4,810 matches
-
feudalismului timpuriu (secolele XI-XIII). Cetatea a parcurs două faze, prima când se înconjoară de un val de pământ, cea de-a doua când se ridică și ziduri de piatră fasonată. Viața cetății înceteză la scurt timp după distrugerile produse de tătari, la năvălirea din 1241. De la vechea biserică de lemn -radical modificată- provin două frumoase icoane împărătești, aflate în colecția Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din Cluj-Napoca. Pictate în stil tradițional brâncovenesc, aceste icoane sunt operele lui David Zugravul, artist ce își are
Biserica de lemn din Moldovenești, Cluj () [Corola-website/Science/315217_a_316546]
-
(numit și Pasul Tătarilor) este o trecătoare din România, situată în Munții Tătaru din Carpații Orientali la 1340 m altitudine, care leagă valea Teleajenului de cea a Buzăului. În zilele noastre prin pasul Tabla Buții trec doar drumuri forestiere și poteci turistice, dar atât
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
prin Pasul Tabla Buții. În Evul Mediu drumul care trecea pe la Tabla Buții a servit atât ca drum comercial (inclusiv ca „drum al sării”) cât și strategic, fiind și o cale de pătrundere în Transilvania utilizată de către pecenegi, cumani și tătari. Aici a fost un punct vamal dintre Țara Românească și Principatul Transilvaniei, străjuit de o cetate atestată în documentele medievale încă din secolele al XIII-lea - al XIV-lea. În 1542 a fost atestată trecerea pe aici a lui Petru
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
Principatul Transilvaniei, străjuit de o cetate atestată în documentele medievale încă din secolele al XIII-lea - al XIV-lea. În 1542 a fost atestată trecerea pe aici a lui Petru Rareș, iar în octombrie 1599 a lui Mihai Viteazul. Adesea tătarii, armatele turcești, cele transilvane sau cele ale Țării Românești au traversat trecătoarea, care a fost de două ori chiar teatrul unor operațiuni militare (1655 și 1688). După 1700 vama transilvană a fost mutată la Vama Buzăului, la Tabla Buții rămânând
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
Maghiar sub numele de "„Cruceberg”", ca fiind ridicată de cavalerii Teutoni „de novo”. Năvălirile cumane anterioare ar fi produs stricăciuni construcției, care a fost reconstruită la ordinul regelui maghiar între 1211-1225 de către aceeași Cavalerii teutoni - ulterior alungați. Mai târziu năvălirile tătarilor din secolele al XIII-lea al XVI-lea spre Transilvania prin Pasul Buzău au produs alte stricăciuni, astfel că o refacere de mare amploare a avut loc în deceniul trei al secolului al XVII-lea, probabil pe fondul creșterii pericolului
Pasul Tabla Buții () [Corola-website/Science/315277_a_316606]
-
de persoane. În timpul domniei sale de zece ani a fost marcată de diferite construcții statale, conflictele lui cu rudele și alți duci au continuat iar vestul Lituaniei a rezistat cu tărie dominației Alianței. Bătăliile câștigate în sud-est i-a provocat pe tătari. A rupt alianța cu Ordinul livonian în 1261, renunțând probabil la creștinism și a fost asasinat în 1263 de către nepotul său Treniota și un alt rival, ducele Daumantas. De asemenea, cei trei succesorii au fost imediat asasinați. Starea de incertitudine
Mindaugas () [Corola-website/Science/318525_a_319854]
-
Mindaugas a fost unicul rege al Lituaniei; în timp ce majoritatea următorilor Mari Duci ai Lituaniei din Jogaila, au domnit de asemenea ca regi ai Poloniei, titlurile au rămas separate. În prezent considerat fondatorul statului lituanian, lui i se atribuie și expansiunea tătarilor spre Marea Baltică, astfel câștigând recunoaștere internațională a Lituaniei și îndreptându-se către civilizația occidentală. În anii 1990, istoricul Edvardas Gudavičius a publicat o cercetare care atestă data exactă de încoronare - 6 iulie 1253. Această zi este acum o sărbătoare națională
Mindaugas () [Corola-website/Science/318525_a_319854]
-
înfrângerea și detronarea acestuia. Ulterior a speculat posibilitatea de a candida el însuși la tronul Moldovei. Regele Sigismund August i-a încredințat lui Albert Łaski palatinatul Seradzie (1566)(la vest de Łódź) că răsplată pentru succesele militare în combaterea raziilor tătarilor în Podolia. În 1569 Albert Łaski s-a numărat printre nobilii întruniți la Lublin pentru a aproba Uniunea constituțională propusă de regele Sigismund August dintre Polonia și Marele ducat al Lituaniei, eveniment imortalizat în 1869 de pictorul Jan Matejko. În
Albert Laski () [Corola-website/Science/318560_a_319889]
-
Novgorod, Moghilev, Vitebsk, Harkov, și altele). Așezările militare au fost subordonate, funcție de perioadă astfel: Așezările militare existau încă din secolul al XVII-lea în regiunile de frontieră de sud-est a Rusiei, unde trupele mobilizate aici trebuiau să țină piept raidurilor tătarilor din Crimeea și a altor triburi nomade. Împăratul Petru cel Mare a înființat asemenea așezări destinate pazei frontierelor Ucrainei, de-a lungul „Liniei Țarițîn”, iar împărăteasa Elisabeta Petrovna a înființat asemenea așezări cu un scop asemănător de-a lungul „Liniei
Așezare militară () [Corola-website/Science/318645_a_319974]
-
drumul apucă spre Șcheia, sat bine întemeiat pe culmea unui deal săpat în gropi de către aceia care altă dată vor fi căutat piatră pe aici (...) De cealaltă parte a satului, pe culme, Vasile Lupu, pribeag în aceste părți, de frica tătarilor, a durat într-o vară o biserică de lemn pentru ascunzătoarea sa. Ea nu-și are părechea aiurea. Clădită întocmai după chipul bisericilor de piatră, are și cadrul fereștrilor și cuibul de împrejmuire făcute dintr-un lemn tare de stejar
