5,710 matches
-
Competența generică / 48 3. Interacțiunea competențelor / 49 4. Cititorul model și cunoștințele enciclopedice / 53 4. Discurs, enunț, text / 59 1. Noțiunea de discurs / 59 2. Enunț și text / 65 5. Tipuri și genuri discursive / 69 1. Tipologiile comunicaționale / 70 2. Tipologiile situațiilor de comunicare / 71 3. Tipologii lingvistice și discursive / 73 4. Utilitatea genurilor discursive / 74 5. Cum să concepem un gen? / 76 6. Contract, rol, joc / 81 6. Medium și discurs / 85 1. O dimensiune esențială / 85 2. Oral și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
49 4. Cititorul model și cunoștințele enciclopedice / 53 4. Discurs, enunț, text / 59 1. Noțiunea de discurs / 59 2. Enunț și text / 65 5. Tipuri și genuri discursive / 69 1. Tipologiile comunicaționale / 70 2. Tipologiile situațiilor de comunicare / 71 3. Tipologii lingvistice și discursive / 73 4. Utilitatea genurilor discursive / 74 5. Cum să concepem un gen? / 76 6. Contract, rol, joc / 81 6. Medium și discurs / 85 1. O dimensiune esențială / 85 2. Oral și scris: o opoziție prea simplă / 88
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și analiza discursului nu le poate ignora. Dar nu se poate mulțumi doar cu ele pentru definirea unor criterii riguroase. Putem, însă, accepta criterii diferite, care corespund unor moduri distincte de a percepe discursul. Există astfel mai multe feluri de tipologii. 1. Tipologiile comunicaționale Categorii precum "discurs polemic", "didactic", "prescriptiv" etc. trimit la ceea ce facem cu enunțul, la intenția sa comunicativă. Ele se prezintă sub forma unor clasificări determinate fie de funcțiile limbajului, fie de funcțiile sociale. Este însă dificil să
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
discursului nu le poate ignora. Dar nu se poate mulțumi doar cu ele pentru definirea unor criterii riguroase. Putem, însă, accepta criterii diferite, care corespund unor moduri distincte de a percepe discursul. Există astfel mai multe feluri de tipologii. 1. Tipologiile comunicaționale Categorii precum "discurs polemic", "didactic", "prescriptiv" etc. trimit la ceea ce facem cu enunțul, la intenția sa comunicativă. Ele se prezintă sub forma unor clasificări determinate fie de funcțiile limbajului, fie de funcțiile sociale. Este însă dificil să facem o
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
delimitare clară între cele două tipuri. Se poate astfel oscila între categorii abstracte ("polemic", "prescriptiv", "informativ" etc.), care traversează totalitatea genurilor discursive, și categorii mult mai apropiate de împărțirea societății în sectoare de activitate ("politic", "estetic", "etic" etc.) Funcțiile limbajului Tipologia "funcțiilor limbajului" introdusă de R. Jakobson (funcțiile "referențială", "emotivă", "conativă", "fatică", "metalingvistică", "poetică") este cea mai cunoscută dintre clasificările de ordin comunicațional. În acest caz, discursurile sînt clasate pe baza unei funcții dominante. De exemplu, în textele unde predomină funcția
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
predomină funcția "conativă" (foi publicitare, moduri de utilizare etc.), locutorul încearcă să acționeze asupra celuilalt; în schimb, în gramatici sau în dicționare, funcția "metalingvistică" (în care limba se are ca obiect pe ea însăși) ar fi cea dominantă etc. Această tipologie trebuie să fie utilizată cu multă precauție: pe lîngă faptul că același discurs poate mobiliza simultan mai multe funcții, există enunțuri care nu pot fi asimilate în mod clar uneia dintre cele șase funcții. Funcțiile sociale Mulți antropologi sau sociologi
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
funcției ludice, predica funcției religioase, conversația familiară funcției de contact etc. Asemenea funcții sînt comune multor genuri discursive: o funcție ca aceea "de contact" se regăsește atît în conversațiile la cafenea, cît și în condoleanțe, în cărțile poștale etc. 2. Tipologiile situațiilor de comunicare Genurile discursive Etichete precum "epopee", "vodevil", "editorial", "talk-show" etc. desemnează ceea ce se înțelege în mod obișnuit prin genuri discursive, adică dispozitive de comunicare care pot apărea dacă anumite condiții socio-istorice sînt îndeplinite. Genul "raport de stagiu", de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
acestea, un sistem de învățămînt deschis către piața muncii. Aceleași lucruri ar putea fi spuse în legătură cu genul "fapt divers", care apare în societățile unde există presă scrisă cu tiraj mare: într-un sat, veștile se răspîndesc din gură în gură. Tipologiile genurilor discursive diferă de tipologiile comunicaționale prin caracterul lor variabil din punct de vedere istoric. În orice societate și în orice epocă există categorii precum "didactic", "ludic", "prescriptiv" etc., în timp ce talk-show-ul și editorialul nu sînt eterne. Putem astfel caracteriza o
