5,503 matches
-
stârnit o polemică furtunoasă, care a continuat până la finele veacului al XVIII-lea și s-a încheiat la câteva decenii după demersurile științifice ale lui Buffon 23. Dintre aceste reacții, mă voi opri asupra uneia care are darul de a sintetiza întreaga tradiție și de a fi sistematică. În plus, ea ne demonstrează că cele două atitudini din Evul Mediu față de animal s-au prelungit cumva până în zorii modernității. În 1755, Condillac va demonstra, într-un celebru Tratat despre animale, că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
necontestat; Aristotel își scrie tratatele despre animale bazându-se, cel mai adesea, pe observația directă a naturii, pe cercetare și chiar pe disecții, pe care nu se ferește să le postuleze drept dovezi de netăgăduit. Cel puțin așa spune tradiția, sintetizată de Plinius astfel: "Când regele Alexandru cel Mare a fost cuprins de dorința de a cunoaște natura animalelor și i-a încredințat această misiune lui Aristotel, omul cel mai învățat în toate domeniile, s-au aflat în subordinea lui câteva
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îl interesează este aceea de rezervor de simboluri: prin intermediul naturii, al animalelor mai ales, Dumnezeu își manifestă intențiile, îi transmite omului anumite mesaje, pe care acesta le poate afla doar interpretând pertinent cartea naturii 33. Un savant precum Louis Réau sintetizează perfect această mentalitate în monumentala sa sinteză, Iconographie de l'art chrétien: "În gândirea medievală, natura întreagă, la fel ca și istoria umanității apărea ca un simbol religios. Nu a existat niciodată o mai mare obsesie a divinului. Totul este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care cred că întotdeauna cunoașterea s-a putut lipsi de imaginar 36. Tot "obiectiv" trebuie însă să observăm, fără a-i acorda faptului o încărcătură eufemistică, faptul că, în Evul Mediu, naturalistul, zoologul mai ales se confundă adesea cu moralistul. Sintetizând discuția, Louis Réau remarcă oportun: "Istoricii științelor nu s-au întrebat niciodată de ce istoria naturală nu a înregistrat nici un progres în Evul Mediu. Cauza esențială este că teologii i-au substituit un simbolism animalier. Istoria naturală nu se află în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
strat gros al semnelor ce au putut fi depozitate în ele sau pe ele; înseamnă de asemenea a regăsi toate constelațiile de forme în care acestea primesc valoare de blazon"49. A cunoaște însemna, conform acestei episteme, a compila, a sintetiza și a interpreta, nu a descrie obiectiv rezultatul unei experiențe directe 50. Altfel spus, a organiza sub formă de discurs un rezervor de informații catalogate nu în urma unei confruntări cu realitatea, ci conform unei logici simbolice, a tradiției. Enciclopedistul medieval
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de filtru de interpretare a lumii, dar își păstrează rolul de convenție, folosită în special în contexte estetice. De fapt, Cantemir supune simbolul de proveniență medievală unui tratament care trădează o altă mentalitate: aceea barocă, după cum consideră Dragoș Moldovanu, care sintetizează optim fenomenul: "Simbolurile nu mai sunt, pentru scriitor, modalități necesare de analiză științifică (instrumenta artium, cum le numise Masen), așa cum fuseseră în Evul Mediu și în timpul Renașterii, ci sugestii pur și simplu romanești, puncte de pornire pentru reprezentarea literară"2
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
aparent pe care ele îl au asupra vieții sale. Disprețuind tot ceea ce poate veni din afară 79, adevăratul înțelept devine imun la orice încercare a destinului. Se așteaptă la orice cu un calm imperturbabil. În dialogul De tranquillitate animi, Seneca sintetizează sursa acestui calm, a acestei ataraxii către care tinde filosoful: "Să știi așadar că orice condiție este schimbătoare și că orice i se poate întâmpla unui om ți se poate întâmpla și ție"80. Inorogul pare a fi asimilat perfect
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
accentuat negativă. De aici până la identificarea sa cu diavolul nu mai era decât un pas: "Lupul reprezintă Diavolul, căci acesta dovedește întotdeauna ură pentru oameni și dă târcoale gândurilor credincioșilor înainte de a le înșela sufletele", interpretează Pierre de Beauvais 9, sintetizând o concepție care era a epocii sale. Ce e drept, în mod curios, lupul lipsește din primele variante ale Fiziologului alexandrin, prin urmare și din cel latin, dar acest gol este suplinit de bestiarele medievale, care nu fac decât să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cinic corupt, un revoltat în intimitate. De fapt, Lupul este un stoic. Mai precis, cinismul lui este o trăsătură sau o dovadă a stocismului său. Să nu uităm că Diogene era un model al stoicilor, așa cum atestă Diogenes Laertios atunci când sintetizează doctrina acestora: "Mai mult chiar, ei spun că înțeleptul nu-și va forma niciodată simple păreri, adică nu-și va da niciodată asentimentul la un lucru fals, va duce felul de viață al cinicilor, cinismul fiind drumul cel mai scurt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o cunoștea foarte bine) le-ar fi opus imaginii pozitive a lupului. Pe de altă parte, el pare a fi avut date și despre anumite ipostaze mai puțin întunecate ale acestui animal, de găsit în unele tradiții populare. Acestea sunt sintetizate de un alt etnolog de marcă, Mihai Coman: "Lupul (chiar dacă este prezent numai în mod metaforic) are rolul unui animal protector, al unui "inițiator", care veghează asupra intrării pruncului în viață, adică asupra trecerii sale peste pragul ce separă non-existența
