11,293 matches
-
politici care dintre aceștia va fi ales. Din punct de vedere rațional, deși oarecum contra-intuitiv, rezultatul de echilibru într-o competiție electorală de două partide pe o singură dimensiune atrage după sine absența unei alegeri eficiente. Ambele partide se vor strădui să pară la fel. Votanții cu poziții ideologice diferite de poziția mediană s-ar putea plânge că „nimeni nu mă reprezintă, practic, pe mine”. Din punct de vedere logic, dacă oricare dintre partide ar ocupa realmente acea poziție foarte probabil
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
subgrup. Astfel, eșantionarea stadială identifică membrii subgrupului și permite o selectare aleatorie din interior. Totuși, există întotdeauna tentația de a ne întocmi eșantioanele astfel ca acestea să reflecte populația totală. Dacă 52% din populație sunt femei, cercetătorul s-ar putea strădui ca eșantionul să aibă 52% femei; dacă populația înregistrează 15% minorități, acesta ar putea încerca să asigure reprezentarea a 15% dintre minoritari în eșantion. Un astfel de eșantion proporțional ar putea să reflecte caracteristicile particulare ale populației ceva mai exact
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
al sondajului prin poștă. Un proiect de cercetare trebuie să țină cont de ambele aspecte și să adopte metode (anunțuri din timp, plicuri gata francate etc.) care să asigure cea mai mare rată de răspuns posibilă. Un sondaj științific se străduiește de asemenea să garanteze siguranța, evitând situația în care răspunsurile primite să fie rezultatul construcției chestionarului. De exemplu, succesiunea întrebărilor poate avea mare importanță și de aceea chestionarele trebuiesc testate în prealabil prin schimbarea ordinii întrebărilor. Modul cum sunt formulate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mai explicit ar putea fi înșelător. Există de asemenea, după cum am văzut, posibilitatea ca erorile de date să apară din cauza faptului că lumea reală nu este întotdeauna îndatoritoare, în mod intenționat sau neintenționat, cu informațiile pe care le căutăm. Ne străduim să fim ingenioși în definirea indicatorilor utili și în găsirea de materiale relevante, dar unele date nu pot fi obținute. Acest tip de eroare este adesea nealeatoriu și trebuie luat în considerare atunci când facem inferențele. Mai există o a treia
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cărora, de pildă, balada Miorița conține ideea morții ca fatalitate, el ajunge la concluzii noi, argumentând că „prin ceea ce are elegiac, Miorița apare ca o dureroasă laudă a vieții și a lucrărilor ei. În sfârșit, prin ceea ce explică, Miorița se străduie să facă suportabilă - și rațională - moartea” (Ovid Densusianu și actualitatea exegezei „Mioriței”). Dintre cercetările aplicate, se distinge analiza de text la Cântecul Iancului, unde este relevată funcția regală de „excelență” a eroului în plan uman și cea sacră în plan
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
venituri scăzute. La fel ca orice reformă educațională eficientă pe termen lung, integrarea și implementarea standardelor parteneriatelor trebuie să se bazeze pe nevoile și particularitățile locale. Adică mai Întâi trebuie să cercetăm aceste nevoi și particularități și apoi să ne străduim să adaptăm și să dezvoltăm componentele programului În raport cu rezultatele investigațiilor făcute În școală. În acest sens, În studiul de caz realizat În sistemul de Învățământ preuniversitar din județul Alba, Într-o abordare calitativ-cantitativă, am investigat starea actuală a relațiilor școală-familie-comunitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
accesele de autoritarism prin apelativul „caid”) e Dumitru Țepeneag, alături de Leonid Dimov, mai puțin combativ, însă înzestrat cu prestigiul conferit de vârstă, de talent și de erudiție. Cei doi se manifestă ca principali teoreticieni ai curentului literar pe care se străduiesc să îl acrediteze - numit, pentru evitarea oricăror confuzii cu alte formule literare care au recurs la vis, o. structural sau o. estetic -, exprimându-se în texte „strecurate” în revistele literare și culturale ale vremii, în atmosfera de relativă îmblânzire a
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
asupra împrejurărilor din exterior și găsirea căii către „necesitatea lăuntrică”. Odată înțeleasă „necesitatea lăuntrică”, cărturarul începe încă o „povestire”, pe înțelesul tuturor, a hegelienei Fenomenologii a spiritului (în „România literară”), se deschide către straturile adânci ale câtorva cuvinte românești, se străduiește, într-un mod exemplar, să pună la îndemâna tineretului chipul lui Eminescu aflat în manuscrisele de la Biblioteca Academiei Române. Studiile se succedă într-un ritm impresionant: Lumea culturii și Eminescu, Un miracol al culturii românești, Un simplu caiet, Margini și nemargini ale
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
