82,461 matches
-
Uniunii Europene.". Comentariu Ana Birchall: "Este o solicitare nouă. Nu este realizabilă pentru că Tratatele Uniunii conferă roluri diferite reprezentanților Statelor Membre la Consiliul European (șefi de state și guverne), față de reprezentanții Statelor Membre la Consiliul (miniștri). Reamintim ca în conformitate cu prevederile Tratatului UE, șeful statului nu poate să participe la reuniunile Consiliului sau formațiunilor Consiliului: Articolul 16 TUE: (1) Consiliul exercită, împreună cu Parlamentul European, funcțiile legislativă și bugetară. Acesta exercită funcții de definire a politicilor și de coordonare, în conformitate cu condițiile prevăzute în
Un deputat PSD desființează sesizarea lui Băsescu către CCR by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34819_a_36144]
-
UE, șeful statului nu poate să participe la reuniunile Consiliului sau formațiunilor Consiliului: Articolul 16 TUE: (1) Consiliul exercită, împreună cu Parlamentul European, funcțiile legislativă și bugetară. Acesta exercită funcții de definire a politicilor și de coordonare, în conformitate cu condițiile prevăzute în tratate. (2) Consiliul este compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, împuternicit să angajeze guvernul statului membru pe care îl reprezintă și să exercite dreptul de vot.
Un deputat PSD desființează sesizarea lui Băsescu către CCR by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34819_a_36144]
-
Iordachescu Ionut Președintele Traian Băsescu i-a spus astăzi președintelui Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman, că la Chișinău se așteaptă degeaba ca România să ratifice tratatul privind regimul de frontieră cu vecinii de la est de Prut. Președintele Legislativului din Republica Moldova a avut astăzi o întâlnire cu Traian Băsescu, la începutul căreia s-a discutat despre acordurile pe care Chișinăul urmează să le semneze la summitul de la
Băsescu, mesaj tranșant pentru Republica Moldova: ”Așteptați degeaba” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35049_a_36374]
-
Armenia, a întors lucrurile în 24 de ore”, a spus președintele României, potrivit Agerpres. Igor Corman s-a arătat entuziasmat de acordul prin care Republica Moldova urmează să se asocieze Uniunii Europene și și-a exprimat speranța că România va ratifica tratatul privind regimul de frontieră. După ce Traian Băsescu a arătat că tratatul a fost ratificat de Chișinău, Corman l-a corectat: ” Nu l-am ratificat, așteptăm acum la București ca să fie ratificat”, a răspuns Igor Corman. “Nu, așteptați degeaba”, a replicat
Băsescu, mesaj tranșant pentru Republica Moldova: ”Așteptați degeaba” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35049_a_36374]
-
României, potrivit Agerpres. Igor Corman s-a arătat entuziasmat de acordul prin care Republica Moldova urmează să se asocieze Uniunii Europene și și-a exprimat speranța că România va ratifica tratatul privind regimul de frontieră. După ce Traian Băsescu a arătat că tratatul a fost ratificat de Chișinău, Corman l-a corectat: ” Nu l-am ratificat, așteptăm acum la București ca să fie ratificat”, a răspuns Igor Corman. “Nu, așteptați degeaba”, a replicat Traian Băsescu, arătând că acest lucru nu se va întâmpla. “Trebuie
Băsescu, mesaj tranșant pentru Republica Moldova: ”Așteptați degeaba” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35049_a_36374]
-
de Adolphe Stern (președintele Uniunii Evreilor Pământeni) despre situația de la începutul anilor 1880: „Cum se putea prevedea, naturalizările evreilor, la început rare, aproape au încetat. Parlamentul «trântește» pe mai toți evreii. Ce calvar e această naturalizare individuală, rod nenorocit al Tratatului din Berlin! Ce umilinți pentru candidat și ce mezat rușinos în parlament!” Cazul ratat al savantului Lazăr Șăineanu este simptomatic. El a fost refuzat sistematic de către Parlament, chiar și după ce în 1899 s-a convertit la creștinism (un act care
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
intervenția violentă a forțelor de ordine. Managerul echipei slovace s-a opus acestei legi, pentru că ”politica nu are ce căuta pe stadioane”, iar ”legile trebuie respectate”. Orașul slovac în care s-a jucat meciul în cauză a aparținut Ungariei înainte de Tratatul de la Trianon. În prezent este locuit în proporție de 79,75% de maghiari. ”Leadership-ul punerii la punct a Ungariei” Jurnalistul Dan Tănasă, cunoscut pentru comentariile de pe blogul său pe subiecte referitoare la excesele extremiștilor maghiari, spune că Slovacia nu tolerează
