7,731 matches
-
dovadă a dorinței țării noastre de a menține pacea. Referindu-se, însă, la faptul că Moscova nu recunoscuse apartenența Basarabiei la teritoriul României, el observa că încheierea pactului era condiționată de includerea unor prevederi care să garanteze "întreaga întindere a suveranității" țării noastre. La 31 iulie 1932, Gheorghe Brătianu adresa lui Alexandru Vaida-Voievod, prim-ministru și ministru al Afacerilor Externe, o scrisoare, în care atrăgea atenția asupra importanței deosebite a negocierilor pentru securitatea graniței de răsărit a României. Șeful georgiștilor cerea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
acestui plan. În acest sens, la 9 iunie 1934, a avut loc întâlnirea dintre N. Titulescu și M. Litvinov, soldată cu semnarea unor documente, care prevedeau reluarea relațiilor diplomatice între România și U.R.S.S, în condițiile garantării mutuale a suveranității celor două state 786. Poziția prudentă a PNL-Gheorghe Brătianu față de aceste aspecte ale situației internaționale și ale politicii externe a României este precizată pe larg, într-o ședință a Camerei din aprilie 1934. Dezbaterile au fost determinate, atunci, de o
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
probabil și din formația sa de istoric. În toamnă, reluând problema restabilirii relațiilor diplomatice cu U.R.S.S., Gheorghe Brătianu aprecia că se înfăptuise un fapt politic important, dar atrăgea atenția asupra posibilității ca cele două părți să folosească termenul de suveranitate în accepțiuni diferite. Interpelând, din nou, pe ministrul Afacerilor Străine, Nicolae Titulescu, Gheorghe Brătianu cerea clarificări asupra bazelor pe care au fost demarate tratativele pentru reluarea legăturilor diplomatice cu U.R.S.S789. Astfel, atrăgând atenția asupra faptului că acceptarea unui
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
normal al dreptului pot chezășui progresele neamului nostru. Neclintit în convingerile sale monarhice PNL rămâne la ferma hotărâre de a păstra României temelia nezdruncinată a așezămintelor sale constituționale [...]. Politica exernă a României este o politică de pace, de apărare a suveranității naționale și a integrității teritoriului nostru. PNL urmărește întărirea sistemului nostru de alianțe și strângerea unor legărturi cât mai prietenoase cu toate țările, dar îndeosebi cu Franța și cele alături de care am înfăptuit unitatea noastră națională. Intangibilitatea tratatelor ce au
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
spera că modernizarea societății va fi efectivă și durabilă, deoarece recurgea mai mult la consimțământ decât la constrângere. Democrația împodobită cu virtuți funcționale punea însă o problemă: cum să fie inserată cunoașterea în luarea deciziei politice fără a contraveni exigenței suveranității populare? Din această perspectivă, faimoasele politici urbane ale anilor 1960 ridică problemele modernizării democrației, probleme care rămân mereu de actualitate. Modernismul acestor politici rămâne marcat de ideologia tehnocratică a planificatorilor și organizatorilor mediului urban. Solicitată formal, participarea locuitorilor era suscitată
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nostru congres de la Lyon, așa cum spun și socialiștii, provine mai ales din nepotrivirea șocantă care există între drepturile sale politice și mizeria condiției sale sociale, între independența sa de drept și neputința sa de fapt. Aceeași persoană este împărțită între suveranitatea sa politică și subordonarea sa economică. Să o punem în evidență pe una înainte de a o ridica în slăvi pe cealaltă"69. Nu mai există o "societate bună" care trebuie protejată de clasele urbane periculoase, ci o singură societate, care
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
evidență transformările radicale care afectează ceea ce ne reprezentăm că ar fi "un oraș". Ele ilustrează acuitatea acestei probleme politice caracteristice democrațiilor moderne: găsirea acelor modalități de comunicare între guvernanți și guvernați care ar putea împăca eficiența deciziei politice cu respectarea suveranității populare. Emergența unei guvernări urbane Intervenția crescândă a marilor grupuri de servicii urbane Identificarea noilor forme de guvernare urbană necesită parteneriatul public-privat asociat emergenței marilor grupuri industriale implicate în serviciile urbane. Implicarea operatorilor privați în conceperea, realizarea și gestionarea anumitor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și sociale. Insuccesele voluntarismului modernizator al statului în domeniul politicilor urbane și epuizarea diferitelor formule de participare care i-au fost asociate au subliniat dificultatea de a pune în act o organizare politică care îi neglija pe reprezentanții tradiționali ai suveranității populare, mai ales primarii. În principiu, administrarea consultativă ducea la o negare a politicii, procedând ca și cum știința experților putea face abstracție de interesele particulare în căutarea interesului general. Această ocultare a conflictelor de interese și a mizelor puterii care le
