4,641 matches
-
metri. Fața steagului îl prezintă pe Sfântul Gheorghe străpungând balaurul. Icoana Sfântului Gheorghe este artistic brodată pe atlas roșu, cu fire de aur, argint și mătase albă, verde și roșie. Sfântul Gheorghe șade pe tron, pe o perină roșie, trăgând spada din teacă cu stânga în timp ce cu dreapta trage de gardă, și zdrobind sub picioarele lui balaurul cu trei capete, ce se încolăcește pe sub tron. Doi îngeri coborând din cer îi aduc, cel de la dextra o sabie, iar cel de la senestra
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
descris astfel Cetatea Hotin: Istoricul Nicolae Iorga a descris-o și el în cartea sa, "Neamul românesc în Basarabia", astfel: Cetatea Hotinului a fost adesea folosită ca decor de desfășurare a filmărilor pentru mai multe producții cinematografice de capă și spadă. A reprezentat diferite castele franțuzești și englezești, locuri istorice și fortificații. Cetatea Hotinului a fost locul de filmare al multor filme rusești celebre: "Vipera" (1965), "Zakhar Berkut" (1971), "Săgeata lui Robin Hood" (1976), "D'Artagnan și cei trei muschetari" (1978
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
care a excelat fără egal. A făcut campania din 1913 și războiul de întregire din 1916-1918. În timpul acestui război, St. Stoica Nicolaescu s-a distins și a fost decorat pentru bravura arătată pe câmpul de luptă, primind Steaua României cu spade, în gradul de cavaler, cu panglica de Virtute Militară, Coroana României cu spade în gradul de cavaler, Crucea comemorativă cu baretele “Carpați”, Medalia Victoriei și Ordinul Sfânta Ana, înmânat de însuși țarul Rusiei. Ca recunoaștere a profesionalismului și a integrității
Stoica Nicolaescu () [Corola-website/Science/316604_a_317933]
-
întregire din 1916-1918. În timpul acestui război, St. Stoica Nicolaescu s-a distins și a fost decorat pentru bravura arătată pe câmpul de luptă, primind Steaua României cu spade, în gradul de cavaler, cu panglica de Virtute Militară, Coroana României cu spade în gradul de cavaler, Crucea comemorativă cu baretele “Carpați”, Medalia Victoriei și Ordinul Sfânta Ana, înmânat de însuși țarul Rusiei. Ca recunoaștere a profesionalismului și a integrității de caracter, a fost ales în corpul tehnic de lingviști ce a funcționat
Stoica Nicolaescu () [Corola-website/Science/316604_a_317933]
-
care erau prieteni sau membrii de familie. Duelul trebuia să aibă loc la cel târziu 24 de ore de la provocare, între timp secundanții încercau rezolvarea pe cale pașnică a incidentului sau să se determine ce arme vor fi folosite, pistol sau spadă. Folosirea altor arme necesita consimțământul celor doi combatanți. Datorită faptului că duelul era oficial interzis, se căuta ținerea duelului în secret, ea având loc frecvent dimineața devreme în locuri izolate. In afară de secundanți la locul duelului mai era un medic
Duel () [Corola-website/Science/315046_a_316375]
-
omega-3 (n-3) acizi grași necesari pentru a construi membranele neuronilor. Prin urmare, alimentația bogată în pești grași din timpul sarcinii poate asigura nutriția necesară pentru buna dezvoltare a creierului și retinei fetusului. Totuși, peștii mari precum tonul sau peștele spadă pot conține concentrații ridicate de mercur toxic, și trebuie echilibrat riscul cu avantajele: pește de două trei ori pe săptămână par să furnizeze suficiente grăsimi utile, fără să aducă prea mult mercur. Acizii grași Omega-3 sunt prezenți și în nuci
Sarcină (graviditate) () [Corola-website/Science/315070_a_316399]
-
și practica duelului s-au menținut în Occident până la mijlocul secolului al XX-lea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, s-a dezvoltat ca activitate de agrement. În prezent este un sport de combat în care armele folosite sunt floreta, spada și sabia. Este inclusă în programul olimpic încă de la prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne din 1896. Este și o part din disciplinele pentatlonului modern. Sportul este organizat și condus de Federația Internațională de (prescurtat FIE), la care în prezent sunt
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
engleză. În jargonul scrimei, scrimerii sunt numiți și "trăgători" (în ). Ei nu joacă, ci "trag". Nu sunt puncte, ci "tușe" (în ) sau "lovituri". Lama armei se numește și "fierul". Un scrimer specializat pe floretă este un "floretist"; cel specializat pe spadă este un "spadasin" și cel specializat pe sabie este un "sabrer". Lupta între doi trăgători este un "asalt". Când contează scorul, este vorba de un "meci". Pe echipe, se numește o "întâlnire". Lupta cu arme din lemn, apoi din piatră
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
