6,992 matches
-
al celui care se află alături. A avea o preferință anume în propriul temperament (de exemplu o soră care preferă o activitate vocațională externă cu tinerii și o alta care preferă o activitate de ospitalitate internă într-un centru de spiritualitate) nu rezultă a fi o realitate superioară sau inferioară pe o scară ierarhică a valorilor, ci constituie un dar real, o resursă concretă ce funcționează bine în măsura în care este recunoscută și este pusă în slujba tuturor. Acest aspect are o semnificație
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
la următoarea adresă de email: creagiuse@gmail.com În paginile care urmează poți să citești acest proiect de cercetare, așa cum a fost aprobat și distribuit. Dacă intri în contact cu noi, îți mulțumim pentru disponibilitatea ta. CONSACRAȚI ÎN MOD FERICIT SPIRITUALITATE, BUNĂSTARE VOCAȚIONALĂ ȘI CALITATE A VIEȚII PRINTRE CONSACRAȚI ȘI CONSACRATE PROPUNERE DE CERCETARE ÎN VIAȚA CONSACRATĂ, ÎNTRE FERICIRE ȘI SENSUL VOCAȚIONAL AL EXISTENȚEI Religioșii și religioasele sunt chemați să-și trăiască pe deplin propria vocație. Această chemare se traduce într-
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
Se așeza într-un colț și fuma. 211 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Cine se pricepea miraculos diabolic de precis la femei, dîndu-și seama, la fix, că tocmai deschiderea oaselor bazinului placidei și insignifiantei Gala corespundea exact idealului de spiritualitate al căpcăunului catalan și că, din păcate, tocmai această prozaică deschidere l-a împins pe marele și ascunsul introvertit să trudească până la sfârșitul vieții ca un turbat?!... Și măcar sfiosul Dali, drept recunoștință, a pictat un tablou secret, amestecând un
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nu în mod real și efectiv, în tot cazul subiectiv și imaginativ. Iubire spirituală între sexe nu există, ci numai o transfigurare organică, prin care persoana iubită se fixează în tine, evoluând în carnea ta până la a-ți da iluzia spiritualității. Numai în astfel de condiții este posibilă o senzație de topire, când carnea tremură de un fior total, când ea nu mai este un obstacol și o rezistență materială, ci arde de focuri lăuntrice și curge de fluidități insesizabile. Sărutul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a cunoscut Renașterea, iar Evul Mediu rusesc a fost întunecos, nespiritual. Însăși literatura, până la începutul secolului trecut, s-a remarcat doar prin fabuliști și creații moral- religioase. Plaga mare a Rusiei - ca și a noastră - a fost tradiția bizantină, suflul spiritualității bizantine, care altoit într-o cultură străină devine anchiloză, schematism abstract, iar pe plan politic și cultural, reacționarism organizat. Tot ce este gândire reacționară în Rusia secolului trecut continuă - conștient sau inconștient - filonul bizantin. Pe Pobedonosțev - procurorul Sfântului Sinod, profet
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
printr-o atașare organică spontană, contacul acela inițial dezlănțuie o vibrație și un dinamism neobișnuite. Este o electrizare insuficient apreciată, aceea născută din contactul devenirii nereflectate a popoarelor europene în formație, triburi sălbatice având toate presimțirile de cultură, cu o spiritualitate atât de rafinată cum a fost cea creștină. În zorile fiecărui popor, momentul religios este de o fecunditate unică. Procesul prin care un neam se elaborează prin religie, în aurorele sale, este elementul care scuză păcatul reacționar ce definește cu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cultură bizantină, incapabilă să ne vitalizeze spiritul, toate alcătuiesc componente ale acestui blestem balcanic, de care va trebui să ne elibereze viitorul. Orientarea spre Orient? Da, acesta este păcatul nostru, acesta este plaga noastră seculară. Căci nu este vorba de spiritualitatea specific orientală, cu care n-avem nici o afinitate, ci de scursorile mic-asiatice și de acest centru de periferii spirituale, numit Balcan, unde răbufnește doar ecoul marilor respirații spirituale. România trebuie să se degajeze de toate lanțurile eredității sud-estice. Exploatîndu-și disponibilitățile
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
învățat decât de la națiunile care gândesc politic. Aș muri de tristețe dacă România - printr-o perversiune a soartei - ar renaște în viitor cultura bizantină. Un singur țipăt din Revoluția franceză este pentru noi un îndemn infinit mai mare decât toată spiritualitatea bizantină laolaltă. Căci dacă nu vom învăța nimic din elanurile nemăsurate ale națiunilor mari, atunci nu ne mai rămâne decât să ne îngropăm sufletul între zidurile afumate ale bisericilor noastre și să ne stingem în suspine la picioarele acelor sfinți
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