Leadershipul lui Băsescu, ”preluat” de Slovacia: lovitura primită de Budapesta by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35726_a_37051]
-
maghiari. Relația într-o tensiune ascendentă din România și Ungaria a fost generată de lipsa unor reacții ferme din partea conducerii de la Budapesta în 2010, când Guvernul condus de Viktor Orban, sprijinit de extremiștii de la Jobbik, a adoptat legea privind ”comemorarea Tratatului de la Trianon” și legea privind acordarea cetățeniei ungare. Lipsa unei opoziții la momentul respectiv a făcut ca Transilvania să devină acum un ”potențial electoral pentru forțele politice de la Budapesta”. Nemeth Zsolt a respins categoric acuzațiile lui Corlățean, potrivit cărora legea
Ambasadorul României la Budapesta, convocat de urgență la MAE ungar by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35846_a_37171]
-
devină acum un ”potențial electoral pentru forțele politice de la Budapesta”. Nemeth Zsolt a respins categoric acuzațiile lui Corlățean, potrivit cărora legea ungară privind coeziunea națională conține o strategie ungară de ”recucerire a Bazinului Carpatic” și urmărește să ”repună în discuție tratatele de pace de la Versailles”. Diplomatul ungar spune, citat de MTI, că textul legii maghiare spune exact contrariul. "Concluziile nefondate" au ca scop să calomnieze Ungaria și să intimideze etnicii maghiari din România, a mai spus Nemeth. El a adăugat că
Ambasadorul României la Budapesta, convocat de urgență la MAE ungar by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35846_a_37171]
-
1940). "Astăzi generalul Antonescu a aderat la pactul tripartit, în numele României. Presupun că el a fost obligat să o facă prin forța împrejurărilor. Căci sunt convins că este un perfect patriot, care nu ar fi acceptat niciodată un astfel de tratat, după ce și Ungaria aderase, ea fără să fie obligată s-o facă datorită evenimentelor, așa cum România este constrânsă de aceste evenimente atât de critice și imposibile pentru ea" (23 Noiembrie 1940). ...La Școala greacă (în București) unde am fost azi
Fragmente din Jurnalul Contelui de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8476_a_9801]
-
o ''bombă nucleară'' care va decima PSD înainte de europarlamentare. Soluția juridică lansată de Nicușor Constantinescu, el însuși în proces cu ANI, este invocarea normelor europene în materie de incompatibilități pentru aleșii locali. Președintele Consiliului Județean Constantă spune că odată invocat Tratatul de la Nișă, procesele primarilor se suspendă, speță merge la Curtea Europeană de Justiție de la Luxembrug și acolo verdictul are efect retroactiv. Nicușor Constantinescu a declarat că potrivit "Tratatului de la Nișă, pe care și România l-a adoptat în Parlament înainte de
Nicușor Constantinescu a găsit leacul împotriva ANI. Vezi ce i-a învățat pe primarii incompatibili by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35900_a_37225]
-
incompatibilități pentru aleșii locali. Președintele Consiliului Județean Constantă spune că odată invocat Tratatul de la Nișă, procesele primarilor se suspendă, speță merge la Curtea Europeană de Justiție de la Luxembrug și acolo verdictul are efect retroactiv. Nicușor Constantinescu a declarat că potrivit "Tratatului de la Nișă, pe care și România l-a adoptat în Parlament înainte de aderarea la UE, acesta spune că dacă o lege națională contravine unei legi europene, primează legea europeană. În cazul de față, vizavi de speță cu ANI, legea ANI
Nicușor Constantinescu a găsit leacul împotriva ANI. Vezi ce i-a învățat pe primarii incompatibili by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35900_a_37225]
-
ale companiilor regionale care dezvoltă comunitățile, în cazul de față apă, RAJA, pe când legea europeană spune că este obligatoriu că un ales local să fie reprezentant al comunității care l-a ales și l-a votat în structurile respective". Tot Tratatul de la Nișă spune și care este procedura în situația în care există această incompatibilitate între legea europeană și legea unei țări, în cazul de față legea ANI. Instanță de judecată a țarii respective este obligată să trimită dosarul la Curtea
Nicușor Constantinescu a găsit leacul împotriva ANI. Vezi ce i-a învățat pe primarii incompatibili by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35900_a_37225]
-
acord cu declarațiile domniei sale și cred că ar putea fi, foarte simplu, declarat persona non grata pe teritoriul României. Astfel de declarații nu se fac", scrie pesurse.ro. Gabor Vona a acuzat Guvernul Orban că nu a ridicat chestiunile cu privire la tratatul de pace de la Trianon și autonomia așa-zisului Ținut secuiesc.
