6,619 matches
-
dispare. Dar și aici paradoxul mitic al lui Tintin este sesizabil - moartea lui Hergé nu este dublată de aceea a lui Tintin. Rămas neterminat, ultimul album va fi dus la bun sfârșit, iar Tintin îl privește, din pragul eternității sale senine, pe creatorul său. Ca și Sherlock Holmes al lui Conan Doyle, Tintin se desparte de cel care i-a dat viață. Despre Hergé, atât de discret în confesiunile sale, cunoaștem doar prin medierea livrescă și onirică a textelor dedicate lui
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
pot întâlni în afara acestui carnagiu perpetuu. Execuția fără sens cu care se închide textul este o mise en abîme a unei fabule despre Vestul care și-a pierdut inocența. Călătoria către Gwendoline nu mai poate fi atât de simplă, de senină și de liniară. Drumul acestui pelerin al pustietății americane se întretaie cu viziunea morții și singurătății. Scrisoarea iubitei îndepărtate, citite și recitite de „omul de hârtie”, nu mai poate alunga gustul ruinei și al distrugerii. * L’homme des neiges (desenat
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
prins chiar pe baltă, dar n-am dat înapoi. Am vâslit mai departe, în timp ce vântul șuiera sinistru printre trestii și o salcie a fost trăznită sub ochii mei. A doua zi îmi trecuse înverșunarea. Poate și fiindcă acum cerul era senin, iar pescărușii țipau în lumina unui soare înflăcărat. L-am așteptat pe individul cu mers de pisică să-și scuture ca de obicei șervetul la fereastră, să și-l așeze în față și să-și mănânce felia de pâine unsă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
bună luminozitate și între orele 9-13 am reușit să înserez eseul cu titlul: „Povești adevărate”, căruia îi fac loc imediat, după cum urmează: Astă noapte l-am visat pe tata, tatăl meu cel cu ochi albaștri în care se oglindea cerul senin al unei zile de vară. Da! L-am visat pe tata, care, deși a trecut în lumea umbrelor de peste 40 de ani, în inima, sufletul și mintea mea îl simt aproape prezent de multe ori. El, omul trecut prin atâtea
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ce mi-a trimis. Sâmbătă, 13 noiembrie în jurul orei 10 a trecut pe la mine confratele Serghei Coloșenco de mi-a adus ambele recenzii din volumele trimise de dl. Ion Popescu Sireteanu. Va fi o plăcută surpriză la Pitești. Vremea este senină și călduroasă, de parcă am fi în plină primăvară. E bine că ne putem bucura de o asemenea vreme. Curând vom avea parte și de iarnă. Din bătrâni mi-a rămas o zicere a lor: „Trece vara ca o pâne, vine
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
vă trimit tradiționalul simbol al mărțișorului 2011. Fie ca modestul meu ghiocel să vă înveselească viața și să vă bucure, devenind nu numai vestitorul primăverii, dar și al aniversării din 12 martie și să vă aducă mulți ani cu zile senine, cu sănătate deplină și mult noroc în realizările dvs. O primăvară cu mult „soare” în natură, în casa și în sufletul dvs. deosebit. La mulți ani! Prof. A.D. Vineri, 11 martie 2011. Am ajuns în ajunul zilei de naștere și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
fim mai buni, mai sensibili și mai elevați în comportamentul cu semeni noștri. Cel ce iubește se simte mai aproape de divinitatea ce a implantat acest sentiment, care-l face pe om să se ridice din tina pământeană la înălțimea zărilor senine și să dorească fericirea lumi întregi, pe care și-o face părtașă la propria fericire. Când din nefericire unul din cei doi parteneri de cuplu trece în lumea umbrelor și a amintirilor, cel care rămâne suferă, percepe această suferință chiar
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
volumului amintit. Ca pregătire afectivă specifică, s-a difuzat o melodie cântată de neuitatul Ion Aldea-Teodorovici, pe versuri ale poetului basarabean Grigore Vieru. Rețin doar următoarele: „Degerat la mâini și la picioare/ Se întoarce acasă Dumnezeu./ Doamne, Cel din sferele senine/ Ce păcate oare-ai săvârșit?/ De Te-au dus acolo și pe Tine/ în Siberii fără de sfârșit”. Sfâșietoare, copleșitoare melodie pe fundalul căreia au luat cuvântul d-na Elena Monu, președinta Societății „Academia Bârlădeană”, Serghei Coloșenco, și autoarea fostă deportată
