8,562 matches
-
de coeziune a subiectului narator. În consecință, textul diseminează, într-un limbaj intens metaforic, fundamentele tematice ale psihanalizei freudiene, prilejuind derularea etapelor cardinale ale confesiunii analitice. Substanța epică - abandonul conjugal al tatălui, relația paradoxală între soție și amantă, nebunia Liei, tânăra iubită, regăsirea amanților și traiul lor promiscuu într-o Dobroge aproape pustie - joacă un rol secundar în această scriere „selenară și densă ca un acvarium de meduze” (Perpessicius), unde alternanța vocilor narative creează o structură polifonică și o proliferare incontrolabilă
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
strânge prund de aur într-o blană de berbec așezată în râu. Un vrăjitor scoate purecii din casă prin descântec. Îndrăgostit nebunește de o tânără femeie, naratorul află de la vrăjitoarea locală că aceasta îi făcuse farmece și, când o revede, tânăra se preschimbă subit într-o babă respingătoare (Iubire magică). Sakuntala reface povestea din poemul lui Kalidasa. Ducându-se, după o boală grea, pentru refacere la moșia unui prieten, naratorul îl găsește într-o tabără de țigani. Se instalase acolo fascinat
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
mai josnice mijloace, Scatiu intră și în politică, ajunge deputat. Dinu Murguleț își pierde și soția, rămâne fără nimic; infirm, se vede nevoit să locuiască la Tincuța, suferind să o vadă roabă în casa „tâlharului”. Traumatizată de umilințele îndurate, dezgustată, tânăra moare. Singur, captiv, bătrânul boier încearcă să evadeze și, printr-un șiretlic, reușește să fugă la conacul său. Acolo se va salva, căci Scatiu se duce să îl ia înapoi cu forța și e ucis de țărani. Viața la țară
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Malta etc.)? Ipoteze, inspirate sau nu din cele anterioare, au fost emise și după anii ′80, precum cea a lui P. Russel (1993), ce consideră aceste statuete simple modele feminine, invocând asemănări între figurina de la Dolni Vestonice și una din tinerele desenate de Rubens sau între dama de la Lespugue și Eva lui Van Eyck sau cea a lui D. Guthrie (1984), ce le consideră echivalentul paleolitic pentru Playboy, sau primele imagini erotice ale umanității. E. Trinkaus (2005), luând ca exemplu cunoscutele
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
I, pref. Eugen Negrici, postfață Lidia Vianu, București, 2000, vol. II: Lupta cu Îngerul, pref. Eugen Negrici, postfață Daniel Cristea-Enache, București, 2002, vol.III: Carcere, pref. Lidia Vianu, București, 2003; În Crângul Alexandra, cu ilustrații de Mircia Dumitrescu, București, 2001; Tânăra Circe, cu ilustrații de Mircia Dumitrescu, București, 2001. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Cercuri la Elsinore”, ARG, 1972, 7; Ciobanu, Critica, 124-129; Laurențiu Ulici, Poeți la primul volum, CNT, 1973, 6; Mincu, Poezie, 234-235; Doina Uricariu, „Călărețul de aer”, RL, 1977
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
SUFLET ROMÂNESC, revistă apărută la București, lunar, de la 15 iulie până în decembrie 1935. Fondator: G. Georgescu, prim-redactor: Lidia C. Andreescu. În numărul 3, în articolul-program Vouă, tinerelor generații, se preconizează orientarea neexclusivistă a publicației. Poetul cultivat este Radu Gyr, din ale cărui versuri se tipăresc Voievod, Țigara, Domnul de rouă, Moartea poetului. Alături stau G. Bacovia (Undeva, Noapte de vară), dar și Agatha Grigorescu-Bacovia (Poemă fără zâmbet
SUFLET ROMANESC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290014_a_291343]
-
românii au ieșit Învingători și plini de glorie din periculoasa criză orientală. A fost pentru prima dată În lungul voiaj al războaielor orientale rusești, când țara nu a fost ocupată. Într-un moment extraordinar de critic, Principele și-a Încleștat tânăra sa armată, ca factor independent, În mod hotărâtor, În evenimentele războiului din Balcani și și-a cucerit prin luptă independența și coroana regală. În perioada de muncă pașnică ce a urmat, datorită conducerii constante a Regelui său, politica externă a
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
din perspectivă locativă, în condițiile în care imobilul este proprietatea soțului său. Relația minorei cu tatăl vitreg păstrează aceeași dimensiune conflictuală ca și în cazul mamei sale, cele două plecări ale M. de la domiciliu găsindu-și astfel justificarea în percepția tinerei. Un aspect care a revoltat-o foarte mult pe d-na N. este că, deși soțul său știa despre plecarea M. la domiciliu a tratat cu indiferență acest aspect și nu a inițiat nici un demers pentru a remedia situația. Minora
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
