4,816 matches
-
pe seama sociologiei sau a științei politice. Cercetătorii din domeniul relațiilor internaționale trebuiau să țină seama de rezultatele cercetărilor întreprinse în alte discipline, în măsura în care ele afectau comportamentul politic extern. De asemenea, acțiunile interne ale statului, dacă nu erau cauzate de factorii transnaționali sau internaționali, nu se integrau în specificul disciplinei relațiilor internaționale. Pentru descrierea factorilor cauzali care acționează la nivel internațional, am folosit influenta reluare pe care Keohane și Nye (1977) au făcut-o acestor dezbateri, în care ei disting patru surse
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a factorilor cauzali necesari înțelegerii acțiunii statului. Keohane și Nye și-au propus în primul rînd să contureze o nouă paradigmă a politicii mondiale (1972: XXIV). Ei au încercat să sintetizeze "politica internațională tradițională, abordarea birocratică a politicii și actorii transnaționali" (Keohane și Nye 1972: 380). Cu toate acestea, teoria lor nu presupune o desprindere de întreaga gîndire realistă, ci o lărgire a agendei disciplinei relațiilor internaționale. Ei doreau să completeze înțelegerea realistă a schimbării și ipotezele realiste asupra politicii internaționale
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
aranjamentele cu caracter director care acționează asupra relațiilor de interdependență" (Keohane și Nye 1977: 19). Acest mediu poate fi mai bine caracterizat ca "interdependență complexă", în care există în primul rînd numeroase canale care conectează societățile: relații interstatale, transguvernamentale și transnaționale; în al doilea rînd, posibilitatea de a folosi forța militară variază de la o arie de probleme la alta; și în fine, nu există o ierarhie între probleme. În aceste condiții, relațiile internaționale funcționează diferit. Iar acest lucru are consecințe atît
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cum ar fi în politica "înaltă") devin posibile. Lipsa unei ierarhii clare între multiplele probleme "ne face să ne așteptăm ca politica formulării și controlului agendei să devină mai importantă" (Keohane și Nye 1977: 32). În cele din urmă, relațiile transnaționale și transguvernamentale vor estompa distincția între politica internă și cea internațională, în care organizațiile internaționale joacă un rol diferit de balanța puterii care stă la baza lor. Distincția dintre realism și interdependența complexă are multe asemănări cu distincția lui Aron
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
baza lor. Distincția dintre realism și interdependența complexă are multe asemănări cu distincția lui Aron dintre sisteme omogene și eterogene (Aron 1962: 108-9). Interdependența complexă elaborează sistemul omogen și codurile sale de conducere integrînd într-o mai mare măsură relațiile transnaționale și transguvernamentale. Keohane și Nye stabilesc structurile de probleme în cadrul cărora se poate aplica realismul convențional și astfel accentuează lipsa de fungibilitate între structurile de probleme, mai degrabă decît în interiorul lor. Aceasta a fost o încercare de a salva valoarea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
istorică. În concluzie, Keohane și Nye au recunoscut valoarea esențială, deși limitată, a realismului, dar au inclus-o într-o imagine mai largă a cărei determinare cauzală de bază nu mai poate fi atribuită unui nivel anume, fie el birocratic, transnațional sau internațional. Într-un fel, lucrarea lor a prezentat, a sintetizat sumar, dar nu a putut îngrădi, programul exploziv de cercetare al "plasei" globale. DISPUTA ÎNTRE PARADIGME Odată cu criza realismului, descrierile de sine ale disciplinei în anii '70 și '80
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
iar gestionarea lor din politica internațională, atunci statele constituie doar unii dintre actorii care fac politica internațională. Actorii societății civile, cum ar fi firmele sau organizațiile neguvernamentale, își au propriile lor corpuri diplomatice. Multe dintre ele acționează pe o bază transnațională. De asemenea, dacă managementul acestor probleme este acum considerat politică de nivel înalt, atunci orice afectează sectorul internațional al comerțului, finanțelor, informației sau orice alt sector, face parte din politica internațională. Această parte este întotdeauna pusă în umbră, atunci cînd
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a teoriei sale nu este care dintre unitățile individuale supraviețuiește, ci ce tip de unități supraviețuiește: și atît firmele, cît și statele reușesc. El ar putea de asemenea să argumenteze că statele există de secole, în timp ce firmele sau alți actori transnaționali nu. Acesta este un argument valabil numai dacă acceptăm în prealabil două lucruri (care pot fi și ele combinate circular): uniformitatea fundamentală a organizațiilor politice ca state și "asemănarea calitativă a vieții internaționale de-a lungul secolelor, afirmație ce se
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
prima versiune a lucrării Power and Interde-pendence, Keohane și Nye (1977) au încercat să integreze gîndirea idealistă și cea realistă într-o redefinire a puterii în cadrul unei abordări mai generale, în care sînt luate în considerare politica birocratică și actorii transnaționali (vezi capitolul 8). Într-o versiune mai strict realistă a teoriei regimurilor, acestea sînt considerate ca o funcție de distribuție a puterii între state. Chiar și așa, Krasner observă că nu este neapărat necesară o congruență între distribuția puterii, regimuri și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
