5,157 matches
-
Roman Jakobson și Roland Barthes pentru a le fi descifrate „codurile” poetice. Ca sociolog literar, C. începe să se manifeste din 1972, cu Eseu despre personalitate, continuând prin Confesiuni esențiale (1977), Nostalgia comunicării (1978), Conversații de bunăvoință. Eseu despre adevăruri uitate (1980), Sociologie și bioestetică (1987), Repere pentru o sociofenomenologie a valorii literare (1989). Rețin atenția notațiile despre raportul dintre receptor și creator, dintre reacția lectorului neavizat și a celui superavizat în fața operei de artă sau conotațiile la imponderabilele ce pot
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
lume (în colaborare cu Victor Crăciun), pref. Pierre de Boisdeffre, București, 1969; Ieșirea din metaforă, București, 1972; Eseu despre personalitate, București, 1972; Memorial invers, București, 1976; Confesiuni esențiale, București, 1977; Nostalgia comunicării, Cluj-Napoca, 1978; Conversații de bunăvoință. Eseu despre adevăruri uitate, București, 1980; Sociologie și bioestetică, București, 1987; Repere pentru o sociofenomenologie a valorii literare, București, 1989; Eseu despre moartea viguroasă. 13 epistole către Dumnezeu, postfață Nicolae Țone, București, 1996; Eminescu versus Dumnezeu sau Blestemul în genunchi, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București
CRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286497_a_287826]
-
tradus poeziile lui Shelley în limba franceză, fiind premiată de Academia Franceză, și ar fi transpus din opera lui Baudelaire în engleză. SCRIERI: Crugul anului, București, 1970; Roata anului, București, 1973. Repere bibliografice: Boris Buzilă, Ultimul mesaj al unei poete uitate: Olga Crușevan, LA, 1995, 48; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 121-122; Femei din Moldova, coordonator Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 86-87. D.M.
CRUSEVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286543_a_287872]
-
de impregnare a contextului social și ideologic, în „făurirea” (folosesc intenționat un cuvânt mult uzitat în discursul agitatoric) unei gândiri sociale adaptate nevoilor puterii. În „Prefață”, autorii acestei reconstituiri o spun explicit: vor să readucă în fața celor de azi producții uitate, considerate acum maculatură sau rebuturi estetice, dar care au exercitat un rol important în epocă, în procesul de modelare a unui anumit tip de personalitate socială, în construirea reprezentărilor sociale ale individului obișnuit. Ținta lor este să ne ofere o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Calistrat Hogaș, București, 1981; Piru, Ist. lit., 235-238; Ornea, Actualitatea, 108-112; Anghelescu, Lectura, 130-135; Călinescu, Biblioteci, 83-98; Negoițescu, Ist. lit., I, 127-129; Faifer, Semnele, 212-215, 273-274; Dicț. analitic, II, 243-245, III, 318-322; Dicț. esențial, 370-372; Nicolae Manolescu, Un scriitor aproape uitat, RL, 2003, 21. C.C.
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
și, nu în ultimul rând, persoana ca ansamblu prin structura sa caracterială particulară, sensibilă și prin particularitățile biografiei sale. Această nuanțare a evaluării persoanei în ansamblu, atât personologic, cât și psihopatologic în cazul analizei oricărui episod psihiatric, a fost apoi uitată. După 1970, psihopatologia a refăcut în mare parte traseul, prin studierea evenimentelor de viață ce se cumulează, a stresorilor acuți și cronici ce se adaugă unul altuia, dar și a rețelei de suport social, a satisfacțiilor de viață și a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Valahul. 1556-1625, Cluj, 1926; Zorile Unirii în Banat, Lugoj, 1929; Unirea cu Roma și revoluția lui Horia, București, 1935; Timoteiu Cipariu, București, 1937; Ioan Micu Moldovan, zis Moldovănuț, Cluj, 1937; Busturi sufletești, Cluj, 1937; Forțele latinității regeneratoare. Un suflet eroic uitat: dr. Ioachim C. Drăgescu, Cluj, 1938; Gheorghe Șincai, București, 1939; M-am pornit la școală. Amintiri, Cluj, 1939; Însemnări din închisoare și exil (1917-1918), I-II, îngr și introd. Valentin Orga, Maria Aldea și Cosmin Budeancă, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice
DAIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286656_a_287985]
-
D. e un dialog smerit cu Logosul și mărturisirea, prin cuvinte, a Cuvântului neprimit în lume. Tensiunea ei stă în multiplicarea nostalgică a unei stări de adorație, însoțită oniric de fiorul comuniunii mistice și de sugestia deschiderii extatice spre divinitatea uitată a ființei. În volumul de debut, The Liturgy of the Word - Liturghia Cuvântului (1989), relația cu transcendentul e literaturizată, construită livresc din paradigmele sacrului (citatul evanghelic, folosit pentru valorile lui existențiale). Ceea ce izbește în aceste versuri este atmosfera de reculeasă
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
erau semnate întotdeauna de D. Cele mai multe lucrări publicate aici, ca și altele, inedite, le-a strâns în câteva volumașe tipărite la Sibiu, în „Bibliotecă poporală a Asociațiunii”: Din popor (1920), Icoane de la țară (1924), Oameni de pe la noi (1925), Din vremuri uitate (1937), Oameni și întâmplări (1944) ș.a. Despre piesele sale de teatru - Legea casei (1940), Tot omenia-i mai tare (1934), Stâlpii satului (1935), Să nu spui la nimeni - se poate spune că aproape nu a existat formație teatrală sătească în
DASCALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286696_a_288025]
-
temelia culturală pe care, mai târziu, s-a putut așeza marea literatură. SCRIERI: Din popor, Sibiu, 1920; Icoane de la țară, Sibiu, 1924; Oameni de pe la noi, Sibiu, 1925; Tot omenia-i mai tare, Sibiu, 1934; Stâlpii satului, Sibiu, 1935; Din vremuri uitate, Sibiu, 1937; Legea casei, Sibiu, 1940; Oameni și întâmplări, Sibiu, 1944; Între sat și oraș, Săliște, f.a. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 256-257; Ilea, Mărturisirile, 161-166; Ilie Hașeganu, Figuri din Mărginime, II, București, 1976, 69-72. I.Ms.
DASCALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286696_a_288025]
-
epitafe, București, 1931; Draperii negre, București, 1932; Caietul cu simfonii, București, 1935; Cântece din sat, pref. Pan. M. Vizirescu, București, 1941. Repere bibliografice: Boz, Cartea, 17-180; Metzulescu, Literile, I, 24-28; Firan, Profiluri, 148-150; N. Theodorescu, G. Șt. Cazacu, un bacovian uitat, R, 1984, 4; Nae Antonescu, G. Șt. Cazacu, PSS, 1999, 9-11. S.C.
CAZACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
de colecțiile ulterioare și în care se regăsesc multe poezii populare adunate de C., cuprinde cântece și strigături, caracteristice zonei de unde proveneau. Culegeri: Poezii populare, în Virgil Florea, Dimitrie Cioflec, folclorist, AMET, 1965-1967, 396-409. Repere bibliografice: G. Bogdan-Duică, Un folclorist uitat, GR, 1934, 1-2; Virgil Florea, Dimitrie Cioflec, folclorist, AMET, 1965-1967, 377-395; Bârlea, Ist. folc., 132-134; Dicț. lit. 1900, 182-183. L.Bd.
CIOFLEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286262_a_287591]
-
apoi în articole din diverse publicații și, într-un final, într-un singur volum din 1969, intitulat Freedom to Learn. În ciuda „zgomotului” provocat în psihologia americană în anii ’50-’60, care i-a adus gloria, ideile rogersiene au fost repede uitate și autorul lor s-a stins din viață ca un patriarh al unei epoci deja apuse. Dar ele, după cum se va vedea, merită resuscitate într-o epocă mult mai copleșită de antiumanism tehnologizant decât cea în care a trăit Rogers
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
participant la un experiment. Sunt preluate ca parte a unei însărcinări ce i s-a încredințat, parte a unui „corp de cunoștințe” pe care trebuie să și le însușească. Un asemenea tip de învățare este adesea dificilă, dar și repede uitată. • Învățarea empirică (experiential learning). Celălalt tip de învățare este experiențial în mod primar sau semnificativ (significant), cu un anumit înțeles (meaningful). Elevul spune: „Descopăr - iau ceva din afara mea și îl transform într-o parte reală a mea”. Adolescentul care devorează
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
deliberarea, explicitarea, evitarea unei premature „închideri” la explorarea posibilităților de rezolvare, căutarea problemelor dificile și neevidente, dezvoltarea unui sens al judecăților afirmative (diminuarea tendinței de eliminare a unor idei sau posibilități), adecvarea la obiective (în timpul rezolvării de probleme, nu trebuie uitate obiectivele, iar flexibilitatea gândirii trebuie totuși dirijată și concentrată în funcție de acestea pentru a selecta un mod eficient de rezolvare a problemei). Figura 11. Pașii metodei rezolvării creative de probleme (adaptare după Treffinger, Isaksen, 1985) Descoperirea dezordinii presupune identificarea și acceptarea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
un interes deosebit am citit primul capitol, în care autorul reconstituie geneza teoriei în mediul românesc. Este un capitol dens ca informație istorică, instructiv și admirabil prin lectura nouă pe care autorul o face, ca nimeni altul, a unor texte uitate, aparținând unor cărturari și animatori culturali din prima jumătate a secolului al XIX-lea, în contextul în care spațiul românesc era sub influența puternică a curentelor europene de emancipare și reformă politică. Autorul face o arheologie a ideilor și a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
spre problemele lumii contemporane, ale sistemului capitalist global se observă clar în conținutul dicționarului, deopotrivă prin alegerea termenilor din vocabularul sociologic și a personalităților prezentate, cât și prin judecățile de valoare pe care autorul le face. Întâlnim în el concepte „uitate”, „ocolite” sau pur și simplu rămase inoperante pentru sociologii din România (alienare, fetișismul mărfii, xenocentrism, sexism instituționalizat, lupta de clasă, îmburghezirea clasei muncitoare, masculinitate hegemonică, oprimarea femeilor, panică morală, injustiție socială, proletarizare, socialism de stat etc.), care, lepădându-se de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sau Trecutul viu (ambele din 1940) adună pagini memorialistice, „file trăite”, evocări, mărturisiri, reînviind portrete și peisaje, într-un gen de tabletă sau crochiu cu prea puține variațiuni de la un text la altul. Detaliul etnografic, mai mult sau mai puțin uitat, cutuma și reflexul ei social sunt teme de incursiune într-o lume a sfârșitului de veac, cu tipuri hieratice, crepusculare, desprinse dintr-un București de stampă: țigăncile florărese, argintarul de lângă Curtea Veche, flașnetarul Giuseppe, cântăreața Gherghina, iconarul de la schitul Darvari