gust ales marchează produsele scriptoriilor epocii. Multe din hrisoavele alcătuite în cancelaria domnească s-au conservat, iar frumusețea lor face din aceste acte veritabile podoabe. Și tipograful Macarie, care își avea atelierul la mănăstirea Dealu ori, poate, la Bistrița, se străduia în chip deosebit atunci când lucra pentru voievod. Cărturarilor li se alăturau artiștii - arhitecți, sculptori, pictori, autori ai unor opere faimoase precum zidirile de la Curtea de Argeș, „minunea” pe care Gavriil Protul o descrie cu răsuflarea oprită, cele de la Snagov, Târgoviște etc. La
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
-se inevitabil de optica maximalistă a celor direct implicați. Susținuți în presa literară de critici din generațiile mai vârstnice - în primul rând de mentorii cenaclurilor care au contat în afirmarea lor, dar și de alți critici consacrați -, optzeciștii s-au străduit să-și promoveze ei înșiși literatura prin texte teoretice sau de poziție ori prin texte critice, publicate - în limita posibilităților din epocă - în revistele studențești, în cele literare, dar și în alte periodice (astfel, Radu G. Țeposu și Tania Radu
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
sprijinită pătrunderea în Transilvania a mai noii orientări literare junimiste. Publică, din 1879, în „Albina Carpaților”, „Gazeta Transilvaniei”, „Familia”, „Poporul”, „Școala și familia”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Rândunica”, uneori semnând și cu pseudonimul I. C. Frunză. În nuvele, povestiri, schițe P. se străduiește - într-o măsură după modelul lui I. S. Turgheniev, din scrierile căruia și traduce în „Tribuna” - să lase în urmă făgașul prozei anecdotice, didacticiste, încercând un registru narativ axat pe atmosferă: Logofătul Matei (1887), Niță dragă (1888), Schițe (1893), La
PANŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
și cimentat și mai mult dragostea pentru folclor.” Cealaltă contribuție de seamă a lui P., Basme aromâne, a surprins „duhul aromânilor” atât în substanța sa spirituală, cât și originalitatea graiului, reprodus cu „deplină scrupulozitate”, culegerea efectuându-se sistematic, iar colecționarul străduindu-se să nu altereze nimic. Nu l-a preocupat frumusețea textelor și de aceea nu i-a evitat pe povestitorii mediocri, fiind convins că și textele de la aceștia vor servi etnografului. În volumul Scriitori aromâni în secolul al XVIII (1909
PAPAHAGI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
ale istoriei culturii românești - vechea literatură românească de expresie slavă, cronicarii ce au scris în slavonă sau în română, umaniștii peregrini, înstăpânirea limbii române în cultură -, a stăruit asupra elementelor care alcătuiesc „emblema culturală” românească a timpului vechi, s-a străduit să deslușească acele tensiuni secrete - puse în valoare de raporturile cu spațiile culturale circumvicine românilor - care au asigurat mersul spiritului românesc prin istorie. Încearcă să pună într-o lumină corectă vremea „slavonismului cultural” (profund și insistent antipatizată de mulți cercetători
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]
-
și Cloșca cu puii de aur (1983). În Primăvară în infern autorul încearcă să ofere o frescă a evenimentelor din așezarea Turris de pe malul Dunării, coroborate cu cele care au marcat istoria țării în preajma anului 1940 și după aceea. Se străduiește să contureze prototipuri umane, dar nu reușește decât rareori, personajele fiind lipsite de consistență epică. Dialogurile, cu puține excepții, par niște tirade înțesate documentar, adevărate lecții de istorie ori de conduită umană care „sună” la fel, fie că sunt rostite
PAUN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288724_a_290053]
-
Conspirații sub cer deschis (1976), omul de cultură, bibliofilul și bibliograful K. și-a făcut o pasiune din strângerea și editarea unui număr însemnat de scrisori și documente. Cu modestie, își recunoaște doar rolul de „cucernic copist care s-a străduit să rânduiască textele, să le tălmăcească pe cât i-a stat în puteri și să le caligrafieze”. Le-a strâns în Facsimile (1975), debutul său editorial, și în cele patru volume de Simple note (1980-1985), acestea din urmă cuprinzând textele autorului
KALUSTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287700_a_289029]
-
în notele explicative, propriul mod de lucru, care ținea seamă de imperativul fidelității față de versul românesc, dar recurgea și la prelucrări libere. Cu excepția lui Mihu Cobilu, transpusă în proză, variantele baladelor sunt realizate „după original într-o formă metrică”, traducătorul străduindu-se să respecte atât construcția versurilor, cât și conținutul semantic. K. nu este de acord cu afirmația lui V. Alecsandri potrivit căreia Miorița ar fi doar un fragment de baladă, susținând că, dimpotrivă, Miorița este o construcție încheiată și că
KOTZEBUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