tehnologic sau de altă natură (pentru o dezbatere mai pe larg a asumpțiilor metodologice și a analizelor empirice ale lui Gilpin, vezi Guzzini 1997a). Rezultatul este o "luptă pentru eficiență" la nivel global sau cel puțin la nivel național și transnațional, care face ca mai ales înțelegerea îngustă, predominant diplomatic-strategică a securității să pară depășită (Gilpin 1987: xii). Din motive istorice, Gilpin vede puterea și securitatea ca fiind legate în mod fundamental de dinamica economică. Pentru a integra acest aspect în
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
multinaționale, modelul liberal este subsumat literaturii interdependenței. Principala susținere a acestei literaturi este că interdependența econo-mică în creștere și progresele tehnologice din domeniul comunicațiilor și transporturilor fac din statul-națiune un anacronism și deplasează controlul chestiunilor internaționale spre actorii și structurile transnaționale (de pildă, piața eurodolarului). La acest cadru el adaugă o viziune globală a relațiilor voluntare și cooperative dintre economiile interdependente, ale căror scopuri constau în accelerarea creșterii economice și a bunăstării generale prin mijloacele corporațiilor multinaționale, văzute ca o curea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și a bunăstării generale prin mijloacele corporațiilor multinaționale, văzute ca o curea de transmisie a capitalului, ideilor și creșterii. Această prezentare suprapune idei din literatura interdependenței peste credo-ul neofuncțio-nalist al economiștilor liberali. Altfel spus, Gilpin pune în legătură cadrul transnațional de analiză, care privilegiază actorii și dinamica non-stat, cu vechea convingere idealistă încetățenită, și simplificată, conform căreia comerțul intens aduce armonie. Prin fuzionarea acestor două idei, conceptul său de "orientare liberală" este o punte între politica transnațională și idealismul liberalismului
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în legătură cadrul transnațional de analiză, care privilegiază actorii și dinamica non-stat, cu vechea convingere idealistă încetățenită, și simplificată, conform căreia comerțul intens aduce armonie. Prin fuzionarea acestor două idei, conceptul său de "orientare liberală" este o punte între politica transnațională și idealismul liberalismului economic. Prin urmare, Gilpin ajunge în dificultate din cauza definiției sale generale a economiei politice internaționale. Din punctul de vedere al economiei politice, analiza politică sau cea a puterii este o variabilă endogenă explicării. Cu toate acestea, teoria
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
coreeană. Ideea este că cunoașterea deținută și produsă de membrii acestui grup nu este legată de granițe naționale. Statul național, ca un cadru de referință, trebuie reconsiderat. În concluzie, Strange arată că securitatea oamenilor și întreprinderilor a devenit o problemă transnațională. Securitatea economică și-a pierdut caracterul național - firmele și piețele internaționale sînt la fel de influente ca și guvernele naționale. Solidaritățile care îndreaptă grupurile către angajarea în războaie civile întretaie acum granițele, așa cum o arată clar Mafia, mișcările islamice, biserica sau mișcările
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ivit nu numai amenințarea relocalizării producției anumitor firme, ci și spectrul firmelor ezitînd să mai facă vreo investiție. Pro-babil că globalizarea a afectat țările cele mai slabe, din cauza incapacității lor de a cîștiga încrederea cercurilor financiare internaționale și parteneriatul firmelor transnaționale: Nu e de-ajuns să spunem, așa cum au tendința să facă rapoartele Fondului Monetar Internațional sau ale Băncii Mondiale, că totul depinde de guverne [...] Aceasta ar însemna să ne punem întrebarea dacă un anumit guvern a fost capabil sau a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
urmare, puterea reală, deci și dinamica de la baza sistemului, trece neobservată. Fără această înțelegere, teoria nu poate arăta unde este posibilă acțiunea. Strange propune o teorie a economiei politice internaționale bazată pe o reconceptualizare a puterii. Puterea structurală și imperiul transnațional Strange numește conceptul tradițional de putere, putere relațională. Ea reprezintă capacitatea de a face pe altcineva să facă ceea ce altfel n-ar fi făcut. Cu toate acestea, acest concept al puterii nu poate funcționa pentru puterea sau dependențele care derivă
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
din civilizația afacerilor internaționale, cum ar fi demnitarii din anumite state, managerii corporațiilor, oamenii de ștință, bancherii și jucătorii de pe piață. Cartierul lor general nu este la Washington, ci la New York, Chicago și Los Angeles (Strange 1990a: 262-5). Această clasă transnațională constituie baza unui "imperiu nonteritorial" (Strange 1988b: 7). Strange argumentează că puterea statelor trebuie evaluată pornind de la poziția lor în acest imperiu. Nu cifrele naționale în domeniul comerțului, ci capacitatea transnațională de a influența și a beneficia de pe urma asigurării nevoi-lor