pentru sport, ci pentru supraviețuire din cadrul unei lupte armate cu spectatori. Doar după apariția armelor de foc și-a pierdut progresiv destinația militară. La sfârșitul secolului al XIX-lea s-a dezvoltat ca activitate de agrement și ca sport. Atât spada, cât și floreta () sunt arme de împungere: atacurile se execută numai cu vârful. Suprafața valabilă de lovit se limitează la trunchi, cu excluderea membrelor și capului, ci include șpatul. Este acoperită de un "lamé" (sau vestă electrică), confecționat din țesătură
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
corp la corp pentru a împiedica atacul adversarului, prin atacurile cu bratul strâns și cu utilizarea „lovituri aruncate” (), prin care trăgătorul imprimă floretei o mișcare de „bici” și poate lovi la un unghi imposibil în mod normal. Ca și floreta, spada () este o armă de împungere: atacurile se execută numai cu vârful. Este cea mai greă din cele trei arme. Este derivată din rapieră, o spadă cu lamă lungă și fină, apărută la sfârșitul secolului al XV-lea, folosită inițial pentru
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
de „bici” și poate lovi la un unghi imposibil în mod normal. Ca și floreta, spada () este o armă de împungere: atacurile se execută numai cu vârful. Este cea mai greă din cele trei arme. Este derivată din rapieră, o spadă cu lamă lungă și fină, apărută la sfârșitul secolului al XV-lea, folosită inițial pentru dueluri. Suprafața valabilă de lovit cuprinde întregul corp, inclusiv masca, mănușa și pantofii. Pentru spectatorii, este cea mai simplă armă de înțeles. La spadă nu
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
o spadă cu lamă lungă și fină, apărută la sfârșitul secolului al XV-lea, folosită inițial pentru dueluri. Suprafața valabilă de lovit cuprinde întregul corp, inclusiv masca, mănușa și pantofii. Pentru spectatorii, este cea mai simplă armă de înțeles. La spadă nu există prioritate: primul care lovește a marcat tușa. Pentru a aprinde lampa, presiunea asupra vârful armei trebuie să fie mai mare decât 750 g pentru o perioadă mai mare decât 2 ms. Când cei doi trăgători sunt loviți în
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
doi trăgători sunt loviți în același timp (în mai puțin de 40 ms, adică 1/25 s) este vorba de o lovitură dublă-cunoscută, pe vremea duelului, ca „lovitura celor două văduve”. Deoarece nu există prioritatea atacului, ritmul unui meci la spadă poate să fie foarte lent: ambii scrimeri se observa reciproc, pe o perioadă îndelungată de pregătire, pentru a găsi o cheiță sau o breșă în jocul adversarului. Trăgătorul care conduce scorul poate să „gestioneze” meci prin tușe duble. Pentru a
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
15 secunde, meciul se oprește și trece direct la repriza următoare. În opinia campionului olimpic Éric Srecki, un spadasin bun trebuie să demonstreze anduranță și explozivitate; este mai bine să fie înalt, să aibă bratele lungi și să fie răbdător. Spada este singura armă la pentatlon modern. Fiecare meci durează un minut; ca și în duel până la primul sânge, cel ce lovește câștigă asaltul. Spada feminină a fost introdusă la Campionatele Mondiale chiar în 1988 la Criterium-ul de la Orléans, franțuzoaica
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
și explozivitate; este mai bine să fie înalt, să aibă bratele lungi și să fie răbdător. Spada este singura armă la pentatlon modern. Fiecare meci durează un minut; ca și în duel până la primul sânge, cel ce lovește câștigă asaltul. Spada feminină a fost introdusă la Campionatele Mondiale chiar în 1988 la Criterium-ul de la Orléans, franțuzoaica Brigitte Benon cucerind medalia de aur. Probele au apărut la Jocurile Olimpice chiar la Atlanta 1996, Laura Flessel fiind prima campioană olimpică la acestă armă
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
introdusă la Campionatele Mondiale chiar în 1988 la Criterium-ul de la Orléans, franțuzoaica Brigitte Benon cucerind medalia de aur. Probele au apărut la Jocurile Olimpice chiar la Atlanta 1996, Laura Flessel fiind prima campioană olimpică la acestă armă. Spre deosebire de floretă și spadă, sabia este o armă de împungere, de tăiș și de contratăiș: tușele se pot executa cu vârful și cu ambele laturi ale lamei. Ca și la floretă, sabrerul poartă un "lamé" (vestă electrică). Acestă armă este derivată din sabia ușoară
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
jos. Trunchiul este în același plan ca brațul înarmat, piciorul din față și călcâiul piciorului din spate, pentru a reduce ținta oferită adversului. Brațul neînarmat funcționează ca balansier. Poziția de gardă depinde de armă: îndoirea genunchilor este mai redusă la spadă decât la floretă pentru a menține mobilitatea. Extinderea brațului înarmat este mai mare la spadă, pentru a proteja „avansatele” (în ), adică mâna, antebrațul și brațul înarmat, genunchiul și picior din față. Arma se tine în poziție de sixtă la floretă
