5,540 matches
-
I-II, Aarhus, 1984; ed. 2 (Istoria stalinismului în România), București, 1990; ed. 3 (Istoria comunismului în România), București, 1999; Mai tari decât terorismul de stat, Aarhus, 1986; Cât mai poate trăi un cadavru politic? Texte de exil, București, 1990; Turma. Romanul unei vizite de lucru, București, 1992; Revoluția împușcată sau PCR după 22 decembrie 1989, București, 1994; Lehamitea, București, 1998; Destinul unui condamnat la moarte. Pamfil Șeicaru, București, 2001. Ediții: Pamfil Șeicaru, Scrieri, I-II, București, 2001-2002. Repere bibliografice: Dumitru
FRUNZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287103_a_288432]
-
Urcan bătrânul și Înmormântarea lui Urcan recomandă un talent viguros, năzuind să realizeze un mare roman al Câmpiei Transilvane, Ospățul dracului. Prin rapacitate, prin tertipuri și furtișaguri, bătrânul Urcan a ajuns „gazdă mare” (bogat); odată cu „numărul boilor din poiană și turma din ocol, [Urcăneștilor] le crescuse și vaza în sat, unde nu se mai ia nimeni după faima neamului, ci fiecare atâta cântărește câtă avere are”. Tentația acaparării funciare e cea din Ion al lui Rebreanu. Fiul Simion și nepotul Valer
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
joacă cu „rime în in”. Tonul predominant este cel elegiac, poetul fiind un retractil, căruia nu îi plac larma festivistă și nici versurile encomiastice, încorsetarea de orice fel fiindu-i străină. În Muncă și sacrificiu, vituperează încercările de înregimentare în turmă: „Ritmic, vei trăi, vei mânca, vei iubi”, la fel în Bucolică: „Armură grotescă e versul când se prăvale/ lângă soclul statuilor bombardate cu festivale”, și în fine, în Bod, unde ironizează indicațiile de genul: „De astăzi treci la regim pe
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
Styxului, II); „În ochi adânci incendii calme joc, / Desculț, ațâț pământul să se zbată, / Șopârle scumpe dorm ca-ntr-un ghioc / Alături de opinca-mi despicată. // Opritu-m-am din drum, aci, la mal, / Cu ce-am agonisit: căruță, cal; De piatră-s turmele răsfrânte-n spate // Și scormon bucuros după caval / în sarică, nevindecat Tantal: Un cânt să-ncerc din câte-s, încă, toate” (Pe malul Styxului, III); „Tumult inclus în anatomic tumul, / Sub albe palisade, în scizuri, / Degeaba-i strâns din vechi
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
pentru o sursă de inspirație mai puțin „centrală” și, implicit, printr-o anumită tonalitate atipică. Născut „din grâne, din fân, din cucuruz”, poetul începe a răspândi, încă din primele volume, „mireasma pământurilor sfinte” ale Câmpiei Transilvane și, odată cu ea, „behăitul turmei”, „mugetul de vite”, „cântecul de greieri”. Pământul și roadele sale, fauna domestică, munca plugarului ritmată în funcție de mișcările cosmice, sentimentul regăsirii de sine în universul țărănesc sunt constanta esențială, structurantă a poeziei lui H. O constantă ce prin definiție implică sentimentul
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
este și de ceea ce ar putea fi, conștient de ceea ce trebuie să fie. Datoria morală a fiecăruia este de a-și onora umanitatea din persoana sa, de a face din sine o personalitate (s.n.Ă. Omul nu este oaie în turma domnului, ci propriul său creator și stăpân. În concepția lui Kant, omul nu e o personalitate prin faptul că s-a născut, așa cum, de exemplu, este o persoană juridică. El are în sine o „dispoziție la personalitate”. Dacă odată cu KANT
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
spun ție că dacă aș simți/ o cât de mică distanță între/ viață și poezie aș renunța/ la cea din urmă ca la banii/ pe care îi dau cerșetorului/ de pe treptele catedralei.” SCRIERI: Poeme sororale, pref. Nicolae Manolescu, București, 1987; Turma de porci, București, 1993; Johann, Constanța, 1993; Trei poeme, Constanța, 1994; Cerul și ochii lui oblici, Constanța, 1996; De astăzi beau sânge, București, 1997; Stângăcia în salut a femeii, București, 1999; Mingea de păr a vieții, București, 2000; Softwin, ed.