Biserica de lemn din Șcheia () [Corola-website/Science/318771_a_320100]
-
Concepții” din centrul capitalei chineze. Veridicitatea tradiției orale cu privire la cazacii din China de dinainte de venirea albazinienilor este subiect de discuții. i au format un contingent separat de gardă imperială. Primul comandant al gărzii a fost Anani Uruslanov, sau Ulangeri, un tătar aflat în slujba chinezilor. Numele de familie rusești precum Iakovlev, Dubinin și Romanov au fost transformate de chinezi în Yao (姚), Du (杜) și Lo (罗). Cazacii au primit permisiunea să se căsătorească cu văduvele unor criminali chinezi executați. Comunitatea
Albazinieni () [Corola-website/Science/318826_a_320155]
-
pentru a nu ajunge iobagi, au devenit cunoscuți cu numele de cazaci. Aceștia din urmă și-au câștigat un renume de războinici aprigi. O parte a cazacilor (cazaci înregistrați) a fost angajată de statul polono-lituanian pentru apărarea granițelor sud-estice împotriva tătarilor și pentru asigurarea unui contingent important al cavaleriei ușoare. Cazacii au luat parte la campaniile polono-lituanieni împotriva tătarilor, rușilor sau turcilor. În 1648, revolta cazacilor, care s-a dezvoltat într-un adevărat război de independență, care a fost semnalul a
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
un renume de războinici aprigi. O parte a cazacilor (cazaci înregistrați) a fost angajată de statul polono-lituanian pentru apărarea granițelor sud-estice împotriva tătarilor și pentru asigurarea unui contingent important al cavaleriei ușoare. Cazacii au luat parte la campaniile polono-lituanieni împotriva tătarilor, rușilor sau turcilor. În 1648, revolta cazacilor, care s-a dezvoltat într-un adevărat război de independență, care a fost semnalul a ceea ce istoriografia poloneză numește „Potopul”, în fapt începutul declinului uniunii polono-lituaniene. Tânărul stat al cazacilor, care poate fi
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
multor decenii, statutul de autonomie al Ucrainei. După Împărțirile Poloniei din 1772, 1793 din 1795, Galiția a trecut sub administrația Austro-Ungariei, restul Ucrainei revenind Rusiei. Ca urmare a unui lung șir de războaie cu Imperiul Otoaman, turcii și aliații lor tătari au fost alungați din sudul Ucrainei. În același timp, Ungaria a păstrat controlul asupra zonei Transcarpatia. Intelectualii ucraineni au fost însuflețiți de vântul naționalist care bătea prin toată Europa, în care naționalitățile asuprite visau să se elibereze de sub dominația marilor
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
o regiune istorică care s-a dezvoltat în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea la frontiera de sud-est a Țaratului Rusiei. Regiunile slab populate ale Câmpiilor Sălbatice de la granița de sud a Țaratului Moscovei au fost folosite de tătari pentru lansarea raidurilor anuale de jaf în ținuturile rusești. După o serie de războaie cu Hanatul Crimeii, monarhii ruși au început să încurajeze coloniștii cazaci să se așeze în regiune, care a ajuns să aibă un rol de zonă tampon
Slobidska Ukraina () [Corola-website/Science/318892_a_320221]
-
background-color:#E9E9E9" align=right|Români !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Germani !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Evrei !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Bulgari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Tătari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Polonezi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși-Lipoveni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Alții !style="background-color:#E9E9E9" align=left valign=top|Județul Jugastru !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Număr locuitori !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Români
Recensământul populației din 1941 (România) () [Corola-website/Science/316005_a_317334]
-
background-color:#E9E9E9" align=right|Români !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Germani !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Evrei !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Bulgari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Tătari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Polonezi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși-Lipoveni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Alții !style="background-color:#E9E9E9" align=left valign=top|Județul Tulcin !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Număr locuitori !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Români
Recensământul populației din 1941 (România) () [Corola-website/Science/316005_a_317334]
-
background-color:#E9E9E9" align=right|Români !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Germani !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Evrei !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Bulgari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Tătari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Polonezi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși-Lipoveni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Alții !style="background-color:#E9E9E9" align=left valign=top|Județul Râbnița !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Număr locuitori !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Români
