13,247 matches
-
Frigul, agățat de gene, doarme asudând sub zeghi. La fereastră, prin perdele, frunze numeri în gutui; Poftă ai de... rogodele și în pod, pe scară, sui. Scârțâie sub tălpi podeaua, umbra sare din pereți. Pe-un stâlp cântă cucuveaua; coasa umblă prin boscheți. Referință Bibliografică: Pe-un stâlp cântă cucuveaua / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 245, Anul I, 02 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PE-UN STÂLP CÂNTĂ CUCUVEAUA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359282_a_360611]
-
mult, toți supușii îl tratau cu prietenie și înțelegere pe tutore, care era un bărbat aparent foarte atent la nevoile celorlalți și părea foarte receptiv la oricare solicitare a lor. De fapt, diabolicul bărbat nu vâna decat avuțiile regatului și umbla cu contabilitate dublă, încă de pe timpul când trăia regele - tatăl prințesei, măsluind registrele și inventând cheltuieli care nu avuseseră loc niciodată. Cailor le servea mai puțin nutreț, câinilor le diminua rația de hrană, fapt care le spori agresivitatea, ceea ce îi
PRINTESA IN SUFERINTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359278_a_360607]
-
tot ce i se întâmpla de la o anumită vreme, mai ales de la moartea fratelui ei, ultimul moștenitor de viță bărbatească, așa că începu să-l ocolească. Prințesa, sub influența fierturilor din ierburi dubioase date de așa - zișii doctori ai tutorelui, cât umblau prin munți la pictat, timp pe care îl petrecea împreună cu acesta, începuse să aibă fantasme, să vadă o latură bună, blândă și frumoasă și să se simtă atrasă de el, lucru ce-i convenea de minune tutorelui, așa că vigilența domniței
PRINTESA IN SUFERINTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359278_a_360607]
-
bărbaților la auzul zgomotului scrâșnit al polizorului dental:) Mda...e cam invers:) Cred că sensibilitatea la durerea fizică a bărbaților este direct proporțională cu cea sufleteasca.Diferenta dintre ea și el ,la durere ,este că ea își mărturisește durerea.Ea umblă cu rană în piept nestingherita și ,dacă e să fie,se mai lăsa rănită încă o dată...iar și iar...fără precauție și fără trusa de prim-ajutor în dotare. În schimb el își ascunde rănile sub armura.N-am văzut
DURERI SI DURERI... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359314_a_360643]
-
-mi spuneți că sunt pățit: pe mine m-au mușcat câteva viespi de fund, când îmi făceam treaba ca tot omul... după șură și, ale dracului de zbârnâitoare... s-au agățat de traista ouălor... că o lună de zile am umblat târând între picioare un „drob de sare” că ziceam că e uger de capră. - Ah!... (aducându-și aminte că-i sub efectul otrăvii ucigașe de gărgăune) se văită prelung ca străpuns de o lovitură de cuțit ce-i fusese înfiptă
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
nemulțumit de întrega discuție, dar pornit mai ales împotriva lui Abel) Poftim de ce-i în stare tontul! Stând toată ziua lângă vite precum măgarul între oi, el crede că-i un stup de minte. Cum de pământ s-a săturat umblând cu turmele haihui, privește zi și noapte cerul de parc-ar fi moșia lui. Dar l-aș vedea să stea pe brazdă și să lucreze cum fac eu; atunci de stele nu i-ar arde, ci patul l-ar căta
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
întrebarea firească, cine o mai fi și ăsta? Sigur nu am pretenția de a fi cineva. Am fost și am rămas un om simplu, plecat nu de la opincă, ci de la copilul desculț, care de la Sfântul Gheorghe și până la Ziua Crucii umblam desculț și eram foarte fericit că piciorul nu-mi era încorsetat de nimic. Carte am învățat mai mult iarna, dar ceea ce învățam odată nu mai uitam. Nu aveam toate cărțile, dar când le găseam le citeam și le țineam minte
DRAGĂ CITITORULE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359441_a_360770]
-
-i deasupra fereastră. Maică ce-i face din dragoste scut , Ce viața și-o duce scrijelind doar în lut, Și știe să nalțe rugă fierbinte Să-i crească copilul sănătos și cuminte. Mâna ei vrednică toate le știe, Unde ea umblă locul sfințește Din iubire făcând liturghie În urma ei vezi totul cum crește. În viața lumească semănând armonie, Pentru clipele ei de vegheri și nesomn, Pentru grija de-o viață pentru puii de om, Ocrotește-o, Preasfântă fecioară Marie. Referință Bibliografică
MAMEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359483_a_360812]
-
știa să facă nimic bun și se ținea numai de furat. O găină de la un vecin, niște mălai de la un altul, puțină untură din cămara unei văduve și o ducea așa de azi pe mâine iar când intra în bufet, umbla cu cerșitul pe la fiecare, cinstește-mă și pe mine cu o țuică. Toată lumea știa cu ce se ocupă dar el se dezvinovățea mereu: Ce aveți fraților cu mine, m-ați prins pe mine la furat? Să mă trăznească Dumnnezeu dacă