PDL, de acord cu PSD: Vona, persona non grata. Ce spune Blaga by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35931_a_37256]
-
echivala cu instituirea ”de facto” a cenzurii. Este un demers care se înscrie într-o serie fără precedent, de asalturi la adresa libertății cuvântului și presei în general, în România. Libera circulație a informațiilor de presă este garantată prin Constituție, de Tratatele UE și prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Este celebrul caz Handyside (speța Handyside vs. Marea Britanie, cu hotărârea din 7 decembrie 1976, 5493/72 - n.r), care stipulează expresis verbis, că nu pot fi interzise niciun fel de informații
Nicolai: CSM, poliția presei. Boștinaru: cum se pot apăra jurnaliștii by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36108_a_37433]
-
Avicenna. Cele șase „iluminări treptate, care încep de la cele create și continuă până la Dumnezeu” îmi amintesc de remanatio - treptele urcării intelectului spre Dumnezeu ca răspuns la emanațio, treptele revărsării divine în lume - din scrierile lui Al-Kindi, ale Fraților Purității, din tratatele farabiene și avicenniene (evident, ideea e plotiniană, dar haină teologic-filozofică a fost dată de falasifa). Drumul intelectului spre Dumnezeu era loc comun în scrierile acestora. Nevoia de împletire a filozofiei și religiei a făcut obiectul unor discuții de câteva secole
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
contextul apariției unor discuții pe acest subiect în perspectiva revizuirii Legii Fundamentale, Iliescu a spus: ”Constituția menționează articolele care sunt intangibile. Printre ele, articolul unu”, relatează Mediafax. Cristian Pîrvulescu a spus ieri, la Târgu Mureș, ca, în condițiile unui nou tratat european, peste câțiva anu România ar putea fi nevoită să modifice articolul 1 din Constituție, pentru ”a oferi mai clar elementele de suveranitate Bruxelles-ului”. Reprezentantul societății civile în cadrul Forumului Constituțional crede că, fiind vorba de o procedură de revizuire
Iliescu: Articolul 1 din Constituție este intangibil by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37993_a_39318]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Fostul ministru al Justiției, președintele Comisiei juridice din Senat, Tudor Chiuariu, consideră că modificarea articolului 1 din Constituție în perspectiva unui nou tratat european este o posibilitate care nu prea e în ton cu atmosfera eurosceptică, dar dacă va exista o decizie adoptată de România împreună cu partenerii europeni va fi necesară o nouă revizuire a Legii fundamentale. "E o posibilitate care nu prea
Ce spune Chiuariu despre modificarea articolului 1 din Constituţie by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37997_a_39322]
-
Bratu Iulian Președintele Forumului Constituțional, Cristian Pârvulescu, susține că România ar putea fi nevoită să modifice articolul 1 din Constituție, pentru a "oferi mai clar elementele de suveranitate Bruxelles-ului". Asta în condițiile în care va fi realizat un nou tratat european, peste câțiva ani. Cristian Pârvulescu a declarat, miercuri, la Târgu Mureș, că modificarea articolului 1 din Constituție a fost "problema cea mai controversată" în cele peste 30 de întâlniri avute până acum în țară. Pârvulescu a spus că, fiind
Pârvulescu: Am putea fi nevoiți să modificăm Art.1 din Constituție by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/38012_a_39337]
-