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe această temă îi aparține juristului Pierre du Bois (1250-1320). Studiind la Universitatea din Paris, du Bois a îndeplinit funcții, succesiv, în serviciul regilor Franței și Angliei. Proiectul său este interesant deoarece el pune pentru prima dată problema raportului dintre suveranitatea statală și instituțiile supranaționale ale Europei, problemă-cheie mai ales pentru dezbaterile de după cel de-al doilea război mondial. Soluția propusă este constituirea unei confederații europene sub egida Papalității, pentru a asigura pacea între națiunile creștine și lupta împotriva necredincioșilor. Conflictele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
întâmpinat opoziții puternice, regele Ludovic al IX-lea al Franței respingându-l categoric, iar Papalitatea mergând până la excomunicarea regelui Boemiei. Mutațiile produse în Europa în timpul Renașterii și marilor descoperiri geografice generează un proces de afirmare a statelor naționale și a suveranității lor. Astfel, Jean Bodin (1529-1596) susține suveranitatea absolută a statelor care nu pot fi reunite într-o singură unitate politică, iar Niccòlo Machiavelli (1469-1527), afirmând aceeași idee, susținea că existența a numeroase state suverane, aflate în conflict unele cu altele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
-lea al Franței respingându-l categoric, iar Papalitatea mergând până la excomunicarea regelui Boemiei. Mutațiile produse în Europa în timpul Renașterii și marilor descoperiri geografice generează un proces de afirmare a statelor naționale și a suveranității lor. Astfel, Jean Bodin (1529-1596) susține suveranitatea absolută a statelor care nu pot fi reunite într-o singură unitate politică, iar Niccòlo Machiavelli (1469-1527), afirmând aceeași idee, susținea că existența a numeroase state suverane, aflate în conflict unele cu altele, reprezintă sursa virtuților militare și explică apariția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
În plenul dezbaterilor, Aristide Briand a propus adoptarea principială a ideii unificării și inițierea de dezbateri oficiale pentru concretizarea ei, fiind sprijinit în această acțiune de Gustave Stresemann. Planul lui Aristide Briand conținea in nuce contradicții evidente. Menținerea integrală a suveranității naționale nu era compatibilă cu ideea federală, exprimată imprecis prin sintagma legături federale din textul proiectului (du Rèau, 103). Briand folosea fie noțiunea Statele Unite ale Europei, fie asociere, fie legături federale, fără să precizeze clar despre ce anume este vorba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
declarat total de acord cu prioritatea problemelor economice în cadrul Uniunii, el a formulat însă rezerve față de domeniul politic. Tot la fel, Henderson - din partea Marii Britanii - sprijinindu-se pe experiența Commonwealth-ului, a arătat că este greu să realizezi unificarea fără să afectezi suveranitatea statelor (du Rèau, 104). La întrunirea celor 27 de state europene, desfășurată în aceeași zi, la propunerea miniștrilor de Externe german și britanic, Aristide Briand a fost solicitat să prezinte, la viitoarea Adunare generală a Ligii Națiunilor, un memorandum scris
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
fiecare țară a continentului. Intitulat Memorandum, acesta era diferit față de principiile generale enunțate, în septembrie 1929, de Aristide Briand. Dacă proiectul inițial al lui Briand punea accentul pe crearea bazelor economice ale uniunii, Memorandumul consideră prioritare garantarea securității statelor și suveranitatea națională a statelor membre, împotriva principiului federalist. Memorandumul i-a dezamăgit pe adepții mișcării Paneuropene, deși Conferința reprezentanților statelor europene, întrunită la Geneva la 9 septembrie 1930, a luat în dezbatere conținutul acestuia. Înaintea morții sale, survenită în martie 1932
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și înnoirilor care au transformat sau preocupă omenirea, atât în plan politic, economic, social, cât și în plan cultural, științific, tehnologic etc. Din punct de vedere politic, în multe zone s-a renunțat la invazionism și ocupație în favoarea libertății și suveranității fiecărui stat. Fenomenul nu este nici general și nici liniar ca manifestare, dar a devenit o certitudine a timpurilor actuale. De asemenea, putem vorbi de o încetare a formelor tradiționale de violență în favoarea tratatelor de pace și a relațiilor democratice
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
tendință mai largă a vremii, de reîntoarcere la antici, la perioada de echilibru de pe vremea lui Platon, a stoicilor, a epicurienilor, la tradiția pitagoreică și mai puțin la cea ebraică. Auspiciile acestei tendințe au fost nu de a milita pentru suveranitatea rațiunii, ci de a-i reda sufletului individual o bogăție spirituală pe care de-abia o pierduse. Din această cauză, învățătura lui Plotin s-a distins ca o încercare de sustragere a omului din fața realității tot mai tumultuoase a prezentului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
putut aduce mai aproape momentul modificării statutului internațional al țării, prin desprinderea de Imperiul Otoman și dobândirea independenței de stat. Între momentul în care Principatele dobândesc o Constituție modernă, în 1866, și clipa obținerii și recunoașterii de către marile puteri a suveranității și independenței câștigate prin intrarea în războiul ruso-turc declanșat în 1877, se scurge un deceniu, considerat de istorici drept o etapă de pregătire a momentului așteptat de secole: recunoașterea românilor ca popor liber, independent și european. c. Economia în Țările