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
din spate, pentru a reduce ținta oferită adversului. Brațul neînarmat funcționează ca balansier. Poziția de gardă depinde de armă: îndoirea genunchilor este mai redusă la spadă decât la floretă pentru a menține mobilitatea. Extinderea brațului înarmat este mai mare la spadă, pentru a proteja „avansatele” (în ), adică mâna, antebrațul și brațul înarmat, genunchiul și picior din față. Arma se tine în poziție de sixtă la floretă și la spadă, ci în poziție de terță la sabie. Asaltul se încep cu punerea
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
floretă pentru a menține mobilitatea. Extinderea brațului înarmat este mai mare la spadă, pentru a proteja „avansatele” (în ), adică mâna, antebrațul și brațul înarmat, genunchiul și picior din față. Arma se tine în poziție de sixtă la floretă și la spadă, ci în poziție de terță la sabie. Asaltul se încep cu punerea în gardă. Trăgătorul chemat primul trebuie să se pune în dreapta arbitrului, cu excepția cazului în care este singurul stângaci. Repunerea în gardă este efectuată după fiecare comandă „Stai!” Liniile
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
piciorului din față si piciorele se încrucișează în cursul fleșei. Scopul este să loveze înainte sau în același timp ca piciorul nedominant să revină pe plansă. Succesul atacului se bazează pe surpriză și viteză: scrimerul pornește „ca o săgeată”. La spadă, o fleșă insuficient de rapidă declanșează adeseori o oprire din partea adversarului, rezultând intr-o tușă dublă. Ca și pașul încrucișat înainte, flesă este interzisă la sabie. Fleșa care se termină cu corp la corp nu este interzisă la floretă sau
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
fleșă insuficient de rapidă declanșează adeseori o oprire din partea adversarului, rezultând intr-o tușă dublă. Ca și pașul încrucișat înainte, flesă este interzisă la sabie. Fleșa care se termină cu corp la corp nu este interzisă la floretă sau la spadă, dar nu poate fi terminată printr-un șoc sau o busculadă. "Atacul" este definit ca „acțiunea ofensivă inițială, executată prin întinderea brațului și amenințarea continuă a suprafeței valabile a adversarului, precedând declanșarea fandării sau fleșei” (t.7 regulamentului pentru probe
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
meciurile s-au disputat în trei tușe la floretă și la sabie în cadrul unui singur tur de grup. Începând cu Jocurile din 1900 s-au organizat mai multe grupe și un juriu a fost însărcinat cu atribuirea victoriei. Meciurile de spadă s-au decis la o singura tușă. În prezent, meciurile la seniori se decid în 15 tușe la individual și în 45 tușe pe echipe. În competiții de tip Cupa Mondială se folosește un sistem mixt cu un tur de
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
corp". Acest fir trece sub bluza trăgătorului, de-a lungul brațului înarmat și laturi. Firul de corp este conectat, în rândul său, la o rolă situată la extremitatea planșei, care este legată la aparatul de semnalizare. La floretă și la spadă, un fir trece de-a lungul lamei, vârful servind ca întrerupător: presiunea exercitată pe arcul vârfului închide sau deschide, după caz, circuitul electric. În competițiile disputate la cel mai înalt nivel este folosit un sistem fără fir: firul de corp
Scrimă () [Corola-website/Science/315045_a_316374]
-
de asalt și bombardament. La 13 decembrie g-ral de escadră Emanoil Ionescu, comandantul CAR, decorează piloții distinși în luptele de la Melitopol și Nipru, între care se numără și cpt. Șerbănescu, decorat cu Ordinul Coroana României cl. a IV-a cu spade și panglică de Virtute Militară. În 8 ianuarie Grupul 9 Vânătoare se mută pe aerodromul Lepetiha. Aici, în 14 ianuarie, sub ochii generalului Emanoil Ionescu are loc o bătălie între cpt. Șerbănescu și 11 avioane Iak care atacau aerodromul. Șerbănescu
Alexandru Șerbănescu () [Corola-website/Science/315210_a_316539]
-
albă, având aplicată pe medalionul central, avers, o acvilă ținând în cioc o cruce ortodoxă. (3) Însemnul de război al Ordinului Virtutea Militară se distinge de însemnul de pace al Ordinului Virtutea Militară prin aplicarea ntre brațele crucii a două spade încrucișate, cu vârfurile în sus. (4) Bareta Ordinului Virtutea Militară cu însemn de război se distinge de bareta Ordinului Virtutea Militară cu însemn de pace prin aplicarea pe panglica specifică a două spade încrucișate, cu vârfurile în sus. Medalia Virtutea
Ordinul „Virtutea Militară” () [Corola-website/Science/318585_a_319914]