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
deschis către piața muncii. Aceleași lucruri ar putea fi spuse în legătură cu genul "fapt divers", care apare în societățile unde există presă scrisă cu tiraj mare: într-un sat, veștile se răspîndesc din gură în gură. Tipologiile genurilor discursive diferă de tipologiile comunicaționale prin caracterul lor variabil din punct de vedere istoric. În orice societate și în orice epocă există categorii precum "didactic", "ludic", "prescriptiv" etc., în timp ce talk-show-ul și editorialul nu sînt eterne. Putem astfel caracteriza o societate cu ajutorul genurilor discursive pe
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
al unei anumite epoci și dintr-un anume loc. De fapt, în cazul analizei discursului, asemenea unități nu pot fi separate de genurile discursive pe care le mobilizează, precum și de maniera în care o fac (vezi infra, cap. 6). 3. Tipologii lingvistice și discursive Tipologiile enunțiative Nu am abordat pînă acum un tip de clasificare mai puțin cunoscut, fondat pe proprietățile lingvistice, mai precis, pe cele enunțiative. La baza lui se află opoziția stabilită de lingvistul francez Emile Benveniste între "discurs
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și dintr-un anume loc. De fapt, în cazul analizei discursului, asemenea unități nu pot fi separate de genurile discursive pe care le mobilizează, precum și de maniera în care o fac (vezi infra, cap. 6). 3. Tipologii lingvistice și discursive Tipologiile enunțiative Nu am abordat pînă acum un tip de clasificare mai puțin cunoscut, fondat pe proprietățile lingvistice, mai precis, pe cele enunțiative. La baza lui se află opoziția stabilită de lingvistul francez Emile Benveniste între "discurs" și "istorie" (sau "povestire
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
enunțarea proverbului implică un fel de ruptură între enunț și situația de enunțare (absența cuplului EU-TU, nici o referință la momentul enunțării), în timp ce o conversație se organizează în jurul cuplului EU-TU și al unui prezent ce coincide cu momentul enunțării. Tipologii discursive Tipologiile enunțiative sînt foarte îndepărtate de înscrierea socială a enunțurilor. Pe de altă parte, tipologiile comunicaționale sau situaționale sînt străine funcționării lingvistice variate a textelor. În cazul analizei discursului, ideal ar fi să putem să ne bazăm și pe
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
implică un fel de ruptură între enunț și situația de enunțare (absența cuplului EU-TU, nici o referință la momentul enunțării), în timp ce o conversație se organizează în jurul cuplului EU-TU și al unui prezent ce coincide cu momentul enunțării. Tipologii discursive Tipologiile enunțiative sînt foarte îndepărtate de înscrierea socială a enunțurilor. Pe de altă parte, tipologiile comunicaționale sau situaționale sînt străine funcționării lingvistice variate a textelor. În cazul analizei discursului, ideal ar fi să putem să ne bazăm și pe tipologiile propriu-zis
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
-TU, nici o referință la momentul enunțării), în timp ce o conversație se organizează în jurul cuplului EU-TU și al unui prezent ce coincide cu momentul enunțării. Tipologii discursive Tipologiile enunțiative sînt foarte îndepărtate de înscrierea socială a enunțurilor. Pe de altă parte, tipologiile comunicaționale sau situaționale sînt străine funcționării lingvistice variate a textelor. În cazul analizei discursului, ideal ar fi să putem să ne bazăm și pe tipologiile propriu-zis discursive, adică acelea care nu separă caracterizările legate de funcții, de tipuri și genuri
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
discursive Tipologiile enunțiative sînt foarte îndepărtate de înscrierea socială a enunțurilor. Pe de altă parte, tipologiile comunicaționale sau situaționale sînt străine funcționării lingvistice variate a textelor. În cazul analizei discursului, ideal ar fi să putem să ne bazăm și pe tipologiile propriu-zis discursive, adică acelea care nu separă caracterizările legate de funcții, de tipuri și genuri discursive și caracterizările enunțiative. Odată cu progresele făcute în cercetarea discursului, vom asista și la dezvoltarea unor asemenea tipologii. Ceea ce numim "discurs de vulgarizare", de exemplu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
să putem să ne bazăm și pe tipologiile propriu-zis discursive, adică acelea care nu separă caracterizările legate de funcții, de tipuri și genuri discursive și caracterizările enunțiative. Odată cu progresele făcute în cercetarea discursului, vom asista și la dezvoltarea unor asemenea tipologii. Ceea ce numim "discurs de vulgarizare", de exemplu, corespunde unei funcții sociale, dar este legat în același timp de anumite funcționări lingvistice: cele două aspecte nu pot fi separate. 4. Utilitatea genurilor discursive Un factor de economie Pentru un locutor, faptul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