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
grație folosirii sale în vânarea păsărilor, una dintre ocupațiile predilecte ale nobilimii occidentale (cu toate că, aflăm dintr-un dicționar de simboluri, meșteșugul provine din Orient 1). Și, pentru că tot m-am apucat să citez din dicționare, recurg la un altul, care sintetizează rolul și locul acestei păsări de pradă în cutumele epocii medievale: "Mai mult decât câinele, mai mult decât calul, șoimul este animalul preferat al cavalerilor începând cu secolul al XII-lea. Este pasărea nobilă prin excelență. Este interzis țăranilor să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu îl privește. Ce e drept, Liliacul este cum nu se poate mai potrivit pentru un astfel de rol. În majoritatea reprezentărilor medievale, el face parte, alături de maimuță, urs, dragon, șarpe, porc, leopard, corb etc. din "bestiarul infernal".15 După cum sintetizează un dicționar al animalelor din bestiarele medievale, "acest nenorocos liliac este clasat printre operele nopții, deci ca inamic al darului lui Dumnezeu care este lumina și afectat de o conotație preponderent negativă"16. Pe de o parte, el respinge și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pusă pe tapet. Mai rămâne ca ea să fie și argumentată, dar de acest lucru se va ocupa chiar hăituitul Unicorn, în partea a șasea a cărții. Un foarte bun cercetător al ițelor baroce ale romanului lui Cantemir, Gabriel Mihăilescu, sintetizează optim condiția acestui personaj aparent neînsemnat, dar, în realitate, esențial: "Dinamica imprevizibilă a Liliacului este manifestă și la nivelul funcțiilor simbolice asumate de acesta: investit de către adunare cu funcția unui pharmakós (țap ispășitor), el se dovedește a fi un pharmakeus
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Muntele Saint-Michel. Rădăcinile grecești ale Europei creștine, traducere din limba franceză și postfață-interviu de Eduard Florin Tudor, prefață la ediția în limba română de Sylvain Gouguenheim, Editura Nemira, București, 2011. Citatul este de la p. 26. 41 Dovezile acestei origini sunt sintetizate de Michael Curley, în Introduction la Physiologus, ed. 1979, p. XVI-XVII. 42 Arnauld Zucker, Introduction, în vol. Physiologos. Le bestiaire des bestiaires, texte traduit du grec, établi et commenté par Arnauld Zucker, Éditions Jérôme Millon, Grenoble, 2005, p. 19. Majoritatea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Muntele Saint-Michel. Rădăcinile grecești ale Europei creștine, traducere din limba franceză și postfață-interviu de Eduard Florin Tudor, prefață la ediția în limba română de Sylvain Gouguenheim, Editura Nemira, București, 2011. Citatul este de la p. 26. 237 Dovezile acestei origini sunt sintetizate de Michael Curley, în Introduction la Physiologus, ed. 1979, p. XVI-XVII. 238 Arnauld Zucker, Introduction, în vol. Physiologos. Le bestiaire des bestiaires, texte traduit du grec, établi et commenté par Arnauld Zucker, Éditions Jérôme Millon, Grenoble, 2005, p. 19. Majoritatea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai atenuat decât cel al insulinelor intermediare (3), însă ea are o mare variabilitate intra și interindividuală a absorbției (18). Substituția bazală cu insulină ultralentă umană necesită de cele mai multe ori administrarea în două injecții (21,3,7). Încercările de a sintetiza un analog de insulină care să asigure o substituție bazală apropiată de cea fiziologică au fost marcate inițial de cîteva eșecuri (11). Astfel, a fost sintetizată, prin tehnica ADN recombinant, proinsulina umană care a dovedit o acțiune farmacodinamică asemănătoare cu
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
necesită de cele mai multe ori administrarea în două injecții (21,3,7). Încercările de a sintetiza un analog de insulină care să asigure o substituție bazală apropiată de cea fiziologică au fost marcate inițial de cîteva eșecuri (11). Astfel, a fost sintetizată, prin tehnica ADN recombinant, proinsulina umană care a dovedit o acțiune farmacodinamică asemănătoare cu a insulinelor intermediare, având chiar o hepatospecificitate mai mare decât acestea (15). Studiile preclinice au arătat, însă, faptul că proinsulina astfel sintetizată 55 avea o mitogenicitate
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
