8,927 matches
-
idoli (Faptele Apostolilor 1, 15-24) și printr-o atingere cu toiagul, porțile s-au deschis. O dată cu urcarea pe tronul Daciei a lui Decebal (97-106), relațiile între Roma și Dacia se înrăutățesc. Apostolul Andrei coboară în sudul Dunării, făcându-și noi ucenici, dar și mulți dușmani, fiind socotit iscoadă dacică; și-a făcut ucenici dintre schimnicii dacilor, închinători lui Zamolxe, arătându-le pe adevăratul „părinte al luminilor“ (Iacov 1, 17): Hristos - Lumina lumii (Ioan 8, 12). A murit la vârsta de 70
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
mai înaltă afirmare de la dreptatea publică. Acum, cu banca de fițuici, îi făgăduim cu siguranță "Romînului", cutezătorului nostru dezmințitor, aceeași pățeală ca și când cu hîrtia-monedă și sperăm pentru viitorul socialismului în Orient, că și de astă dată atât meșterul cât și ucenicii din Strada Doamnei n-au să se spânzure de rușine. [20 septembrie 1878] ["CRONICILE NOASTRE VECHI... "] Cronicile noastre vechi vorbesc despre niște domnișori, adecă pretendenți la coroană cari turburau vreun colț al țării, își puneau cizme roșii în picioare și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Hristos despre fiul risipitor și despre lucrătorii din via Domnului și altele de asemenea natură n-au putut a nu face victime din naturile simțitoare ale unei depărtate posterități. E bine ca augurii să se-nțeleagă sub rosa, iar noi, ucenici umiliți, vom încerca numai să facem o exegeză plină de admirațiune asupra unei adânci parabole, ce-o găsim în "Presa". Încă în numărul de la 26 noiemvrie "Presa" prevestise că ministeriul d-lui Cairoli va cădea, o prevestire atât de sigură
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
deplină pentru a împle ocnele? Ei, pentru Dumnezeu, dar duceți-o încalte în capăt, domnilor roșii! Faceți din acest om ministru-prezident sau Domn, căci merită pe deplin să vă conducă. Arion, pe care l-ați grațiat, nu e decât un ucenic nemernic pe lângă atleții crimei și ai înjosirei pe cari sînteți în stare a-i produce. [18 aprilie 1879] ["PE ZI CE MERGE ACUZAȚIA... Pe zi ce merge acuzația aruncată în publicitate de scrisoarea d-lui Moldoveanu devine tot mai verisimilă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
altele. Meseriașii români ce mai există, precum tabaci, ciobotari, căldărari, dispar căci nu mai sânt în stare a se susține. În București erau în anul 1859 meseriași 6886 capi de familie, în care număr nu sânt membri de familie, calfele, ucenicii. Din 6886, erau de religie ortodoxă 4963, iar pământenii 5058. În anul 1878 numărul meseriașilor este de 16197 capi de familie din cari 5261 sânt imigrați de vro 20 ani. Din 63 ramuri de industrie arătate pe anul 1878, numărul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Breslau și Francfurt, evreii străini nu erau autorizați a se afla decât cu autorizația autorității (paragraful 38 al edictului). Evreii străini nu pot fi admiși nici ca rabini, nici spre a îndeplini o funcțiune la sinagogă, nici ca meseriași, calfe, ucenici sau servitori (paragraful 34 al edictului). Evreii pământeni cari contravin la această dispoziție se pedepsesc cu amendă de 300 taleri (1125 lei noi) sau, în caz de insolvabilitate, cu închisoare, iar evreul străin se gonește afară din țară (v. paragraful
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se dă, în urma încuviințării ministrului de interne, de autoritățile polițienești; că fără acea autorizație a ministrului de interne evreii străini nu pot fi admiși, sub pedeapsă de închisoare sau de amendă, a fi rabini san oficianți la o sinagogă, calfe, ucenici; că ei nu pot intra și călători decât pentru a face comerț licit conf[orm] dispozițiilor polițienești ce s-au dat succesiv în această privință, fiind totodată obligați cu toții a avea pașaport. Astfel au fost regulate relațiile evreilor până la 1848
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
își purta condicele de comerț, își făceau contractele și corespondența în această limbă. Iar restul era considerat de străini, n-avea permisiunea de-a se așeza nici la țară nici în orașe, n-avea permisiunea de-a intra ca slugi, ucenici sau calfe, c-un cuvânt marea mulțime era amenințată cu alungarea peste graniță și silită să emigreze. Și-n Prusia au existat asemenea legi, fie generale, fie provinciale, până la 1869. Nici Prusia așadar nu le-a dat evreilor decât posibilitatea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Nici măcar mobila n-am putut să ne-o recuperăm: s-au naționalizat așa cum erau cu veselă cu tot. Era necesar, adăugă unul din ei fără ironie, într-a mea s-au instalat paturi suprapuse și au fost aduși la început ucenici care au folosit-o, vesela adică, farfurii de Limoges, până au spart-o complet, și li s-a adus pe urmă farfurii de tablă, rezistente, strigă el de astă dată cu humor, puteau să-și dea și în cap cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Weiss (coord.), Cambridge, MA: Harvard University Press. Petre, Z. (2010). Cum au reinventat istoricii comuniști biografia lui Burebista. Historia, 99, disponibil online la adresa http://www.historia.ro/exclusiv web/general/articol/ cum-au-reinventat-istoricii-comunisti-biografia-lui-burebista, accesat 10 octombrie 2013. Petreu, M. (2009). Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu Mihail Sebastian. Iași: Polirom. Phillips, N. și Hardy, C. (2002). Discourse Analysis: Investigating Processes of Social Construction (Vol. 50). Thousand Oaks: Sage Publications. Pleșa, L. (2006). Mihail Roller și "stalinizarea" istoriografiei românești. Annales Universitatis Apulensis, Series Historica
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
îngrozitor de umflate și însângerate, ochii îi sunt deschiși, cu pupilele încrucișate; albul ochilor, mare, dezgolit, strălucește cu o reflexie moartă, sticloasă. Dar, ciudat, privind cadavrul acestui om chinuit, ți se iscă în suflet o întrebare specială și curioasă: dacă toți ucenicii lui au văzut un cadavru exact ca acesta (și negreșit trebuia să fie exact ca acesta), dacă l-au văzut viitorii apostoli importanți, l-au văzut femeile care au mers în urma lui și au stat lângă cruce, toți care credeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mine... Ieri, după ce v-am întâlnit, m-am întors acasă și mi-am imaginat un tablou. Zugravii de icoane Îl pictează toți pe Iisus conform tradițiilor evanghelice; eu L-aș picta altfel; L-aș reprezenta singur - doar Îl lăsau singur ucenicii Lui câteodată. Aș lăsa cu El doar un copil mic. Copilul s-ar juca lângă El; poate, I-ar povesti ceva în vorbirea Lui copilărească. Hristos l-a ascultat, dar acum a căzut pe gânduri; fără voie, uitată, mâna Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pămîntenie nu pot ajunge decât după propunerea guvernământului provinciei în care vor să se așeze și cu, aprobarea ministerului nostru din lăuntru. 34. Evrei străini nu pot fi primiți nici ca rabini, nici ca servitori bisericești, nici ca calfe și ucenici, nici ca servitori în casă. 35. Acei evrei pământeni cari vor lucra contra dispozițiunii - lui 34 de mai sus se vor pedepsi cu 300 taleri amendă sau, în caz de neavere, cu închisoarea măsurată după regulile în general stabilite a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Își face un master de literatură engleză la Columbia, apoi obține o bursă Fulbright (vezi) pentru a merge la Oxford University. Se părea că războiul îl pusese pe drumul cel bun pe cel ce începuse, înainte de încorporare, să lucreze ca ucenic la un fierar. A început să bată fierul peniței de scriitor predând mai întâi compoziție literară (creative writing) la Pennsylvania State University la începutul anilor cincizeci. A lucrat apoi în publicitate pentru revistele Time și Look, experiență care l-a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
tot Sfântul Apostol Pavel ne recomandă : „Răbdați spre Înțelepțire, Dumnezeu se poartă cu voi ca față de fii. Căci care este fiul pe care tatăl său nu‑l pedepsește ?” (Evrei 12, 6‑7). Sfântul Cuvios Varsanufie Îi dă următorul răspuns unui ucenic care‑l rugase să‑l pomenească la rugăciuni, pentru ca să poarte cu bucurie boala : „Boala este În chip recunoscut certare spre Îndreptare. Deci boala ți s‑a trimis ca unei slugi rele. Dacă Însă Îți este greu să primești certarea, Încetează
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Hristos În el și a omului În Hristos. Mântuitorul dorește să fie interior nouă, să fie În noi. În acest sens, În Sfânta Scriptură citim că, după Învierea Sa din morți, pe drum spre Emaus, El se arată celor doi ucenici - Luca și Cleopa (Luca 24, 13‑32). Ei nu L‑au cunoscut, cu toate că Bunul Mântuitor le tâlcuia locurile din Scripturi care vor‑ beau despre El. Când „s‑a făcut” că pleacă mai departe, cei doi L‑au rugat stăruitor să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
vorbești despre toate bunurile și fru‑ musețile date de Dumnezeu omului, ar trebui să povestești nespus de mult, fără Însă a ajunge vreodată să le spui pe toate”61. În duh filocalic, Sfinții Varsanufie și Ioan Îi scriu unuia dintre ucenici : „Dacă ai cunoaște cum trebuie darul lui Dumnezeu, chiar dacă toți perii capului tău ți‑ar fi tot atâtea guri, n‑ai putea să‑L preamărești pe El, sau să‑I mulțumești după vrednicie. Dar cred că tu Îți dai seama
