnarea în bronz a statuii a fost contractată
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]
-
beciurile să fie astfel mai bine puse în valoare. Fiind complet neprotejate, există pericolul ca aceste beciuri să se surpe. În partea sudică a bisericii, în spatele pridvorului, se află o criptă cu un frumos monument funerar deasupra ei, operă a sculptorului V. Scutari. Aici au fost înmormântați preotul Gheorghe Mireuță (1835 - 12 septembrie 1908) și soția sa, presvitera Efrosina (1848 - ?). În prezent, Mănăstirea Bârnova are două hramuri:
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
Palatului Artelor (care găzduia Muzeul Militar) a fost amplasat Mormântul Ostașului Necunoscut, ce avea să devină locul național de pelerinaj și de reculegere în memoria celor 225.000 de români care s-au jertfit pentru întregirea Neamului. Monumentul, operă a sculptorului Emil Wilhelm Becker, a fost inaugurat la 17 mai 1923, în prezența familiei regale, a membrilor guvernului, a corpurilor legiuitoare și a unui numeros public. Tot în scop memorial, în holul de onoare circular al muzeului a fost așezat un
Mausoleul din Parcul Carol () [Corola-website/Science/307960_a_309289]
-
era depus sicriul fostului lider comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost instalat grupul statuar "“Pe aici nu se trece”", înfățișându-i pe Regele Ferdinand I al României și zeița Nike, zeița victoriei din mitologia greacă, operă realizată în anul 1924 de sculptorul Ioan Iordănescu.
Mausoleul din Parcul Carol () [Corola-website/Science/307960_a_309289]
-
ipocriziei sale de a nu pune în practică idealurile sale.” Cu sigurață Blake nu avea nici o aversiune să își expună lucrările la Academia Regală, realizând acest lucru de mai multe ori între 1780 și 1808. Devine prieten cu John Flaxman(sculptor, proiectant și desenator), Thomas Stothard(pictor și desenator) , George Cumberland și Henry Fuseli(pictor, proiectant și scriitor în domeniul artei) în timpul primului an la Academia Regală. Flaxman, care avea aproape aceeași vârstă cu Blake era un swedenborgian convins, misticismul său
William Blake () [Corola-website/Science/307949_a_309278]
-
originar. Statuile înalte de 3,5 m, aflate la o distanță de 50 m una de cealaltă, la capetele opuse ale unei axe perpendiculare pe aleea Centrală a parcului, reprezintă două nuduri de tineri. Una din ele, cea realizată de sculptorul Frederic Storck, descrie un bărbat tânăr, având o atitudine încordată și cu capul aplecat în față, cu umărul drept răsucit, mâna stângă o folosește drept sprijin, iar cea dreaptă este ținută la spate; picioarele personajului sunt îndoite. Cealaltă statuie, realizată
Statuile Giganții () [Corola-website/Science/307973_a_309302]
-
Storck, descrie un bărbat tânăr, având o atitudine încordată și cu capul aplecat în față, cu umărul drept răsucit, mâna stângă o folosește drept sprijin, iar cea dreaptă este ținută la spate; picioarele personajului sunt îndoite. Cealaltă statuie, realizată de sculptorul Dimitrie Paciurea, reprezintă tot un nud de tânăr, cu capul aplecat spre umărul stâng, trunchiul este răsucit și se sprijină pe mâna stângă, în timp ce mâna dreaptă este ținută la spate. "„Gigantul în piatră al lui Paciurea, înmărmurit în fața frumoasei din
Statuile Giganții () [Corola-website/Science/307973_a_309302]
-
mâna dreaptă este ținută la spate. "„Gigantul în piatră al lui Paciurea, înmărmurit în fața frumoasei din peșteră, într-o încordare supraomenească, desfășoară toată splendoarea plastică a corpului uman”" spunea despre operă Oscar Han. Cele trei opere au fost realizate de sculptorul Filip Marin, autorul "Frumoasei", denumită și "Fecioara adormită", și de Dumitru Paciurea și Frederic Storck, sculptorii celor doi giganți. Frumoasa adormită a fost sculptată în marmură, iar cei doi giganți în piatră de Rusciuc. Statuile sunt înscrise în Lista monumentelor
Statuile Giganții () [Corola-website/Science/307973_a_309302]
-
peșteră, într-o încordare supraomenească, desfășoară toată splendoarea plastică a corpului uman”" spunea despre operă Oscar Han. Cele trei opere au fost realizate de sculptorul Filip Marin, autorul "Frumoasei", denumită și "Fecioara adormită", și de Dumitru Paciurea și Frederic Storck, sculptorii celor doi giganți. Frumoasa adormită a fost sculptată în marmură, iar cei doi giganți în piatră de Rusciuc. Statuile sunt înscrise în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - cea a lui Dumitru Paciurea la nr. crt. 2321, și cea a
Statuile Giganții () [Corola-website/Science/307973_a_309302]
-
fiindu-i atribuit codul . În anul 1975 s-a organizat la Casa Scânteii din București un concurs național pentru ridicarea a șapte monumente care urmau să aniverseze împlinirea a 100 ani de la proclamarea independenței României (1877). Din juriu făceau parte sculptorii Ion Irimescu și Horia Flămându, criticul Mircea Popescu și alții. Proiectul soților Gabriela Manole-Adoc (1926-2002) și Gheorghe Adoc (n. 1926) s-a clasat pe locul întâi la concursul pentru realizarea monumentului din Iași. Execuția monumentului a durat patru ani. Inițial
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
realizează o friză epică, cuprinzând toate elementele istorice reprezentative ale Războiului de Independență: momentul mobilizării armatei, declarația de independență citită de Mihail Kogălniceanu, pregătirea de război, luptele cu turcii, asaltul la redută și sunetul de goarnă al roșiorilor, exprimând victoria. Sculptorii au dorit ca pe soclu să fie amplasat un citat din Mihai Eminescu (""Independența e suma vieții noastre istorice."") , dar autoritățile timpului nu au acceptat și au amplasat un citat lung al lui Nicolae Ceaușescu. Statuia Independenței a fost dezvelită
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
se datora faptului că în interior - în jurul scărilor centrale, ca într-un fagure de miere - se afla un număr de 140 de ateliere. Aici se concentra întraga boemă artistică pariziană. Léger are ocazia să cunoască pe pictorul Marc Chagall, pe sculptorul rus Alexander Archipenko, pe pictorul Robert Delaunay, de care îl va lega o statornică prietenie. În scurtă vreme îi vor deveni vecini și scriitorii Blaise Cendras, Guillaume Apollinaire și Max Jacob. Léger se află încă sub puternica impresie exercitată de
Fernand Léger () [Corola-website/Science/308312_a_309641]