limitat la orizontul pozitivismului. Născociri ale filozofilor și ale altor iluzioniști, astfel de concepții n-au nici o bază reală. Gânditorii își închipuie că mersul lucrurilor are vreo legătură cu avânturile gândirii sau că s-ar putea ridica realitatea la nivelul spiritualității. Când citești câte un filozof spiritualist și-l vezi vorbind cu atâta nevinovăție despre procesul de spiritualizare crescândă a realului, despre o soluție finală în spirit a întregii lumi sensibile, te întrebi, tu care ai umblat cu ochii deschiși printre
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
dacă este conducător politic și așa mai departe. Moise este întemeietorul unui popor și al unor structuri simbolice, Oedip nu. La acestea se mai adaugă un element: deznodămîntul în favoarea romanului de familie, biruitor al complexului familial, este echivalent cu victoria spiritualității asupra senzualității. Cea din urmă este cunoscută prin evidența simțurilor, prima este însă o creație a spiritului, bazată pe deducție și observație. Legendele și excepțiile lor furnizează diverselor popoare elementele de care au nevoie pentru a-și explica de ce se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
împotriva înșelătoriei magiei. Presupunînd însă că interdicția era acceptată, ea trebuia să aibă un răsunet ieșit din comun întrucît însemna că percepția senzorială era trimisă în plan secund în favoarea a ceea ce se poate numi o idee abstractă o victorie a spiritualității asupra senzualității sau, strict vorbind, renunțarea la instincte, cu toate consecințele psihologice derivate din ea"521. Făcînd din interdicția producerii de figuri o măsură a progresului culturii și a inteligenței, Freud face din bulimia lor de imagini, de adulare și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în întregime politic și cultural. Evoluția are a repeta altele de același gen, iar Freud o descrie astfel: În felul acesta, sîntem confruntați cu un fenomen și anume că, în cursul dezvoltării omenirii, senzualitatea este puțin cîte puțin învinsă de spiritualitate și exaltată de un asemenea progres. Dar sîntem incapabili să spunem de ce. Mai apoi se întîmplă că spiritualitatea în ea însăși să fie învinsă de fenomenul afectiv, foarte enigmatic al credinței. Avem aici celebrul credo quia absurdum și, o dată în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
În felul acesta, sîntem confruntați cu un fenomen și anume că, în cursul dezvoltării omenirii, senzualitatea este puțin cîte puțin învinsă de spiritualitate și exaltată de un asemenea progres. Dar sîntem incapabili să spunem de ce. Mai apoi se întîmplă că spiritualitatea în ea însăși să fie învinsă de fenomenul afectiv, foarte enigmatic al credinței. Avem aici celebrul credo quia absurdum și, o dată în plus, pentru oricine a reușit în această privință este desăvîrșirea împlinirii"548. Pornind de la ipoteza noastră principală, să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
acesteia. Pentru a ajunge acolo,își interzic reciproc și interzic întregului clan să se gîndească la aceasta, cerîndu-le să adere la ficțiunea totemică pusă de ei în locul tatălui ucis. Această renunțare la adevăr ar fi deci cauza treceri de la primatul spiritualității la primatul credinței, de la cunoaștere la credință. Faptul că au acceptat un asemenea sacrificiu pentru a păstra unitatea clanului (am putea spune astăzi unitatea Bisericii, a partidului) îi umple pe indivizi de un sentiment de mîndrie care-i face să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
doctrină, în a le impune acestora ceea ce, după șederea în inconștient, nu mai este o știință ci o viziune asupra lumii. Cu alte cuvinte, trebuie să asigure primatul credinței în locul și în poziția primatului interior al rațiunii, ba chiar al spiritualității. Făcîndu-i pe oameni să renunțe la acestea, el îi înalță, la rîndul lor, și le dă mîndria că au reușit. Cît despre cel care cere sacrificiul, Stalin, el devine în mod inevitabil "suveranul inaccesibil, soarele dătător de viață, tatăl a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
să renunțe la astfel de oameni! Numai că rezultatul nu a întârziat să apară: nu ne mai bagă nimeni în seamă, cu toate că până nu demult, școala românească, inclusiv cea diplomatică, a fost prețuită și a fost reazemul conservării independenței și spiritualității unui popor a cărui viață publică și științifică a fost aruncată în derizoriu! Iată de ce, în acest tablou sumbru al realităților românești, pe care l-am prezentat oarecum într-o manieră nu atât de dură pe cât ar fi meritat, este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
unei sexualități paradisiace 3, menită să diferențieze ordinul masculin de cel feminin și să salveze, astfel, diversitatea creației. Pentru Irineu al Lyonului, corpul uman este prin însăși natura sa capax Dei - o idee menită să-i scandalizeze pe adepții unei spiritualități gnostice, pledând în favoarea unui exil noetic în fața forței de atracție gravitaționale a materialității. Perspectiva lui Clement Alexandrinul 4 este mult mai apropiată platonismului elenic, ce vede în corporalitate o deficiență opacă, iar în contemplația intelectuală o formă directă de acces