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
binelui și a virtuții, le‑a Înviat morți și a săturat mulțimile flămânde a fost arestat și osândit la moarte, răstignit Între doi făcători de rele. Lipsa de credință, de recunoștință și de milă a unui popor Îndărătnic, trădarea unui ucenic, lepădarea altuia, frica Apos‑ tolilor care au fugit temători din grădina Ghetsimani lăsându‑l pe Domnul singur, apoi insultele, lovirile, flagelările, răs‑ tignirea, cuvintele zeflemitoare, chinurile agoniei și moartea sângeroasă, toate s‑au Întâmplat atunci iar acum le privim cu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
lumea nouă pe care voia s‑o reînnoiască și s‑o mântuiască. Concluzia pe care o desprinde Sfântul Ioan Gură de Aur cu privire la acest fapt este urmă‑ toarea : „Dragostea este Începutul, rădăcina, izvorul și maica tuturor bunurilor (...) Acesta este chipul ucenicilor Domnului, calitatea deosebită a robilor lui Dumnezeu, semnul de recu‑ noaștere al Apostolilor : «Întru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Meiă (Ioan 13, 35). În care, spune‑mi ? Nu În puterea de a Învia morții, de a curăța leproșii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
prin unirea ipostatică. Omul poate Înainta la infinit În trăirea comuniunii de dra‑ goste a Sfintei Treimi, făcându‑și proprie tot mai mult această dragoste, și mulțumind totodată Iubirii pentru dragostea Ei. IV.3. Compătimirea pentru aproapele nostru Creștinul, ca ucenic al Domnului și ca următor al Lui, are vocația de a traduce aceeași compasiune În fapte, de a lucra la rândul său, ca și Hristos, pentru a vindeca, a ușura, a mângâia, a elibera de rău sau a Întinde o
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
primea la spital și bărbați mireni care sufereau de diferite boli și care nu aveau unde să‑și plece capul. Aceștia erau așezați În chilii aparte, «hrăniți din masa comună și trăiau acolo cât voiau, unii chiar până la moarteă”104. Ucenicii lui mărturiseau că ade‑ seori vedeau pe Cuviosul Paisie (de la Neamț) stând aproape toată noaptea cu durere de inimă lângă patul celor foarte bolnavi. Împreună suferea și suspina cu ei, mângâindu‑i cu nădejdea vindecării și a mântuirii, dându‑le
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
adormit, iar frații minunându‑se, au pro‑ slăvit pe Dumnezeu”120. IV.7. Îngrijirea bolnavilor ce suferă de boli contagioase Eusebiu de Cezareea, În cartea sa Istoria bisericească, aduce În atenție o relatare a episcopului Dionisie cel Mare al Alexandriei, ucenicul lui Origen. Dionisie e cel dintâi care face asemănarea Între martiriu și slujirea aproapelui. El sublinia că, pe când Alexandria era bântuită de ciumă, „cei mai mulți dintre frați nu s‑au cruțat deloc prin dragostea și frățietatea lor nemaiîntâlnită, ci s‑au
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
filocalice, a fost să facă din inima fiecărui creștin un altar aprins de flăcările iubirii de Dumnezeu și de oameni, pe care să ardă neîncetat focul rugăciunilor către Dumnezeu și sfânta medi‑ tație a cuvintelor Duhului. Creștinii privesc, ca adevărat ucenici ai lui Hristos ce sunt, suferințele altora ca și cum ar fi ale lor. Sfinții Părinți recomandau fiecăruia să ia asupra lui ceea ce Îl privește pe aproapele său, să Îndure suferința Împreună cu el În orice Împrejurare, să aibă aceleași simțăminte ca și cum ar
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pierderea speranței Într‑un rezultat benefic, a da vina pe Dumnezeu pentru orice suferință, ceea ce motivează supă‑ rarea pe Dumnezeu 147. Cel suferind poate găsi În Cuvântul lui Dumnezeu toată mângâierea, căci „Domnul Dumnezeu Mi‑a dat Mie limbă de ucenic, ca să știu să grăiesc celor deznădăjduiți” (Isaia 50, 4). Lungul drum al coabitării cu Dumnezeu Începe prin acceptarea voii Lui de către cei ce vor să devină gazde ale lui Dumnezeu, după modelul Fecioarei Maria care a știut să răspundă afirmativ
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
frământare sau neliniște, prioritare În sufletul lor fiind cele netrecătoare, esențiale, dumnezeiești care le aduc bucuria Întâlnirii și a unirii cu Dumnezeu. Sfinții mucenici nu prețuiau atât viața aceasta, cât pe cea viitoare, doreau Întâlnirea cu Dumnezeul‑Iubire ai Cărui ucenici erau. Precum Înșiși mărturiseau, orice patrie le era patria lor și orice patrie le era totuși străină, căci patria lor adevărată era cea cerească. Așa se explică curajul lor În fața morții, ei mergând cu picioare vesele la marea Întâlnire cu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]