la descoperirea insulinei. În 1920, în volumul II al „Tratatului de Fiziologie Medicală”, publicat în limba franceză, atunci când avea la dispoziție aproape toate datele experimentale ce vor fi publicate în anul următor (întârziate 5 ani din cauza Primului Război Mondial), la pagina 243 sintetizează rolul fiziologic al pancreasului astfel: „Pancreasul îndeplinește două funcții: 1.Cea de glandă cu secreție externă, producând sucul pancreatic (funcția digestivă); 2.Cea de glandă cu secreție internă, contribuind la a face asimilabili hidrații de carbon, - și probabil, de asemenea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
în jurul anului 1100 î.Ch. El cuprinde importante teze referitoare la bazele medicinii și biologiei. „Foaia de observație a bolnavului” este introdusă în practica medicală de Suen-Yu Yi în anul 180 î.Ch., iar în anul 167 î.Ch. San-Yu sintetizează deja concepțiile fiziopatologice și terapeutice din China acelor timpuri. În 168 d.Ch., Chiang Chong-Tsing (autor al mai multor tratate medievale, fiind denumit și „Hipocrate al chinezilor”) primește titlul de „doctor”. În anul 300 d.Ch., Wang Shu-Il scrie „Tratatul clasic despre
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
astronomie și filosofie), a învățat arta medicală de la medicul creștin Abn Sahl El Mussihi. La vârsta de 21 de ani, după ce se întoarce în orașul natal Boukhara (în Tadjikistanul de azi), întocmește o Enciclopedie în 20 de volume, în care sintetizează cunoștințele vremii și pe care o intitulează „Utilitatea utilităților”. În anul 1020, publică lucrarea care l-a făcut celebru în întreaga lume „Canonul medicinii practice”, câștigându-și titlul faimos de „princeps doctorum”. Pe lângă sinteza lucrărilor lui Hipocrate, Aretaeus, Galen, Dioscordie
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Acest tratat este important deoarece, fiind publicat ca o sinteză a întregii sale activități, regăsim în el chintesența experienței sale diabetologice, care surprinde prin claritatea expunerii, finețea observațiilor și prin marea lor valoare practică. Iată de ce am considerat util să sintetizăm experiența lui Bouchardat prin unele paragrafe din celebrul său tratat. Bouchardat spune că el este primul care „a demonstrat într-o manieră riguroasă existența glucozei în sângele pacienților glicozurici”; „Procedeul meu consta în a prelua sângele scos din venă într-
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
adaugă altor stări patologice și, de cele mai multe ori, manifestărilor articulare cronice. Noi l-am denumit diabet gras sau diabet constituțional”.(Nouveaux faits de diabète sucré avec altérations du pancréas. Bull. Acad. Méd. Communication faite en Séance du 8 mai 1888) Sintetizând, Lancereaux a avut două contribuții diabetologice de excepție: (a) a demonstrat corect și convingător originea pancreatică a diabetului; (b) a pus bazele clasificării diabetului zaharat, identificând cele 2 tipuri fundamentale ale bolii, rămase valabile până în zilele noastre. În anul următor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
inserate pentru prima dată rezultatele experiențelor sale efectuate între 1914 și 1916 și care nu au putut fi trimise pentru publicare la revistele internaționale. Din capitolul intitulat „Aparatul asimilator” (cu subtitlul „Pancreasul asimilator”), merită de redat paragraful în care Paulescu sintetizează baza de la care au pornit experimentele sale: „Extirparea totală a pancreasului este imediat urmată de un diabet intens și foarte grav. Acest diabet constă într-o acumulare considerabilă în sânge de glucoză (hiperglicemie), cât și a unor produși proteici și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
punct tehnica de determinare a insulinei prin radioimunodozare (24) Solomon Berson și Rosalyn Yalow 1964 - H. Zahn (Germania), Katsoyannis (SUA) și Niu Ching-I (China) realizează sinteza chimică a insulinei 1967 - D. F. Steiner și P. Oyer descoperă proinsulina, precursorul insulinei sintetizat în celula β 1967 - Introducerea în practică a insulinelor „monocomponent”, precum și a insulinelor „monospecie” (fie porcine, fie bovine) 1971 - Freychet, Roth și Cuatrecasas pun în evidență receptorii insulinei 1976 - Rubenstein propune utilizarea terapeutică a peptidului C 1977 - Ullrich, Rutter, Goodman
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
femei care a fost ținta unor comportamente de violență fizică din partea partenerului intim, în prezent sau în trecut (Michalski, 2005). Așadar avem o pătrime dintre femei sau altfel spus 25% dintre femei care au trăit experiențe violente cu partenerii intimi. Sintetizând informațiile conținute în 11 studii, referitoare la nouă state europene, privind prevalența violenței domestice, Hagemann-White (2001) a găsit o variație între 10 și 26%. în vreme ce aceste statistici se apropie de cele americane, există și studii care susțin că în anumite
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]