VISELE, 10 de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359461_a_360790]
-
drum i-a găsit. Căpșunica Pica-Pica și cu sora-i Măricica , nu le vezi stând niciodată degeaba în curte sar mereu coardă. Agripina și Iasmina într-un loc, fără gazon, joacă vesele șotron. Căpșunicile cum credeți/ sunt fete și băieți umblă-n pantaloni scurți și-n picioare, desculți. Modă, ei da modă da și aici tonul, deci nu va mirați când le vedeti fluturându-și bretonul. În iarbă deasa și-au pus de volei, o plasă și joacă cum vedeti fericite
ŢARA CĂPŞUNILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359517_a_360846]
-
2011 Toate Articolele Autorului Nu sunt poetul abisal Nu sunt poetul abisal, nici retor, nu scriu ziua, Nici noaptea, dar eu scriu pe cer și pe cuvânt de-onoare, nu-s saturnian, nu-s fascinat de-un fond obscur, nu umblu la subsoluri, nici Babilonul nu-l visez, nici moartea nu-mi este iubită, nici nu urăsc cum trebuie, cu migală, dar ești poet? Mă-ntreabă-un lector ipocrit, un semen de al meu, nu fac infarct, scriu cum respir, când
NU SUNT POETUL ABISAL de BORIS MEHR în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359508_a_360837]
-
cum? Duminică a împăcării, Trecutul pare doar fum, ostateci suntem întrebării. Operă-bufă trăim, plângem zadarnic, În ghilimele vorbim, Domnul nu-i paznic, Mările, drogul,poem, visul Nirvanei, bem fără să bem, iubim sfârcul Ioanei. Se făcea că mările au secat, Umblam în gigantice cratere, Mă priveai cu alți ochi, Eu mă scufundam în nisipul marin, Un picior, un braț, un obraz, jumătate eram afară, tu străluceai nemiloasă, apoi apele s-au așezat. Părintele meu, ești de mult în pământ, Eu mă
NU SUNT POETUL ABISAL de BORIS MEHR în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359508_a_360837]
-
iarbă pe cărare... Și-mi plâng în brațe zorii ce-au părăsit firesc, În clipa-n care miri ne-am cununat în umbre, Alcovul plin de stele pictat în arabesc Unde-am pierdut seninu-n explozii de penumbre... Doar întrebări mai umblă bezmetice prin mine Împleticindu-și pașii în labirintul rece; Pe unde umbli astăzi, de ce-ai fugit de tine? O întrebare vine, o alta se petrece... Referință Bibliografică: Să-ți fiu doar rugăciune / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SĂ-ŢI FIU DOAR RUGĂCIUNE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359515_a_360844]
-
firesc, În clipa-n care miri ne-am cununat în umbre, Alcovul plin de stele pictat în arabesc Unde-am pierdut seninu-n explozii de penumbre... Doar întrebări mai umblă bezmetice prin mine Împleticindu-și pașii în labirintul rece; Pe unde umbli astăzi, de ce-ai fugit de tine? O întrebare vine, o alta se petrece... Referință Bibliografică: Să-ți fiu doar rugăciune / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 343, Anul I, 09 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
SĂ-ŢI FIU DOAR RUGĂCIUNE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359515_a_360844]
-
poem familial: „Mănâncă de pe masa cu pâine/ Bea lapte, fă-ți lecțiile, aspiră praful/Nu te hârjoni cu Cătălin, nu deschideți ușa/La nimeni, dormi, citește povești, te sun/Pe la cinci de la școală/ Îți aduc ceva dacă ești cuminte/ Nu umbla cu chibriturile/ Deschide televizorul/ Nu fă fărâmituri/ Dacă ieți afară ia-ți cheița la gât/ nu te sui în corcoduș/ Cumpără pâine, ia-ți covrigi/ Joacă-te-n fața blocului/ Nu țipa în scară că ies pensionarii/ Și te implor
EMIL MANU. FEMINA DE ANGELA NACHE ROMÂNIA LITERARĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359529_a_360858]
-
cânți." - Florentina Stoian, 11 ani " Când îl ai pe Dumnezeu în suflet, toți oamenii din jurul nostru ne sunt rude." - Cătălina Opaina, 14 ani "Umorul este vitamina de luat la viață grea. " - Raluca Bărbulescu, 14 ani "Se spune despre artiști că umblă cu capul în nori, că artistul vrea mereu să-l vadă pe Dumnezeu." - Irina Moscu, 12 ani "Omul este o adevărată fabrică de dorințe, pentru că se naște cu dorința de viață și moare cu dorința de a fi veșnic." -Matei
RĂSPUND COPIII! de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359551_a_360880]
-
vii silabe sunătoare ființe ce plutesc prin vidul sec fanatice fanare pe tarabe leneșe consoane ce vând cenușă unui fenix mort cu ochiul fix pe bezna de-ntuneric în camera cu amintiri mai e doar umbra unei harfe prin care umblă pasărea colibri în albii mări de mari singurătăți și plâng iluzii îndulcind otrava unor melancolii de miere de când clopotnițe bolnave se varsă triste -n mari ruine spre frigul devorat de coapse al unei doamne bizantine ce basm frumos umblă prin