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Siberia, mult mai mulți au fost schingiuiți și omorâți în Chișinău, în subsolul numit „fabrica morții”. Noi, cei plecați, am trăit în Siberia de gheață 17 ani. Din partea I a volumului spicuiesc următoarele: „La 13 iunie 1941 era o noapte senină și caldă. Nimeni nu bănuia că a doua zi în zori se vor desfășura evenimente tragice în viața poporului nostru. N.K.V.D.-iștii ne distrugeau neamul. După ce îi băteau și-i schingiuiau pe sărmanii oameni, își băteau joc de ei, îi
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
din aer, cu antrax asupra orașului Washington, D.C. Iată cum arăta una dintre imaginile pe care le-am prezentat în ziua aceea: Pag. 209 Atacul cu antrax asupra Washingtonului 100 de kilograme de spori Pe timp de noapte cu cer senin Suprafață acoperită = 300 Km 2 Număr de decese înregistrate = 1-3 milioane Pe timp de zi, vreme însorită pe timp de zi sau noapte, cu cer acoperit briză ușoară de nori suprafață acoperită = 45 Km 2 Suprafață acoperită = 140 Km 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Watson. Dar acum, să nu funcționeze nici o cameră de supraveghere din parcare. De două luni. Asta-l făcea pe Rick să se întrebe ce altceva mai era în neregulă cu securitatea de la BioGen. Îi aruncă o privire Lisei, care conducea senină. Rick o angajase ca recepționistă la puțin timp după ce aflase de legătura soției lui. Lisa avea un profil frumos. Ar fi putut fi manechin. Cel care-i aranjase nasul și bărbia era un geniu. Și avea un corp minunat, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
totul se Înseninează. Un lung moment, unul pare să-și ceară scuze pentru ce ne-a făcut. Iar noi, având Încă În păr picături fine, noroi pe manșete și tristețe În ochi, privim din nou spre cerul azuriu, acum mai senin ca niciodată. Privim În sus și nu ne putem abține să nu-i Întoarcem zâmbetul. Îl iertăm; Întotdeauna facem la fel. Totuși În clipa aia continua să plouă, iar Zeliha avea În suflet prea puțină Îngăduință pentru el, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
și-a recunoscut propria voce, Întocmai cum nu și-a recunoscut propriul trup, de parcă ar fi fost un teritoriu străin, când el a pătruns Înăuntrul lui. În clipa aceea Zeliha a observat balonul pe care scria KODAK plutind pe cerul senin. A Închis ochii de parcă ar fi fost vorba de un joc din copilărie, sperând că dacă ea nu vedea, nu avea să fie văzută. Acum erau doar sunete, sunete și mirosuri. Respirația lui s-a Îngreunat, mâinile lui, cea de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
fi viitorul meu, iar părul acela alb, bereta, bătrînul vioi erau niște proiecții a ceea ce voi fi eu Însumi peste patruzeci și cinci de ani, un stimulent pe care mi-l Înfățișa viața. Îmi fabricasem cît ai clipi o bătrînețe senină și În deplină sănătate! CÎnd am publicat Un tip tare, primul meu roman, i-am trimis un exemplar lui Jean Piaget. Despre acest prim roman, Jennifer n-avea să știe niciodată că mă ajutase să-l duc la bun sfîrșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
moarte - nevoii devoratoare de a-mi semnala prezența pe planetă, de a-mi justifica această prezență, de a-i spori valoarea creînd opere de artă care ar aduce un omagiu celor ale glorioșilor mei predecesori fiind În același timp, personale, senine și Îndrăznețe. Precum artiștii menționați de André Malraux În prefața pe care a scris-o pentru Sanctuar, aș exprima esențialul din ființa mea Într-o luptă Împotriva propriilor mele valori, m-aș Învălui În sexualitate, m-aș afunda În iremediabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
mai ai nevoie de el“. Cum sînt un tip slab, am Încetat să mă mai duc la Zscharnack și rău am făcut: agorafobia a pus din nou gheara pe mine. Atunci am făcut apel la Jacqueline Marchal, o psihanalistă mai senină și nu mai puțin cutezătoare decît Zscharnack. Eram Însurat de trei ani. Prima mea vizită a Început foarte bine. Doamna Marchal m-a pus să stau În fața ei și m-a Întrebat dacă Îmi aminteam de un copac Înalt din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
e mersul lucrurilor... pentru că așa e totul de cînd lumea și pămîntul... de cînd acest cer de primăvară îmi este mie atît de cunoscut, ca și cum întotdeauna am stat la acest pervaz de fereastră și m-am uitat la proaspătul cer senin de primăvară... Acesta e adevărul... * Inocență și curaj, miracol și neprevăzut, îndrăzneală și entuziasm, energie și exaltare, inconștiență și ardoare, astfel și în nenumărate alte feluri se înființează, uimește și există tot ceea ce apare nou, ivit ca iarba pe dealuri
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
