6,475 matches
-
care o alcătuiesc, care. Îi condamnă la izolare, la o dureroasă retragere în ei înșiși. "Inima mea vrea să vorbească, știe că nu este ascultată. Dorește să răspundă, nu i se spune nimic care să ajungă pînă la ea..." întrucît sinceritatea sentimentelor, comuniunea inimilor, libera efuziune a sufletelor sînt definite a fi înseși caracteristicile "stării de natură", tocmai restituirii acestor valori esențiale îi corespunde acel vis mereu întreținut al reîntoarcerii la "zilele dintîi" prin formele reînnoite ale unei condiții cetățenești regăsite
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
voi reuși să obțin rezultate lucrând la această plantă; acum însă după 56 ani (1956 2012Ă de când, într-un fel sau altul, sunt alături de această plantă minunată, nu numai din interes strict științific, dar și afectiv, pot să afirm cu sinceritate că porumbul, cu toată zestrea sa de însușiri, prin plăcerea și interesul cu care m-am apropiat de el, a constituit și constituie șansa vieții mele de a mă fi alăturat de ceva care nu numai să mă intereseze, dar
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
sau se diminuează odată cu trecerea timpului. Ele prezintă o oarecare doză de interes pentru publicul cititor și nu numai, dar adevărata substanță a sentimentului de prietenie este cea care conturează și definește caracterul pur, sincer, al Omului. Clauzele prieteniei adevărate, sinceritatea, comunicarea, lipsa de reticențe, dar mai ales consecințele acesteia, o pot ridica la rang de ritual. O adevărată pledoarie pentru prietenia adevărată face și Petru Rezuș în cartea sa dedicată lui Creangă, atunci când vorbește despre legătura acestuia cu Mihai Eminescu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
5 6 : „om cinstit și cuviincios, cum sunt mai toți țăranii români de pretutindeni” lauda calităților oamenilor simpli, plini de bunătate și omenie, aceasta fiind o caracteristică generală a acestei categorii sociale; r. 9 10 : „spunea omului verde în ochi” sinceritatea este o dovadă de curaj și de maturitate; r. 24 27 : „ca să le ticneasă veselia, împărțeau bucățica de pâne cu orfanii, cu văduvele și cu alți nevoieși, cum apucase din părinți” pentru a te bucura de momentele bune, trebuie să
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
p. 128, r. 6 7 : „Poate cineva să lucreze singur, totul, din talpă?”întovărășirea ajută la realizarea optimă a finalităților propuse, omul singur nefiind capabil de eficiență maximă; p. 130, r. 30 : „cu mâna pe conștiință” -se face apel la sinceritate și la cântărirea valorilor morale; p. 134, r. 9 10 : „aceste cuvinte pline de răutate numai de la un om de rând pot ieși, iar nicidecum de la un profesor” pregătirea 93 intelectuală și statutul profesional al unei persoane impun o conduită
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
seama de caracteristicile celor cărora li se adresează, producând mesajul astfel încât să fie înțeles așa cum intenționează să fie înțeles. Locul desfășurării relației de comunicare profesor-elev este clasa. O comunicare este autentică dacă fiecare personalitate se angajează total și exprimă cu sinceritate emoțiile, ideile, experiențele, acceptând însă și sentimentele, ideile, experiențele celorlalți, putând astfel să le înțeleagă, să le modifice să coopereze la nevoie cu partenerii pentru atingerea unui scop comun! Pentru a dialoga eficient, profesorul nu trebuie numai să cunoască și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în științele educației și este informat în domeniul legislației școlare fundamentale (Legea învățământului, Statutul personalului didactic, Regulamentul școlilor, Codul familiei etc.); îi place să lucreze cu copiii și își asumă responsabilități de educator; arată bună dispoziție, solicitudine, tact, obiectivitate, echilibru, sinceritate, respect, siguranță de sine; posedă capacitatea de a comunica, dar și de a asculta; și-a cultivat deprinderile empatice; anticipează rezultatele, proiectându-și corect activitățile; se bucură de o autoritate reală, dobândită prin profesionalism didactic, probitate morală, cultură generală, ținută
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
la o cunoaștere profundă a acestora, conturând cât mai obiectiv fizionomia familiei sau a grupului de părinți. Calitățile ce țin de competența psihosocială, în relațiile cadru didactic părinți sunt: deschidere, flexibilitate, receptivitate la solicitare, înțelegerea problemelor specifice familiei, disponibilitate, răbdare, sinceritate, sociabilitate, discreție etc. Abordând problema competențelor necesare profesiei didactice, Adrian Neculau și Ștefan Boncu menționează chiar „competența de a dezvolta bune relații cu beneficiarii - elevi, părinți, comunitate.” În relațiile școală - familie apar deseori situații conflictuale, nemulțumiri față de prestația unora sau
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