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
vândute În această țară. Până În 2002, numărul a crescut cu 44%, ajungând la 1.314 modele. Este evident faptul că nu avem nevoie de toate aceste modele, dar firmele vor să umple fiecare nișă de piață. Cum poți ieși din turmă? Prin crearea unui automobil cu o personalitate puternică. Pentru a obține forma convenabilă, marii constructori Își măresc colectivele, cheltuind milioane de dolari În studiouri de artă hi-tech și pentru a angaja designeri celebri, de multe ori furându-i din atelierele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
1.IV.1939, Cavarna - Caliacra), poet. Învață carte la școala românească din satul natal, iar în lunile de vară - fără a-și întrerupe învățătura - învață în „satele” în mișcare, așezări de colibe ale consătenilor aflați în transhumanță, după anotimp, cu turmele de oi, în căutare de pășuni. Frecventează apoi cursurile liceului român din Bitolia, în Macedonia, după care, venit în țară, se înscrie la Facultatea de Litere din București, pe care nu a absolvit-o însă, din cauza condițiilor materiale precare ale
CEARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
Tilișca pot fi înțelese și unele dintre orientările valorice locale din planul „tipului de activitate”. Am constatat în acest sens caracterul de „economie dominantă” pe care îl are oieritul în viața localnicilor, ținând seama de cei 95 de proprietari de turme, dar și de cei 63 de „agricultori” ce dețin, de fapt, nu loturi agricole, ci tot turme. Trăsătura psihologică a „activismului” la tilișcani, oglindită printr-o majoritate clară a respondenților chestionarului în legătură cu principiul „măsurii mici” a înfăptuirii sau agonisirii (4
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în acest sens caracterul de „economie dominantă” pe care îl are oieritul în viața localnicilor, ținând seama de cei 95 de proprietari de turme, dar și de cei 63 de „agricultori” ce dețin, de fapt, nu loturi agricole, ci tot turme. Trăsătura psihologică a „activismului” la tilișcani, oglindită printr-o majoritate clară a respondenților chestionarului în legătură cu principiul „măsurii mici” a înfăptuirii sau agonisirii (4, 8), pare în acest punct întemeiată pe strategiile cumulative ale economiei pastorale, ca o „investiție pe termen
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
viitorului, dau o ardoare aparte dialogului (rămas deschis, suspendat) speranță-scepticism: „Ce bine va aduce o astfel de schimbare? / Și ce mai rău ar face o stea, un comet mare, / Care să arză globul ș-ai lui locuitori! / Ce pasă bietei turme, în veci nenorocită, / Să știe de ce mână va fi măcelărită / Și dacă are unul sau mulți apăsători?” Când se întoarce spre trecut, poetul se oprește asupra paginilor de istorie înnobilate de sângele eroilor căzuți pentru libertate. Virtuțile strămoșești acuză, prin
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
curând mitologică decât strict istorică. Monocheroleopardalul are o origine întru totul modestă: "Acesta din părinții săi oaie zămislit și născut era, deci întâi, și la chip și la fire, mielușel. Iară după ce la mai mare vârstă crescu și în toată turma în fruntea a tuturor areților ieși, împotrivă a căruia, a sta sau în cap a să lovi, nici un berbece să putea afla și carile prin necunoștință precum împotrivă îi va putea sta i să părea, deodată numai ispita puterii frunții
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lui Hristos, în iconografia creștină 13. Oricum, mielul devine berbec tare în coarne, care își răpune, fără să facă vreun efort considerabil, rivalii. De aici intră în joc destinul. Un lup fioros caută prilejul de a se înfrupta din oile turmei, iar inconștientul berbecuț îl înfruntă crezând că are de a face cu un confrate. Prin urmare, ucide din pură întâmplare un carnasier de toți temut, cu o reputație de vânător absolut. Nu este conștient pe moment de ceea ce face, dar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
înfățișează ca pe un carnasier neiertător, recurgând adesea la înșelăciune pentru a-și obține hrana. Fie că-i sfâșie pe câini după ce le cerșește complicitatea (fabula 216), fie că devorează oile pe care le-a păcălit să îndepărteze câinii de turmă (fabula 217), fie că-l păcălește chiar pe cioban, câștigându-i încrederea (fabula 229)1, lupul pare menit să-și câștige hrana prin fraudă, atunci când argumentele forței brute nu-i sunt de ajuns. Mitologia greacă confirmă această cruzime excesivă a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
peste penații demni de un asemenea stăpân. El, îngrozit, fuge și încearcă zadarnic să vorbească: urletele sale tulbură liniștea câmpurilor. Pe față i se adună toată turbarea din el și mânat de dorința obișnuitelor sale crime se repede asupra unei turme de oi, simțind plăcere să verse sânge. Îmbrăcămintea i se preschimbă în păr de animal, brațele în picioare. Se face lup, dar îi rămân trăsăturile chipului de mai înainte: aceeași căruntețe a părului, aceeași violență în apucături, aceiași ochi lucitori