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
este identificat cu „fiara”1, iar agenda feministă deconstruiește convențiile și invențiile tradiției iudeo-creștine, bazată pe cărți dubioase. De la Vechiul Testament până la autorii postbizantini (e.g. Filocalia), doctoranzii suspiciunii vor citi certe urme de „sadism” ori „masochism”2. Despărțită de orice asceză, spiritualitatea se transformă într-o psihologie a confortului lăuntric. Relaxarea dogmatică este urmată de sincretismul liturgic și etica indignării sindicaliste. Bogatul pios este contestat de săracul invidios. Solidaritatea și binele comun ies, neobservate, din orice discuție. Dialogul academic al teologiei cu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
este diversificat ca organizare statală sau suprastatală. Sunt în desfășurare economia de piață, socială, cu nuanțe religioase, fenomenul globalizării susținut de o concepție liberală etc. În această lume complexă ca realitate materială și oglindire în gândirea umană (cu trimitere la spiritualitate și principii morale ca etica ecologică), apelarea la logică ar putea însemna controlul, gestiunea factorului uman, devorator de resurse, până a-l aduce la dimensiunea de echilibru cu potențialul de resurse al mediului natural, iar etapa dezvoltării economiei, necesară pe
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
studii sunt utile la elaborarea strategiilor de dezvoltare economico sociale, în scopul armonizării structurilor de producție cu caracteristicile esențiale ale populației: vocația, aptitudinile, abilitățile, măiestria profesională, spiritul inovator, cultura, în general. Revenind la definiția culturii din DEX, menționată mai sus, spiritualitatea este parte a acestei culturi și, prin religie de exemplu, pot fi urmărite atitudini, comportamente față de natură tipice credinței, ariei sale de răspândire. Emblematică pentru una dintre religiile care respectă natura ni se pare ritualul rugăciunii islamice. În timpul rugăciunii, trupul
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Însă În retorica de care el se folosește, ci În poezia Însăși care este opera unui spirit complex. Meritul extraordinar al acestor poeți de Început este de a fi utilizat o retorică sincretică pentru a crea o poezie În care spiritualitatea românească găsește o expresie adeseori memorabilă. Trecută În poezie, valea devine o dimensiune a peisajului românesc, marea pe care Bolintineanu o descoperă intră Într-o geografie imaginară a spiritualității noastre, la fel ca ruinele lui CÎrlova și șesul prăfos al
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
utilizat o retorică sincretică pentru a crea o poezie În care spiritualitatea românească găsește o expresie adeseori memorabilă. Trecută În poezie, valea devine o dimensiune a peisajului românesc, marea pe care Bolintineanu o descoperă intră Într-o geografie imaginară a spiritualității noastre, la fel ca ruinele lui CÎrlova și șesul prăfos al lui Grigore Alexandrescu. Cartea de față Încearcă să meargă mai departe și să descopere resorturile intime ale opțiunii pentru o formă sau alta de peisaj. O opțiune sau o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
adaptate din limbile romanice. El pune cuvintelor prefixe, inventează verbe din substantive, calchiază expresii din alte limbi cu gîndul de a grăbi nașterea unei literaturi originale prin Îmbogățirea unei limbi capabile să exprime toate subtilitățile. Limba este, după Heliade, fundamentul spiritualității naționale: „Ocupați-vă, vorbiți și scrieți, junilor, În limba națională - zice el Într-un loc —; ocupați-vă a o studia, a o cultiva, - și a cultiva o limbă va să zică a scrie Într-Însa despre toate științele și artele, despre toate
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Macedonele, puternicul poem Conrad inventează un spațiu liric În care natura este magică și pasiunile ating forme de delir. Eminescu va duce lirica română, prin cultură și imaginație, spre nord, spre miturile borealice. Cu mai puțin talent și cu o spiritualitate redusă, Bolintineanu Îl precede În ambiția de a depăși granițele inspirației locale, dar Într-o direcție contrară. El are În față cîteva modele romantice (Hugo, În primul rînd), are și o biografie care-i Îndreaptă fantezia spre sudul mirific unde
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a luminii, și natura este valorizată prin capacitatea ei „solară”. Asta ar apropia pe liricul de la Mircești de impresionism, dar ce reprezintă cu adevărat, impresionismul În poezie? Tehnica umbrei nu este nouă, chinezeriile pătrunseseră mai de mult În arta europeană, spiritualitatea medievală obișnuise creatorul cu ideea unui al doilea plan al lucrurilor, un plan pur, imaterial, mai aproape de esența prototipului. Romanticii foloseau, În sensul unui simbolism metafizic, umbra ca temă literară, iar imaginea umbrelei ca o răsfrîngere a obiectului este curentă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]