Recensământul populației din 1941 (România) () [Corola-website/Science/316005_a_317334]
-
background-color:#E9E9E9" align=right|Români !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Germani !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Evrei !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Bulgari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Tătari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Polonezi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși-Lipoveni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Alții !style="background-color:#E9E9E9" align=left valign=top|Județul Balta !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Număr locuitori !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Români
Recensământul populației din 1941 (România) () [Corola-website/Science/316005_a_317334]
-
background-color:#E9E9E9" align=right|Români !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Germani !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Evrei !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Bulgari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Tătari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Polonezi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși-Lipoveni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Alții !style="background-color:#E9E9E9" align=left valign=top|Județul Dubăsari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Număr locuitori !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Români
Recensământul populației din 1941 (România) () [Corola-website/Science/316005_a_317334]
-
background-color:#E9E9E9" align=right|Români !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Germani !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Evrei !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Bulgari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Tătari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Polonezi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși-Lipoveni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Alții !style="background-color:#E9E9E9" align=left valign=top|Județul Ananiev !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Număr locuitori !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Români
Recensământul populației din 1941 (România) () [Corola-website/Science/316005_a_317334]
-
background-color:#E9E9E9" align=right|Români !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Germani !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Evrei !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Bulgari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Tătari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Polonezi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși-Lipoveni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Alții !style="background-color:#E9E9E9" align=left valign=top|Județul Golta !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Număr locuitori !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Români
Recensământul populației din 1941 (România) () [Corola-website/Science/316005_a_317334]
-
background-color:#E9E9E9" align=right|Români !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Germani !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Evrei !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Bulgari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Tătari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Polonezi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși-Lipoveni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Alții !style="background-color:#E9E9E9" align=left valign=top|Județul Tiraspol !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Număr locuitori !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Români
Recensământul populației din 1941 (România) () [Corola-website/Science/316005_a_317334]
-
background-color:#E9E9E9" align=right|Români !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Germani !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Evrei !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Bulgari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Tătari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Polonezi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși-Lipoveni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Alții !style="background-color:#E9E9E9" align=left valign=top|Județul Ovidiopol !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Număr locuitori !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Români
Recensământul populației din 1941 (România) () [Corola-website/Science/316005_a_317334]
-
background-color:#E9E9E9" align=right|Români !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Germani !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ucrainieni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Evrei !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Bulgari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Tătari !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Polonezi !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Ruși-Lipoveni !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Alții !style="background-color:#E9E9E9" align=left valign=top|Județul Odessa !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Număr locuitori !style="background-color:#E9E9E9" align=right|Români
Recensământul populației din 1941 (România) () [Corola-website/Science/316005_a_317334]