substantiv propriu 131, 222, 224, 226, 237, 261, 265, 274 subversiune 210 T testimonială (funcție) 256 text vs enunț 23, 65, 81, 92, 96 timp 23, 24, 129, 138 tip de desemnare 272, 273 tip de discurs vs gen 72 tipologie a discursului 70 tipologie comunicațională 70 tipologie discursivă 74 tipologie enunțiativă 73 tipologie situațională 71 totală vs parțială (anaforă) V validată (scenă) 108 viitor 138 voi 149, 152 vorbit (stil) 93, 115, 281 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
224, 226, 237, 261, 265, 274 subversiune 210 T testimonială (funcție) 256 text vs enunț 23, 65, 81, 92, 96 timp 23, 24, 129, 138 tip de desemnare 272, 273 tip de discurs vs gen 72 tipologie a discursului 70 tipologie comunicațională 70 tipologie discursivă 74 tipologie enunțiativă 73 tipologie situațională 71 totală vs parțială (anaforă) V validată (scenă) 108 viitor 138 voi 149, 152 vorbit (stil) 93, 115, 281 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
261, 265, 274 subversiune 210 T testimonială (funcție) 256 text vs enunț 23, 65, 81, 92, 96 timp 23, 24, 129, 138 tip de desemnare 272, 273 tip de discurs vs gen 72 tipologie a discursului 70 tipologie comunicațională 70 tipologie discursivă 74 tipologie enunțiativă 73 tipologie situațională 71 totală vs parțială (anaforă) V validată (scenă) 108 viitor 138 voi 149, 152 vorbit (stil) 93, 115, 281 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
subversiune 210 T testimonială (funcție) 256 text vs enunț 23, 65, 81, 92, 96 timp 23, 24, 129, 138 tip de desemnare 272, 273 tip de discurs vs gen 72 tipologie a discursului 70 tipologie comunicațională 70 tipologie discursivă 74 tipologie enunțiativă 73 tipologie situațională 71 totală vs parțială (anaforă) V validată (scenă) 108 viitor 138 voi 149, 152 vorbit (stil) 93, 115, 281 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
testimonială (funcție) 256 text vs enunț 23, 65, 81, 92, 96 timp 23, 24, 129, 138 tip de desemnare 272, 273 tip de discurs vs gen 72 tipologie a discursului 70 tipologie comunicațională 70 tipologie discursivă 74 tipologie enunțiativă 73 tipologie situațională 71 totală vs parțială (anaforă) V validată (scenă) 108 viitor 138 voi 149, 152 vorbit (stil) 93, 115, 281 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
prezintă dependența și devianța în rândul adolescenților (delincvența juvenilă), teorii și modele explicative ale consumului de substanțe, precum și o perspectivă asupra construirii modelelor de intervenție. În capitolul patru, Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri, este realizată o tipologie a principalelor categorii de factori de risc și de protecție în consumul de substanțe. Capitolul cinci este dedicat Strategiilor de intervenție în consumul de droguri. Rolul familiei, școlii, comunității în prevenirea consumului de droguri. Partea de cercetare - acțiunea vizează consumul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a reglementărilor legislative privind substanțele interzise, făcându-se astfel diferențierea între drogurile legale și cele ilegale. Aceeași diferențiere privind definirea drogurilor și clasificarea acestora în droguri legale și ilegale o întâlnim și la Neamțu, G. (2005, p. 380): "Clasificarea și tipologiile drogurilor se realizează pe diverse criterii, în funcție de domeniul în care este abordată problema; cele mai frecvente situații fac referire la aspectul legal/ilegal al consumului și substanțelor și la consecințele pe care le produc la diferitele paliere de organizare a
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
acestea ar diminua reacția indivizilor la problemele sociale. Concluzionând, nu există o definiție comună a drogurilor, ci o multitudine de definiții care au la bază în special criterii de ordin psihologic și social în detrimentul celor de ordin medical. Clasificarea și tipologia drogurilor se realizează pe diverse criterii, în funcție de domeniul în care este abordată problema. Cea mai frecvent utilizată clasificare este cea care definește drogul din punct de vedere al acceptabilității sociale, existând astfel droguri legale și droguri ilegale. În ceea ce privește apartenența la
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
cronică - apare tremorul alcoolic, consumul compulsiv. Două subtipuri de dependență de alcool sunt identificate în literatura de specialitate - tipul A și B (Babor, T.F., 1996) și tipul 1 și 2 (Cloninger, C.R., Sigvardson, S., Bohman, M., 1996). Putem menționa și tipologia lui Jellinek -tipurile alfa, beta, delta, gama și epsilon. Tipurile A și 1 pot fi caracterizate prin debut mai târziu, inexistența sau prezența sporadică a factorilor de risc în copilărie, dependență ușoară; în timp ce tipurile B și 2 sunt caracterizate de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]