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
trimitere la personajul propriu-zis, ci doar la aspectul generic al animalului. De pildă, în descrierea templului din Cetatea Epithimiei este înfățișată și o tipică scenă în care un lup atacă o stână, folosindu-se de toate tertipurile specifice: "Lupul după turma oilor pre piept să târâia, ciobanii, unii, ca de somn adormitând, în cârlige rădzimați, alții, ca de ploaie și de vânt réce cu glugile peste cap lăsate și pre un cot la pământ lăsați era, iară dulăii, unii în picioare
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ar adulmăca, alții pre brânci lăsați și capul pentre picioarele denainte întinzându-și dormiia și ca cum în vis lupul în oi ar fi dat părându-li-să, prin somn ca cum ar scânci și ar brehăi să videa. Iară la alte turme, ca când lupul oaia ar fi apucat, ciobanii chiuia, cu mâna dulăilor lupul arăta, dulăii goniia, lupul cu cârlanul în gură fugiia, alți ciobani de la alte turme în timpinare îi ieșiia, lupul într-altă parte șuvăia și ca cum spre
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
somn ca cum ar scânci și ar brehăi să videa. Iară la alte turme, ca când lupul oaia ar fi apucat, ciobanii chiuia, cu mâna dulăilor lupul arăta, dulăii goniia, lupul cu cârlanul în gură fugiia, alți ciobani de la alte turme în timpinare îi ieșiia, lupul într-altă parte șuvăia și ca cum spre o pădure, carea înaintea lui aproape să videa, năzuia"6. Dar această secvență are un rol strict decorativ, fiind una dintre scenele ce alcătuiesc un adevărat bestiar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Au fost raportate cazuri în care un lup a fost văzut cărând ramuri de salcie în gură pentru a-și camufla prezența, în timp ce punea la cale o ambuscadă dintre sălcii și, având doar nasul ieșit în afară și înșelând o turmă de capre care se hrănea cu frunzele".34 E clar, un lup nu atacă oricum, nu lasă nimic în voia întâmplării, ci se bizuie pe propria capacitate de a întoarce situația în favoarea sa. Găsește, altfel spus, mereu soluția optimă, oricât
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
abandonului școlar era de 0,6%, și 2004-2005, când ajunsese la 1,7%, rata abandonului școlar aproape s-a triplat 1. Muncile impuse copilului sunt de o largă varietate, mergând de la izolarea lui într-o stână, unde trebuie să îngrijească turma de oi, uneori împreună cu un adult, până la prostituție. Cea mai inimaginabilă situație de exploatare a copilului a fost relevată de o înregistrare filmată de către un jurnalist, în Italia. Un copil în vârstă de aproximativ 10 ani se prostitua sub „îndrumarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Rădulescu când revine - în numeroase rânduri - asupra caracterului "sacru" al individului. Principiul adevăratului cristianism a fost, cum s-a văzut, de a sacra individul (căci fără aceasta n-ar fi fost mântuire) și din individe sacre și suverane, a forma turme cuvântătoare, libere, autocefale și autonome și din turme mai mici a face o turmă și un păstor, Cuvântul lui Dumnezeu." 54. Vocabularul religios nu face decât să marcheze amplitudinea și cuprinderea fenomenului, sacrul creștin revărsându-se asupra tuturor indivizilor. Ceea ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sacru" al individului. Principiul adevăratului cristianism a fost, cum s-a văzut, de a sacra individul (căci fără aceasta n-ar fi fost mântuire) și din individe sacre și suverane, a forma turme cuvântătoare, libere, autocefale și autonome și din turme mai mici a face o turmă și un păstor, Cuvântul lui Dumnezeu." 54. Vocabularul religios nu face decât să marcheze amplitudinea și cuprinderea fenomenului, sacrul creștin revărsându-se asupra tuturor indivizilor. Ceea ce presupune Heliade Rădulescu e o capacitate existentă în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a fost, cum s-a văzut, de a sacra individul (căci fără aceasta n-ar fi fost mântuire) și din individe sacre și suverane, a forma turme cuvântătoare, libere, autocefale și autonome și din turme mai mici a face o turmă și un păstor, Cuvântul lui Dumnezeu." 54. Vocabularul religios nu face decât să marcheze amplitudinea și cuprinderea fenomenului, sacrul creștin revărsându-se asupra tuturor indivizilor. Ceea ce presupune Heliade Rădulescu e o capacitate existentă în fiecare individualitate. Prin însăși condiția sa
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe o lungime de 20 km, și aceasta sub ochii Domnului" (Letopisețe III, p. 64). „Este un fapt știut și netăgăduit că popoarele barbare în incursiunile lor prădătoare, nu se mulțumeau a lua cu ele banii, obiectele de preț și turmele locuitorilor țării prădate, dar că o mare parte a prăzii era alcătuită chiar din acei locuitori care erau duși captivi în țara năvălitorilor, spune R. Rosetti („Pământul, sătenii și stăpânii"... vol. I, p. 8-9), care confirmă că obiceiul, după cum scrie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]