a familiei și a școlii respectă următoarele principii: acceptarea și comunicarea eficientă, care presupune ca fiecare părinte să fie acceptat și considerat partener în învățare; confidențialitate; respectul individualității - presupune ca fiecare părinte să fie respectat și înțeles, acceptat așa cum este; sinceritate; recunoașterea propriilor limite - cere ca învățătorul să apeleze la specialiști; negocierea soluțiilor și respectarea deciziilor beneficiarului; nediscriminarea - respectul identității culturale, etnice, religioase a părintelui; acordarea unor servicii integrate - apelul la profesioniști diferiți în anumite momente. Școala ca instituție de educație
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
simplitate care certifică, pe de o parte, diferența de gândire a celor două personaje, dar și faptul că pentru Hasnaș această confesiune este asemenea unei spovedanii: ,, Au trecut mulți ani, și dacă nu te-aș fi ascultat povestind cu atâta sinceritate iubirea dumitale și tot ce a urmat după aceea, poate că n-aș fi avut curajul să-ți mărturisesc asemenea întâmplări. Nu le-am mărturisit nimănui.” (p.113) Revenirea în prezent, la finalul capitolului XVI, creează un moment de așteptare
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
105 65,2% 52 32,3% 161 100% Întotdeauna 5 4,1% 87 70,7% 31 25,2% 123 100% Total 9 2,7% 217 65,4% 106 31,9% 332 100% Aceeași imagine o putem decela și din asocierea sincerității copiilor în raport cu mamele și aprecierea acestora referitoare la comunicarea cu cadrele didactice. TABELUL 9.28. Asocierea dintre deschiderea spre comunicare cu școala a mamei și percepția ei asupra sincerității copilului MAMA Ar fi trebuit să fie mai multe sau mai
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
9% 332 100% Aceeași imagine o putem decela și din asocierea sincerității copiilor în raport cu mamele și aprecierea acestora referitoare la comunicarea cu cadrele didactice. TABELUL 9.28. Asocierea dintre deschiderea spre comunicare cu școala a mamei și percepția ei asupra sincerității copilului MAMA Ar fi trebuit să fie mai multe sau mai puține întîlnirile dumneavoastră cu cadrele didactice la ședințele cu părinții sau prin discuții personale? Vi s-a întîmplat în ultimul an să constatați că fiul (fiica) dumneavoastră v-a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
răului (oricât ar fi el de „spectacular”, după afirmația lui Andrei Pleșu), atât răul fizic (gândind, spre exemplu, la descompunerea finală a omului Emil Cioran), cât mai ales la cel al scriiturii (cu implicare, spre exemplu, asupra personajelor lui Tolstoi). Sinceritatea sau alterarea acesteia, urâțenia fizică sau cea de caracter, înțelepciunea în pragul deplinei maturități (atunci când gândurile amurgesc) sau frica unui sfârșit (a cărei răsuflare, cu umbrele ei reci..., o resimțim, vrem-nu-vrem, la un moment dat) sunt alte subteme care domină
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
zbor / îmbrățLșat cu cerul!”, ca o confirmare că artistul și-a (re)cunoscut dimensiunile valorii sale, „matricea”, „nesățioasa sa sete de absolut” (George Uscătescu), mânuind cu virtuozitate bagheta magică făuritoare de valori nemuritoare. și fără a exagera, putem spune, cu sinceritate, că poetul Tudor Gheorghe Calotescu a surprins, măiestrit, limbajul spațialității marelui sculptor, ritmicitatea unei liniarități geometrizante, redate într-un complex de metafore revelatorii, cu aromă modernistă, într-o frazare cursivă, de o finețe cromatică și cantabilă emoționante. Ochiul său lăuntric
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
D. Sîrbu a avut grijă, mereu, să alimenteze și căOăului „frica, spaima, groaza...” „0ă gândeam la tinerețele mele pierdute sau furate, sau rătăcite, sau... risipite...” și-atunci, cum să nu respiri măcar prin scris?! Cum să nu ți reverși veninul sincerității, și-al nevinovăției... în pagini autobiografice?! în fapt, la I. D. Sîrbu nu numai paginile de autobiografie devin „un simplu exercițiu de dezgolire...”, ci toată proza sa. Trăiește mereu momente de coșmar, de disconfort psihic, dar numai scrisul îl eliberează de
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
sa activitate. Virginia Zeani rămâne Diva. Virginia Zeani este „Prima Donna Absoluta”. A traversat continentele așa cum noi nici în vis no putem face. A încântat inimile miilor de iubitori de operă, așa cum noi nu suntem în stare să întindem, cu sinceritate, mâna nici măcar câtorva sute. S-a lăsat îmbrățLșatăși fotografiată cu toți cei prezenți în foaier. și cum rămas-am adunați ciorchine în jurul domniei sale, firește că atunci când i s-a acordat cuvântul, a făcut un gest regal, șiasta mi-a plăcut
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