ÎNCAMERA CU AMINTIRI ŞI PARCĂ IERI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360284_a_361613]
-
care umblă pasărea colibri în albii mări de mari singurătăți și plâng iluzii îndulcind otrava unor melancolii de miere de când clopotnițe bolnave se varsă triste -n mari ruine spre frigul devorat de coapse al unei doamne bizantine ce basm frumos umblă prin casă cu umărul virgin al tău ce basm frumos în scrum de timp se varsă-n vasul funerar cu săli de bal în tonuri vii și cu surâsul tău viclean cu buzele căzute-n patimi într-un dezmăț de
ÎNCAMERA CU AMINTIRI ŞI PARCĂ IERI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360284_a_361613]
-
Nu trebuia să caut prea mult, să mă documentez. Singurul lucru care m-a pus puțin în dificultate a fost limitarea la un anumit număr de pagini. Mi-am dat seama că preaplinul sufletului, legat de acest subiect, odată ce ai umblat la el își revarsă conținutul informațional, în normele amintirilor, bucuriilor, frustrărilor, nemulțumirilor, cu privire la ce a însemnat satul românesc în copilăria părinților noștri, a noastră, și ce este astăzi, grație civilizației și bineînțeles nu puteam a nu ne întreba cu amărăciune
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
amănunte și precizări legate de istoria Moromeților, așa cum a văzut-o, trăit-o și închipuit-o Marin Preda. Vocabularul lui Sae e plin de expresii specifice locului: „nici vorbă”; vezi-ți de treabă”; „absolut”; „Ei, dacă vrei să știi...”; „nu umblai cu fofârlica”; „Era teribil, dom’le!” „trenchea-flenchea”; „e altă mâncare de pește”; „cum devine treaba cu...”, „cutare” - acest cuvânt ascunzând în el o lume, o chintesență a vorbirii, aproape o formulă magică, rostită scurt, pe care doar interlocutorul o putea
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
Leonte Publicat în: Ediția nr. 1132 din 05 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Sfaturi de la Bujor citire... a. nu alergați după cei rătăciți pe plajă dimineața, s-ar putea să dați peste unul Arhimede! b. nu stingeți lumânările celor care umblă cu ele aprinse ziua, căci s-ar putea să fie unul Diogene, căutând un...OM! c. nu vă beți cafeaua stând turcește pe covor, nu e modern, e chiar indecent. d. ziceți MERCY, și nu mulțam, să nu creadă lumea
SFATURI DE LA BUJOR CITIRE... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360312_a_361641]
-
prunei până se îmbăta oile. Cerul începuse să amețească ținându-se de-o stea iar ea sculându-l din somn s-a speriat de ploaia florilor de tei mirosind a lapte de prună vărsat peste întregul sat pe când câinele cerului umbla în coadă cu-n covrig de lună. Ciobanul obosit de atâta somn s-a trezit pentru o clipă, apoi a adormit din nou să-i crească iarba mănoasă pe piele, de atâta risipă de timp, rămăsese ne păscut un bou
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
ei este de a înveseli oamenii: „Eu cânt lume pentru tine,/ Lume să te veselești.” (Eu cânt lume pentru tine). Motivul central al cântecelor ei este dorul de locurile natale, manifestat față de izvoare, munți, mirosul brazilor, poiene, cărările pe unde umbla desculță (M-am întors cu drag pe vale), față de părinți și în mod deosebit de mama „cu fața brăzdată tare de bătrânețe și jale”, de udatul nevestelor, obicei tradițional din comuna Hodac, „Lacrima și dorul greu/Mă-ntoarce în satul meu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
sunt și marginile de pădure. S-au dus zilele cele calde de vară când copiii adunau printre rădăcini groase de copaci bureți albi, râșcovi, hribi și gălbiori. Nu mai e nici urmă de fragi, căpșuni, afine și zmeură, după care umblau copiii veseli, cu cănițe în mână călcând iarba din fânețurile oamenilor supărați că vor cosi cu greu la vară iarba bătătorită și încâlcită de copii... Sunt uimit că văd prin întuneric din ce în ce mai clar și-mi par toate mai limpezi. Văd
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
toate problemele cu bagajul. Doar nu își va lua tot trusoul pentru câteva zile. Dacă va fi nevoie va mai cumpăra și de la munte că acum bani avea suficienți. Bine că nu a fost nevoită să meargă la C.E.C. să umble la bruma sa de economii. După ce a servit cina, a mers să se spele și, în cămășuța sa de-o șchioapă, cu poponețul descoperit, se băgă sub răcoarea cearșafului, adormind imediat. Referință Bibliografică: CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VIII NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360299_a_361628]