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și mai simplu: își pune mai întâi degetul în gură și vede câte "cuvinte" îi vin in minte. La chemarea aceasta se deschide dicționarul nepaginat al capului, compus din prea puține file, pe care stau scrise libertate, egalitate, fraternitate, legalitate, suveranitate și alte cuvinte tot cu atâta cuprins material și după aceea le'nșiră, mai puind pe la soroace și câte un Ștefan sau Mihai Viteazul, din buzunările cărora scoteam ce ne poftește inima"393. O altă sursă de realizare a ironiei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
403: a) politică: acredita, admonițiune, amendament, atentat, cameră, coaliza, comunard, conivență, conservatism, constituțiune, convoca, decret, delegat, dinastie, diplomat, edict, electivitate, electorat, facțiune, federalism, for, mandat, mediațiune, membru, ministeriu, mutual, neutralitate, pacific, parlamentarism, partidă, plenipotențiar, prerogative, proclamație, raport, reacționar, republică, rezoluțiune, suveranitate, tiranie, umanitate ș.a.; b) justiție-administrație: abuz, administra, autonomie, citațiune, crimă, daună, delict, filială, inculpat, infracțiune, ingerință, instanță, interpelație, jurisdicțiune, minoră, monedă, organizare, pledoarie, posesiune, posibilitate, procedură, promulgare, recensământ, rector, rescript, riveran, sancțiune, sentență, societate, transdanubian, vamal, valida ș.a.; c) economie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din răsăritul Europei se intensifică, Eminescu consideră independența un act politic major, subliniind, într-un articol în care își afirmă solidaritatea cu "națiunile nemulțumite ale Austriei", că "nimeni nu trebuie să fie aicea stăpân decât popoarele însele și a trece suveranitatea în alte brațe decât în acelea ale popoarelor e o crimă contra lor"421. Încă din momentul debutului jurnalistic, Eminescu sprijină lupta pentru libertate a românilor aflați sub stăpânire austro-ungară, iar mai târziu, în timpul activității desfășurate la Curierul de Iași
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mediteraneană. În Galia, baterea monedelor s-a inspirat mai întîi de la monedele grecești ca *staterul lui Filip al II-lea al Macedoniei, dar foarte repede fiecare cetate interpretează modelul și își concepe propria monedă cu o simbolică personală, semn al suveranității poporului. Înmulțirea tipurilor monetare ilustrează fărîmițarea Galiei, dar este totodată o mărturie remarcabilă a artei galice. O țară atrăgătoare. Trebuie într-adevăr respinsă imaginea prea des reluată a unei Galii impenetrabile, făcută din păduri dese, din smîrcuri și drumuri impracticabile
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai sprijină numai pe posesiunea asupra unui domeniu întins și pe utilizarea legăturilor feudale, dar care, profitînd de renașterea *dreptului în secolul al XIII-lea, pune din nou la loc de cinste noțiunile dacă nu cuvintele de stat și de suveranitate. Domnia lui Filip cel Frumos (1285-1314) este caracteristică din acest punct de vedere. Acest rege este o personalitate enigmatică, cunoscut mai ales pentru a-i fi condamnat pe templieri și pentru a fi abuzat de puterile sale în domeniul monetar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Angliei, dar îl obliga să revină la *vasalitate față de regele Franței. Această situație dificilă, care făcea dintr-un rege vasalul altui rege, devine imposibilă atunci cînd, pe la 1300, renașterea dreptului repune la loc de cinste noțiunile de stat și de suveranitate. Noua rivalitate pe tema coroanei Franței se înscrie deci într-un context de foarte veche ostilitate. Alți factori au alimentat-o, în special amenințarea continuă că Anglia, mare producătoare de lînă, apăsa asupra industriei textile din orașele flamande. Dar, dincolo de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Voltaire (1694-1778) publică în 1734, după o ședere în Anglia, Lettres philosophiques, elogiu al instituțiilor engleze. După o viață agitată, el se instalează în 1760 la Ferney, la doi pași de frontiera elvețiană, de unde exercită pînă la moarte o adevărată suveranitate intelectuală datorită enormei sale corespondențe, numeroaselor sale opere și protecției victimelor intoleranței. Jean-Jacques Rousseau (1712-1778), fiu al unui modest ceasornicar din Geneva, joacă un rol aparte: convins că toți oamenii se nasc la fel de buni, el visează, în Contrat social (1762
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care trăia Franța de secole. Reconstrucția. Trebuia deci reconstruit un altul dar acum, ținînd cont de realități. Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului din 26 august 1789 pronunță aceste cuvinte esențiale: oamenii sînt "liberi și egali în drepturi", "principiul oricărei suveranități rezidă esențialmente în națiune". Dar Constituția de la 1791, care se elaborează, îi dă regelui puteri largi și face să se aleagă Adunarea legislativă de către "cetățeni activi" luați doar dintre cei avuți; nu s-a rămas doar la abolirea sclaviei; proprietatea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]