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
viață al persoanei, în interacțiune cu caracteristici permanente și de moment ale persoanei, contribuie la construirea rezilienței ei. Rutter (2007) atrage atenția asupra unei confiscări a termenului reziliență din perspectiva științelor psihologiei și a psihopatologiei. El spune că nu trebuie uitată contribuția potențialului genetic în corelație cu factorii de mediu, adică ceea ce în psihologia dezvoltării umane poartă numele de fenotip. Rutter insistă pe nevoia acordării unei atenții științifice sporite genelor (G), în confruntarea permanentă cu ambientul (E), precum și documentărilor din perspectiva
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
naivitate inexplicabilă, o lipsă de memorie, scăderi de conștientizare a impulsului venit de la anumite organe de simț care creează o problemă în situația curentă în care se află individul (încercând de fapt să fie o soluție). Sunt aruncate în inconștient, uitate bine, situații conflictuale inacceptatbile, cărora individul nu le poate face față, nu are soluții; 3. deplasare: sentimentele sunt redirecționate către obiecte mai puțin importante pentru persoană, și nu către persoana ori situația care a generat sentimentele. Sunt speriat pentru că părinții
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Am citat integral lista alcătuită de Heliade Rădulescu. Cele mai multe dintre nume (mai bine de jumătate) fac parte din corpul boieresc al Țării Românești, așa cum apare în documentele de la 1820-183064. Între ei, oameni cu realizări diverse, unii reținuți în istorie, alții uitați complet. Întâmplător, nomenclatorul înregistrează și câțiva revoluționari. Dar Heliade Rădulescu nu i-a selectat în funcție de traseele personale, de gesturile și acțiunile lor memorabile sau particularizante. Într-un singur caz, cel al lui Atanasie Hristopul, menționează faptul că a contribuit la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
episodul lung al obscurizării, simplul fapt că astăzi putem percepe mitologia productivității arată că s-a creat un canal de comunicare între noi și preocupările întemeietorilor culturii literare românești. Ceva din prezentul nostru a făcut brusc posibilă înțelegerea acestor neliniști uitate sau bagatelizate vreme de un secol și jumătate. Dacă azi pagina lui Maiorescu îmi vorbește după ce a tăcut atâta vreme înseamnă că o problemă din actualitatea mea o solicită. Într-un scurt articol publicat de Bruno Latour 4 în Le
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vrais Valaques dans d'excellentes gravures. ... Tu mi diceai odate: Ah! Al meu iubite, Partea mea din ceriuri ti o voiu da. Tu me disais un jour: "O mon bien-aimé! Je veux te donner ma part de ciel" Toate sont uitate, Tout est oublié. Toate sont perdute, Tout est perdu Astfel este veacul, nu e vina ta. Ainsi va le siècle, ce n'est pas ta faute...". 52 Breazu, Michelet și românii, pp. 33-35. 53 Ibidem, p. 35. V. și Ion
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
l-au făcut semenilor lor? Nu erau militari ai vreunei națiuni dușmane, ci concetățeni civili, aflați în imposibilitatea de a se apăra de violența propriului stat, pe care îl plăteau prin impozite pentru a le garanta viața și libertatea. Trebuie uitat acest trecut? Trebuie ignorați cei care, purtând însemnele statului, s-au dedat la crime împotriva umanității? În nicio țară fostă comunistă nu s-a tergiversat atâta condamnarea comuniștilor. S-a condamnat comunismul, însă comuniștii au rămas la locurile lor, adică
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de liniște, se întoarse cu străjerii care cântau din goarnă de credeai că vine vreo poteră! Musafirii îl primiră cu bucurie și continuară petrecerea în luncă până noaptea târziu». Cât de dragă i-a fost această luncă - astăzi pustiită și uitată ne-a spus-o doară poetul în pastelul său „Lunca din Mircești" pe care îl încheie cu aceste strofe: Luncă, luncă, dragă luncă! rai frumos al țării mele, Mândră ’n soare, dulce ’n umbră, tainică la foc de stele Ca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]