îndrăgostești, persoana care îți place devine un fel de ființă irezistibilă, altfel decît ceilalți... e ca și cum mîinile ei sînt de fapt calde raze de lumină, pielea e miere și catifea strălucitoare, formele ei apar ca plaje fascinante, ochii sînt ceruri senine, flăcări intense și galaxii în care privești la nesfîrșit fără să te saturi, buzele ei devin nectar de fructe paradisiace și... cam așa ar fi, un fel de altceva... Mă atrage foarte mult, atît de mult încît îmi e destul de
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
eu nu pot spune cu certitudine ceva despre viitor, certitudinea există totuși, oricum. Într-un fel, este. * Ce-ți e și cu sentimentele astea... acum le ai, acum se dispersează ca aripi albe pufoase ce-și găsesc libertatea înspre cerul senin... sau adeseori, asemenea unor sori încinși care se răcesc într-un mediu polar rarefiat, diminuîndu-și căldura... Adeseori, cînd o privesc, o privesc minute în șir, de parcă nu m-aș sătura de prezența ei, de căldura ochilor și conturul mîinilor, de
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
ca și întreaga ființă... și totuși, stau în fața ei și o privesc zîmbind oarecum... ce iluzie copleșitoare... În jurul nostru terasa cu mese și scaune de lemn e liniștită, ar trebui să fie o fîntînă arteziană în apropiere și un cer senin, dureros de frumos și ireal deasupra... Dacă m-aș ridica și aș face pasul... * Măi, tu ai luat grade la bord, stai la locul tău. Ce dacă stau și eu aici lîngă tine?... Acesta e refuzul și nedumerirea. Acum, ca să
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
ne uimi în fața adevărului plin de minunății al existenței... de exemplu, de faptul că atunci cînd apare primăvara în fiecare an, totul se însuflețește, se transmite acea energie a naturii care reînvie, bucuria de a fi pur și simplu... cerul senin și imensitatea infinitului în cîteva raze de soare... aceasta ar trebui să fie primăvara permanentă a simțirii... Ia uite cum apare primăvara asta chiar dacă afară e încă frig... Apare aici, printre rînduri... printre gînduri. Printre noi. Ia uite... * De ce nu
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
senin de primăvară, de entuziasm, de dezamăgiri și dezolare, de fericire și amintiri, de viitor și evoluție, de soarele afectiv, nu pot să nu mă gîndesc adeseori la certitudinea aceea, sentimentul acela inconfundabil, la imaginea clară și limpede, infinit de senină, a adevărului iubirii pe care am cunoscut-o totuși, cu ani în urmă... ca și cum de atunci am încercat să o găsesc din nou, fără să ajung vreodată la acea completă luminozitate, înțelegere, încredere, fericire și însemnătate a sentimentului ca atunci
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
ca atunci... mereu-mereu îmi revine în minte, în momente neașteptate, strălucirea absolută a seninului acelui cer de primăvară al certitudinii iubirii... și adeseori mi-am dat seama că așa sînt toate amintirile mele cu ea, însoțite întotdeauna de un cer senin de primăvară, poate pentru că astfel era întotdeauna starea mea sufletească în prezența ei: la fel ca universul care se însuflețește, își află un sens, își știe îndeplinite speranțele de fericire, înflorește și simte energia vieții, există și este totul... un
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
încercat să găsesc un fel de “angela” în multe persoane, am încercat dar nu a fost așa cum am presupus... pentru că acea “angela” pe care o cunoscusem deja și voiam să o regăsesc era aceea care îmi aducea lumina unui cer senin de primăvară în priviri... de aceea își merită numele de Legendă, ca toate marile mituri ale pămîntului... ca enigmatica insulă Atlantida, ca albele coloane de marmură ale Atenei, ca imensitatea oceanelor, ca intensitatea flăcării... de aceea este Legendă pentru mine
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
astfel de zi de primăvară apare soarele pentru RomeoUlysse, incredibil de inspirant, așa cum se află deodată în prezența orhideei: dincolo de ecranul de sticlă este ea, păstrătoarea încrederii, mesagera speranței și aducătoarea primăverii, adevărată și intensă ca soarele dimineții în anotimp senin. Este aici în fața lui, doar un spațiu imaterial și nesemnificativ îl desparte de ea, însă ea chiar este aici, Romeo simte însuflețirea aceea a iubirii care există foarte aproape, acea primăvară cu senin și luminozitate ardentă, înălțătoare a speranței... asta
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]