forma de guvernământ, limba națională". Dar a adăugat că, pe de altă parte, există și propuneri pentru o nouă Constituție, "care să țină cont și de noul cadru european". Modificarea articolului 1, în 2014, după alegerile europene "În măsura în care un nou tratat european urmează să fie realizat în perspectiva câtorva ani, probabil, după alegerilor europene din 2014, s-ar putea să fim nevoiți să modificăm articolul 1. Altfel spus, să oferim mai clar elementele de suveranitate Bruxelles-ului, pentru că în momentul de
Pârvulescu: Am putea fi nevoiți să modificăm Art.1 din Constituție by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/38012_a_39337]
-
orice, cavalerism străvechiu în asemenea împrejurări. A fost primul simptom de histerie europeană. Germania, profitând de zarva acestui conflict, dar mai ales folosindu-se de pertractările îndelungi și neajunse ale diplomației franco-britanice cu privire la supravegherea Mediteranei, irumpe în zona demilitarizată prin tratatele de pace a Rhinului. Renania odată ocupată, diplomația europeană continua să privească spre Mediterana și Etiopia, de unde putea veni o gravă atingere a intereselor britanice, dar atenția împărțindu-i-se și spre Rhin, de unde de data aceasta putea veni cine știe ce
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
stat avem o legătură de alianță pe care (în care) el însuși n-a crezut că trebuie să o dezvolte (aluzie la opoziția manifestată de ministrul afacerilor externe Jozef Beck la ultimele propuneri românești de a lărgi convenția tehnică a tratatului de alianță cu prevederi erga omnes), și în ceea ce privește actualul război, nu cred să fi fost serios consultați, dar toate lungile noastre legături cu poporul însuși ne impune, ca popor, cea mai deplină admirație și cea mai duioasă compătimire, iar pentru
Nicolae Iorga despre Polonia by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Memoirs/6954_a_8279]
-
ales obișnuința de a converti senzații banale în unități raționale. Tocmai de aceea am greși privindu-l pe Pitagora ca pe un mistic tulbure a cărui minte, cînd nu-i fugea la reîncarnări, căuta remedii facile în numere. Quintilian, în tratatul Despre muzică, scrie: „În ajunul morții sale, Pitagora le-a spus discipolilor că perfecțiunea muzicii se dobîndește mult mai inteligibil prin numere decît pe cale senzorială, cu ajutorul auzului.” (p. 129) Cu alte cuvinte, cei mai buni compozitori sunt matematicienii, calculul avînd
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
a se înhăma la un asemenea travaliu de bibliotecă, de lungă durată, prost plătit și rămas mereu izolat într-un soi de anonimat în fața marelui public, având doar recunoștința specialiștilor și garanția (vai, cât de puțin mai contează!) consemnării în tratatele de istorie literară. Iată însă că un distins cercetător, dintr-o generație nu tocmai tânără, pasionat de universul scrisului românesc, Stan V. Cristea, s-a apucat, de unul singur, să realizeze bibliografia - deloc lesnicios a fi sistematizată - unuia dintre cei
BIBLIOGRAFIA MARIN PREDA by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3778_a_5103]
-
Gherea părăsește critica literară. Integrarea deplină a criticului în cultura lui adoptivă poate fi măsurată prin trecerea de la preocupările literare la cele sociologice. Pasionat din ce în ce mai mult de situația economică a României, încercînd să descifreze liniile unei evoluții ulterioare, Gherea scrie tratatul Neoiobăgia, sinteză asupra modelului economic și social propriu țării noastre. Plecînd în continuare de la o viziune marxistă, el corijează sensibil teoria atunci cînd o aplică la realitatea României. Aura de străin exotic, purtată la sosirea în țară, i se șterge
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]