o înnoire metodologică și teoretică, întrucât numai astfel poate fi contemporană cu modernitatea reflexivă pe care trebuie să o analizeze și să o construiască cu propriile mijloace. De la premise la împlinire e întotdeauna o distanță pe care, ca autor, te străduiești să o străbați. Eu am căutat acel fir al Ariadnei care a subîntins această distanță și, când l-am găsit, l-am urmat prin și printre rândurile acestei cărți. Autorul București, septembrie 2006 Opțiuni preliminare Această lucrare este despre modernitate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau să releve o notă de superficialitate în desemnarea unor traiectorii presupuse. Astfel de capcane, odată conștientizate, le prezint cu scopul clar de a susține necesitatea excluderii lor dintr-o eventuală grilă de lectură, tot așa cum și eu m-am străduit cu insistență să o fac în procesul propriu de redactare. Abordarea socio-istorică a proceselor de durată lungă și cu distribuire geografică extinsă nu mi se pare că ar trebui să excludă diferențierea sau combinațiile dintre continuități și discontinuități istorice sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în aventura asta. Ceea ce urmează nu aparține deloc traiectoriei de analiză a unei sociologii empirice, ci se apropie mai ales de modul de lucru al unui observator clasic, care vrea să distingă contururi ale unei lumi în mișcare, ce se străduie să se desprindă de un trecut încă dominant prin acțiuni, schimbări și proiecții și ce poate reușește până la urmă, fie și parțial, să prezică măcar unele tendințe trecute, prezente și viitoare. O astfel de abordare nu intenționează în nici un fel
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ar înnoi în mod substanțial. De aceea, voi considera că o astfel de căutare a înnoirii ar trebui să devină opțiunea fundamentală a sociologiei noastre actuale. În urma lecturii acestei cărți, sper să găsiți modul în care autorul însuși s-a străduit să învețe și, atunci când a reușit, să descopere o astfel de înnoire. Efortul lui nu ar fi zadarnic, dacă măcar unii cititori ar căuta noi argumente sau chiar le-ar înlătura pe cele prezentate, pentru că altele ar fi mai plauzibile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
îndeamnă la refuzul postmodernității (care nu-i decât o exacerbare a modernității prin simulacre) și la refuzul unei noi organizări sociale sau instituționale a societăți capitaliste, pentru că numai astfel putem deveni acei moderni cu „discernământ individual” care „trebuie să ne străduim să trăim realitatea în orizontul existenței lui Dumnezeu [...]”. Conservator în politică și filosof în expresie, Patapievici ajunge să conteste modernitatea „recentă”, datorită exceselor ce i-ar fi inerente și mai ales pentru că și-a devenit sieși scop, dar rămâne pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se realizează o dinamică extrem de activă a individualizării persoanelor și mai ales a transferurilor de roluri și identități de la statul național și de la diferite organizații sau corporații spre persoanele individuale. Pentru a face față presiunilor de individualizare, persoanele individuale se străduiesc să dezvolte strategii de viață cât mai adecvate și devin sau trebuie să devină tot mai reflexive cu privire la propriile opțiuni și la deschiderile sociale ce li se oferă. Prin urmare, individualizarea trebuie privită nu numai prin prisma problemelor pe care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
confruntare tipică pentru începuturile modernității reflexive. O confruntare economică și politică, socială și culturală în care una - structura mai veche - se zbate, prin abordări și mentalități, rezistențe și neliniști, să se mențină pe scena istoriei, iar cealaltă - individualizarea reflexivă - se străduiește, adesea zgomotos și contradictoriu, să ocupe locurile privilegiate ale vizibilității sociale. Decalajul dintre cele două lumi este tot atât de mare pe cât este de vizibil în aproape toate evenimentele care se conturează în viața noastră și pe care le trăim cu intensități
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
demonstrează bărbaților cum individualizarea vieții femeilor este pe cât de obiectivă, pe atât de implacabilă, adică de necesară, în condițiile construcțiilor sociale specifice modernității actuale. Procesul nu mai poate fi stopat. Feminismul radical sau moderat ia notă de proces, uneori se străduiește să-l accelereze, alteori devine complementar cu „masculinismul” pe care unii promotori ai „studiilor despre bărbați” încearcă să-l promoveze, dar oricum nu este cauza primă sau ultimă a individualizării feminine. Astfel, bărbații se află prinși între confortul tradiției și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rapidă și tot mai cuprinzătoare, dar nu poți să nu observi cum marile concentrări americane în doar două companii gigantice și globale amenință inițiativele mai locale și mai restrânse atât de mult, încât parcă le sufocă. Iar companiile locale se străduiesc și ele să se multiplice atât de mult și să se concureze una pe alta, încât parcă ai asista la o luptă în care toți competitorii își caută destinul aparițiilor și al disparițiilor meteorice. Dacă admitem astfel de tendințe, nu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]