din piesa Improvizație la Alma. Prin toate aceste desene (prezente în volumul Albul și negru, ed. eumanitas, 2011) putem reconstitui lăuntricul contorsionat al omului, frământat de-atâtea „vise,, dorințe, angoase, obsesii...”, toate, „moșteniri ancestrale...” Impresionează nu desenele în sine, ci sinceritatea Părturisirilor: „desenând, încerc sau mă străduiesc să-mi eliberez mintea de tot ce-o stânjenește, de toate grijile, de toate deșertăciunile”. Omul are o singură dorință: Vă lase mâna să gândească... Ceea ce se va materializa, vor fi niște preludii, preludii
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
premergătoare materializării unei prezumtive picturi, eventual, un avant-art. Uneori, artistul își consideră schițele niște „monștri”, niște „caraghioși”, chipuri „diforme”, „caricaturale”, „invenții copilărești”. Lor li se alăturăși-acel „copac al răului” (desenul de la pagina 22). Schițări ale ludicului, dar de o subtilă sinceritate. și-n acest context, parcă am fredona un cântec: „Peste apă, peste lut, / Cine oare l-a văzut? / A sărit din stea în stea / Nu-l mai prinde nimenea. Frați îl caută plângând / și cu glasul și în gând / Alb
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Omul Ioan Alexandru a fost atras, ca un magnet, înspre „nările pământului” (Platou), bineștiind, din străvechime, că acest sfânt pământ este și va rămâne „cea mai curată / lacrimă / din univers” (Clopotele). S-a simțit parte din acest univers. și câtă sinceritate-n confesiunea: „dealul mă cheamă, valea mă alungă, / dorul mă roade, spaima mă-nveșmântă” (Capul meu). și dincolo de timp și de spațiu, o dulce înșoptire surâzândă străbate clipa: „Zac îngropat de-atâtea ori cu glia peste mine / și pun vina
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
oglindi viața în toată complexitatea ei, fără falsuri, necosmetizată, obiectivă, deși reflectă o epocă numită „socialistă”. Ceea ce brăzdează, diagonal, firul epic în cele trei romane este iubirea. Partenerii de viață (cei căVătoriți), protagoniștii însă, nu au atins acel grad de sinceritate care să le confere trăinicia mult dorită. Pentru niciunul dintre ei, dragostea „nu mișcă soarele și celelalte stele...”, precum spune Dante. Nici femeia, nici bărbatul, nu conservă clipa fericirii, acea unică trăire interioară, niciunul nu este pregătit să rostească, precum
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
clipa fericirii, acea unică trăire interioară, niciunul nu este pregătit să rostească, precum protagonistul lui Matei Vișniec: să-mi „scot încet inima din piept și s-o pun pe masă... ca (pe) un cadou”, ca o ofrandă a sentimentelor, a sincerității și dăruirii totale, în numele unicei și eternei iubiri. La Dan Plăeșu, partenerii se întâlnesc, conviețuiesc (au sau nau copii), se trădează, se despart sau se reîmpacă într-un mod bizar. Veți spune: Dan Plăeșu este un realist, oglindește viața conjugală
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Gabriel Liiceanu. Apoi, în Ușa interzisă, ca și în Jurnalul de la Păltiniș, ori în Epistolar, scriitorul excelent este prezent. Un fost coleg de liceu, medic neurochirurg de înaltă clasă, Cornel Tarași, îmi spunea că în Ușa interzisă l-a uimit sinceritatea superioară, de mare autor. Dar nu-i pot reproșa lui Gabriel Liiceanu că dorește să fie prezent acum în lumea aceasta din care atâta vreme a fost chiar silit să se retragă. Și, apoi, nu mai există Constantin Noica, nici
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
facă sarazini, ci mai degrabă au venit să-i aducă un mesaj din parte Domnului Dumnezeu pentru mântuirea sufletului său. Și au continuat: „Dacă vreți să ne credeți, noi vom încredința sufletul dumneavoastră lui Dumnezeu, pentru că, vă spunem cu toată sinceritatea, dacă veți muri în religia pe care o trăiți în acest moment, vă veți pierde, iar Dumnezeu nu va mai avea niciodată sufletul dumneavoastră. Tocmai pentru aceasta am venit la dumneavoastră. Dacă veți vrea să ne ascultați și să înțelegeți
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sunt torturat de ceea ce am făcut. Oricât de dureros mi-ar fi exilul, vina mea este încă și mai gravă: suportându-mi vina, mă resemnez că am meritat-o"256. Fără îndoială, sunt cuvinte frumoase, dar se simte lipsa de sinceritate a poetului. Desigur, el nu crede în divinitatea lui Augustus și cu atât mai puțin e dispus să recunoască că împăratul a avut dreptate când l-a condamnat la relegare într-o regiune atât de aridă. Nu se poate face
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
recunoască că împăratul a avut dreptate când l-a condamnat la relegare într-o regiune atât de aridă. Nu se poate face nici cea mai mică comparație între acest "psalm penitențial" al lui Ovidiu și "psalmii penitențiali" iudaici din Vechiul Testament: sinceritatea și profunzimea acestora din urmă față de banalitatea și falsitatea primului sunt prea evidente pentru a mai fi nevoie de o demonstrație. Atât începutul (I, I) cât și sfârșitul (III, IX) celor trei cărți din Ponticele se adresează tot lui Brutus
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]