etc. (Régis, Pitres). Totul, în sfera personalității istericilor, exprimă mobilitate și contrast în planul ideilor, sentimentelor, afectelor, instinctelor și actelor (E. Régis). Majoritatea autorilor recunosc existența unei structuri mintale caracteristice isteriei (Babinski, Janet, Régis, Colin, Gilbert-Ballet). Încă din perioada adolescenței, tinerele isterice se remarcă prin trăsături particulare de personalitate. Ele au o mare vivacitate intelectuală, precocitate, impresionabilitate, tendință către cochetărie căutând să atragă atenția celorlalți asupra lor, tendință la reverie și mitomanie. Afectiv sunt instabile, imprevizibile, cu o mare tendință la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
2003). Românul Fana (1982), cea mai bună carte de proza a sa, surprinde dramatică întâlnire cu viața a unei adolescente talentate, care aspiră către luminile rampei, dar e împiedicată să iși realizeze visul de autoritara să mama. Temporar numai, pentru că tânăra va reuși în cele din urmă să se dedice teatrului. Text cu propensiuni analitice, Fana are și câteva naive pagini de digresiune. Ț. publică și culegeri de povestiri: Cui îi bate inima (1970), Prea tineri pentru amintiri (1987), Zăpada roșie
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
protector. Așadar, era și patroană a defuncților, divinitate psihopompă. De aceea Plutarh îi numea pe defuncți demetrioi; în plus, din împreunarea lui Zeus cu Demetra s-a născut Persefona, care, căsătorită cu Hades, devenise și stăpână a împărăției morților. Răpirea tinerei Persefona (Core) de către Hades constituia un episod aparte. Îl găsim evocat în Imnul homeric către Demetra. Ceea ce impresiona profund era plecarea bătrânei Demetra în căutarea fiicei sale și aventurile ei pe întreg pământul. Încărcătura simbolică a acestui mit de sorginte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fie destituit pentru tentativă de viol. Aici iar e nevoie să recunoaștem că și în perioada interbelică existau relații extraconjugale între profesori și studente, întrucât specificul vieții universitare, unde bărbați trecuți de prima maturitate se află tentați de ofertele unor tinere fără scrupule, favorizează asemenea delicte. Însă acum, universitățile fiind invadate de persoane gata de orice compromisuri și protejate de partid, ele deveneau mai îndrăznețe. Lucrul e vizibil într-un alt aspect apărut o dată cu primirea în facultăți a studenților străini, în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
câte o lucrare studențească de oarecare nivel. În multe cazuri, activitatea era mai mult formală, iar la sesiune se prezentau comunicări realizate cu contribuția substanțială a cadrelor didactice. Un supliciu organizat era pregătirea militară, care le înspăimânta în special pe tinere. și era intensivă: avea loc o zi pe săptămână. Cum frecvența era obligatorie la toate formele de învățământ, iar planurile de învățământ supraîncărcate, studenții aveau puțin timp liber, ceea ce le servea ca argument al lipsei de documentare și al pregătirii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
depozitate în camera mamei), un cuier de haine cu ciorapii puși la uscat de către «colocatari», eventual șí alte rufe, mai intime, apoi dulapul de bucătărie vernil lângă bufetul de nuc, și zăreau (până să-i poftim, repede, în dormitor) o tânără în capod înflorat de «zenana», mergând cu vase către bucătărie, sau un bărbat în pijama, trecând (spre baie) cu prosopul pe umăr. Uneori, mai auzeau un radio urlând. După un timp, mai ales către mijlocul anilor ’60, începuse să se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de aceasta sunt și povestirile despre cum se încerca respectarea aparențelor privitoare la reglementările legale la vamă. O relatare frecventă a fost cea despre îmbrăcarea mai multor tricouri înainte de graniță. O altă istorisire, unică, dar sugestivă, este cea a unei tinere care a fost cu mama ei să-și cumpere haine pentru banchetul de absolvire a liceului. Ea a spus că și-a cumpărat lucruri noi, iar pe cele vechi (special îmbrăcate înainte de plecare) le-a aruncat la gunoi cât timp
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
legendă”, VRA, 1936, 460; Nicolae Albu, „Plecarea spre legendă”, „Clipa”, 1936, 1; Ion Moldoveanu, „Plecarea spre legendă”, „Freamătul școalei”, 1936, 10-11; Octav Șuluțiu, „Plecarea spre legendă”, F, 1937, 5; Mihail Chirnoagă, Medalion liric: George Popa, „Pământul”, 1937, 168; Ion Șugariu, Tânăra lirică ardeleană, UVR, 1938, 18; Antologia învățătorilor în literatură, îngr. B. Jordan, București, 1939, 16, 209; Perpessicius, Opere, X, 121-125; Olimpiu Boitoș, „Poetul Ion Moldoveanu și destinul său linosian”, LU, 1943, 6; Nicolae Albu, „Poetul Ion Moldoveanu și destinul său
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
E un solitar, disprețuind viața artificială și zgomotoasă din saloane și regăsindu-și liniștea în mijlocul unei naturi luxuriante, „templu” în care poate medita în voie la deșertăciunea și nestatornicia celor lumești. O idilă castă se înfiripă între el și o tânără, Aurélie, dragostea lor fiind tratată de romancier într-un registru de melodramă, cu lacrimi și extazuri, până la sfârșitul patetic al celor doi. Fata moare de ftizie, iar contele de prea multă durere. Lecturile, trimiterile livrești sunt puse mereu, din plin
PREDESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289004_a_290333]
-
Cavaler și Ordinul „Pentru merit” în grad de Comandor. Încă de la începuturile sale literare, P. pătrunde în ambianța cenaclului Sburătorul, formându-și personalitatea sub auspiciile lui E. Lovinescu. În Aqua forte (1941) Lovinescu mărturisea că, de la primele pagini pe care tânăra le-a citit în cenaclu, a trăit „momentul în adevăr al deschiderii la viață a unui talent”. Paginile făceau parte din primul roman, Bogdana (1939), pe care E. Lovinescu îl considera „de o maturitate de expresie artistică destul de rară”. O
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
Dochia încerca, prin cele trei cicluri din sumar, Umbra Negoiului, Umbra orașului și Umbra Omului, să sugereze un parcurs de emancipare a conștiinței despre lume, optând pentru preamărirea Omului în locul unui Dumnezeu caduc. În erupțiile de energetism rebel ale vârstei, tânăra nu clama expansiunea eului, ci contopirea cu masa: „Țip pe uliți cu oamenii,/ În oaste cu ei azvârl suliți./ Să-mpuște toți dumnezeii mărunți./ Mă iubesc copiii desculți. Ei sunt fiii mulți ai pământului.” Marcată de momentul postavangardist, cu ofensiva
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
îi aduc mulți adepți, printre care, în Dobrogea fierbinte, frumoasa, dar ciudata, fanatica turcoaică Ijleal. Fata cu plete negre și ochi verzi se lasă îndată fascinată de „erou”. Farmecul ei îl tulbură pe rebel, care va afla târziu, după moartea tinerei într-un groaznic accident, că banii pe care ea îi trimitea și care erau meniți să susțină reforma erau dobândiți într-un chip necurat, Ijleal oferindu-și grațiile unui bulgar respingător, șef al iridentei din Cadrilater. Și în Statuia care
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
în exprimarea eufemistică a mamei lui Emil Cela - „petrecerea timpului liber” de către „domnul soldat”, „în afara cazărmii”, cu „acea ființă detestabilă și mult mai în vârstă” decât el, Viviana, chelneriță la un restaurant. La București se îndrăgostește de el o bibliotecară, tânără divorțată, întâmplător amantă a tatălui lui Emil. Cartea se încheie cu sugerarea posibilității de întemeiere a fericirii amândurora pe această nouă iubire. Scriere de același tip ca Parțial color, cel de-al doilea roman al lui P. dobândește o dimensiune
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
Tana (pseudonim al Anei Maria Băjescu Oardă; 27.XII.1894, București - 1976, București), poetă. Este fiica Cleopatrei Băjescu Oardă, profesoară, și a lui Constantin Băjescu Oardă, medic. Își va alcătui pseudonimul pornind de la Tanaquil, numele soției lui Tarquiniu cel Bătrân. Tânăra urmează tradiția familiei pe linie maternă și începe studii de filologie romanică și filosofie la București, audiază cursuri și la Universitatea din Iași, ca studentă refugiată în anii războiului, dar revine în capitală, unde susține examenul de licență cu Ovid
QUIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289074_a_290403]
-
Timpul în doi, analiză a bovarismelor unei soții ce se aventurează imaginar într-o relație adulterină, curmată prin spânzurarea ipoteticului amant cu șnurul fierului de călcat. Un dramatism mai complex conține climatul vieții de familie în Pasărea Shakespeare, unde o tânără, Irina, asemenea unui crin răsărit într-o cloacă, nu izbutește să iasă din acest mediu decât prin sinucidere. Mediul familial devine spațiul unei acțiuni epico-dramatice terifiante și în Pisica în noaptea Anului Nou, unde un tată, smuls din familie în
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Maria Stuart de Schiller. P. a încercat să se apropie și de literatură. A început cu versuri, care i s-au publicat, sub semnătura Geta, în „Opinia” (1898-1899). Sunt naive pianotări de flagrant mimetism eminescianizant. Cu „glasul trist și plângător”, tânăra se cufundă în reverii, suspinând după un „vis pierdut de mângâiere”, un amor „ideal, ceresc”. Sentimentalele notații au pe alocuri o oarecare muzicalitate. Surprinzător, P. s-a apucat și de publicistică, scriind nu numai despre teatru (o incursiune în istoria
PRUTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
din strada bucureșteană Labirint se ținea un cenaclu, al cărui animator era B. Fundoianu și pe care îl frecventau Ilarie Voronca, Victor Brauner, Claude Sernet, F. Brunea-Fox, Ion Călugăru, Ștefan Roll (care și face cunoscut acest lucru într-o evocare). Tânăra R. are, se pare, simpatii pentru mișcarea comunistă din ilegalitate și o existență desprinsă parcă dintr-o viitoare scriere de gen: autodidactă, este funcționară la un magazin, debutează cu reportaje la „Cuvântul liber” (1935), iar în anii războiului scrie într-
RADULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289099_a_290428]