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Chicago și Los Angeles (Strange 1990a: 262-5). Această clasă transnațională constituie baza unui "imperiu nonteritorial" (Strange 1988b: 7). Strange argumentează că puterea statelor trebuie evaluată pornind de la poziția lor în acest imperiu. Nu cifrele naționale în domeniul comerțului, ci capacitatea transnațională de a influența și a beneficia de pe urma asigurării nevoi-lor societale este primul criteriu al autorității guvernamentale, în economia politică globală. Și aici, actorii internaționali sînt dependenți structural de deciziile militare ale guvernului american, de deciziile Statelor Unite în privința producției pentru că cea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
puterea statului, Strange crede că nimic în afară de conducerea americană nu mai poate pune pe linia de plutire barca și rezolva problemele rămase. Totuși, acest lucru nu poate fi realizat prin mijloacele diplomației interguvernamentale tradiționale. În joc intră toți actorii imperiului transnațional. Guvernarea în economia politică globală va trebui realizată cu ajutorul unei noi diplomații, în cadrul căreia firmele și băncile joacă un rol la fel de important ca și statele (Strange 1992). CONCLUZIE: ECONOMIA POLITICĂ INTERNAȚIONALĂ - O CRITICĂ REALISTĂ A NEOREALISMULUI Dacă analizele structurale ale
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
trecerea la societatea de masă a crescut nivelul violenței inerente politicii internaționale. Disciplina relațiilor internaționale trebuia să fie suportul academic pentru difuzarea cunoștințelor practice împărtășite de fostul Concert European. Deși cultura diplomatică nu mai putea fi continuată de o elită transnațională și adesea aristocratică, știința era pregătită să ajute noile elite să dea piept cu natura politicii internaționale, așa cum o concepeau realiștii. Acesta este punctul în care evoluția realismului, a politicii externe americane și a disciplinei relațiilor internaționale au devenit inextricabil
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
1993). Dacă materialismul puterii este o parte definitorie a realismului, atunci distincția intern-extern propusă de Waltz nu se mai justifică. Dacă e să găsim un sens schimbărilor politice, atunci el nu poate fi despărțit de forțele și dinamica internă sau transnațională. Într-adevăr, realiștii care își văd tradiția într-un mod mai practic, ca Pierre Hassner de pildă (1986a, 1986b, 1972), se concentrează asupra unor niveluri analitice diferite ale înțelegerii schimbării politice, incluzînd forțele sociale. Analiza securității în Europa și a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a discuțiilor metateoretice din cadrul disciplinei relațiilor internaționale. Aceasta a trezit conștiința de sine a disciplinei. A ajutat și la legitimarea agendelor de cercetare, care existau în acest domeniu, însă fuseseră pentru un timp neglijate, ca de exemplu relațiile economice și transnaționale, analiza conceptuală și teoria normativă. Disputa paradigmelor a avut totuși două scăpări fundamentale (pentru cele ce urmează, vezi Guzzini 1988 și interludiul). Mai întîi, ea uzează în mod greșit de conceptul de paradigmă al lui Kuhn. Explicit sau nu, ea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
tutela "mărfii" (pentru aceste distincții, vezi Esping-Andersen 1990; van Kersbergen 1995). Funcțiile guvernului și fundamentele legitimității s-au schimbat și, de aceea, realismul trebuie să admită că politica internațională nu mai poate fi înțeleasă făcînd abstracție de dinamica internă și transnațională - asta în ipoteza că ar putea fi vreodată înțeleasă. Dacă puterea este un concept central al realismului, dacă competiția este trăsătura principală a interacțiunii internaționale, atunci cu siguranță în actuala economie politică globală, legătura macro-micro a realismului nu mai poate
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
izolată a diplomației concertate și a instituțiilor societății internaționale. Desigur, aceste trăsături sînt încă parte a politicii internaționale, uneori chiar una importantă, însă o cuprind din ce în ce mai puțin. Această problemă nu trebuie confundată cu între-barea clasică în legătură cu punctul în care relațiile transnaționale înlătură sau înlocuiesc sistemul de state. În această dezbatere, care provine din literatura interdependenței, realiștii au apărat cu înverșunare etatismul. Kenneth Waltz (1970) a arătat că interdependența în domeniul comerțului și investițiilor a atins un nivel foarte ridicat în ultimul
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
include. Poate că nu întîm-plător, autorii din domeniul economiei politice internaționale au fost în mod special sensibili la aceste chestiuni: din moment ce ei au încercat să integreze în analiză funcționarea sistemului pieței globale (sau capitalist), acțiunea niciodată inocentă a acestei structuri transnaționale face și mai convingătoare viziunea care cuprinde articulațiile specifice stat-societate-piață. Cu alte cuvinte, Gilpin și Strange au luat în serios concepte realiste cum ar fi puterea și competiția. Se poate presupune că ei au extins apoi cercetarea asupra relațiilor stat-societate
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]