4,489 matches
-
lui teatrale efervescente. Într-o țară capitalistă - ca om de stânga, autorul are ce are cu burghezia ahtiată după îmbogățire -, o societate, Harmonia, își propune să perfecționeze rasa umană, izbăvind-o de „mamiferism”. Afacerea absoarbe, din felurite surse, fonduri grase. Utopia lui Novatorius, nepotul Președintelui societății, este o bazaconie grotescă: omul să se nască „din icre”. Șarjă social-politică, după cum se vede, cam groasă și nu chiar plină de haz. Batjocura stângistă a dramaturgului relevă și limitele ingeniozității lui. SCRIERI: Pericolul Satanei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
Însemnări din subteranătc "Prefață" Poate cea mai cunoscută sentință dostoievskiană din romanul Idiotul este formula unei utopii estetice : „Frumusețea va mîntui lumea“1. Este una dintre temele „serioase, erudite, sublime“ (cum va spune, cu reproș, Aglaia Epancina peste multe pagini), alături de altele cît se poate de „realiste“, cum ar fi pedeapsa cu moartea sau situația economică a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
bunicii... M-am gândit la viața ei. O viață care lega între ele epoci atât de diferite: începutul secolului, o epocă aproape anarhică, aproape la fel de legendară ca și domnia lui Napoleon, și sfârșitul secolului nostru, sfârșitul mileniului. Toate revoluțiile, războaiele, utopiile eșuate și teroarea izbutită. Ea îi distilase esența în durerile și în bucuriile zilelor sale. Și densitatea aceea palpabilă a trăirii avea să se cufunde în curând în uitare. Ca și gulagul minuscul al prizonierei și al copilului ei. Am
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
al oamenilor și al istoriei lor, susținut prin rațiune și educație. Pentru pesimiști (sau sceptici, în speță realiștii), natura umană a rămas aceeași dintotdeauna fundamental slabă, egoistă, conflictuală, failibilă, dominată de dorința de putere, iar posibilitatea ameliorării ei este o utopie, istoria nefiind decât o demonstrație a acestei afirmații. Într-un mediu anarhic precum cel internațional, lipsit de autoritate, ierarhie și ordine, natura umană se manifestă liber, iar statele se comportă precum oamenii din starea de natură descrisă de Hobbes în
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
are o factură net expresionistă, piesele, evitând denumirile obișnuite ale genului, se vor „mistere”, „jocuri dramatice”, „pantomime”, așa cum textele destinate scenei de un Georg Kaiser, Walter Hasenclever, Fritz von Unruh sau Toller țineau să fie, nu comedii ori tragedii, ci „utopii”, „strigăte”, „dansuri ale morții”. Personajele, rezumate la condiția lor categorială, adesea n-au nume. Ele sunt „un bărbat”, „un moșneag”, „un tânăr”, „un cioban”, „magul”, „întâiul”, „al doilea”, „al treilea zidar” etc. Conflictele migrează pe plan cosmic, eroii constituie doar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
reiterării obiceiurilor mondene: acumulări de Luchieni, fixarea unei zile de primire, afișarea unui comportament libertin în cuplu, achiziționarea cățeilor de buzunar, căutarea stării de spleen etc. În același mod se poate constata reconversia satirică a formulei "absurdului" presupuse de parabola utopiei din piesa Paradisul de Horia Lovinescu. Cu excepția acestora însă, chiar dacă reprezentările literare ale modului satiric sunt numeroase mai cu seamă în anii postbelici, mimetismul la limita epigonismului în cazul unora sau conținutul ideologic în cazul celor mai multe, le compromite valoarea estetică
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
romanului a cărui lectură vigilentă ar fi sesizat implicațiile ironice. În afara poveștii de dragoste conturate ca resort epic fundamental, un alt nivel de lectură relaționează contextul socio-politic în care este scris romanul, cu fabulosul refugiu de tip falanster din Temelia. Utopia organizației himerice din spațiul mental necartografiat al personajului nevrotic, este simultan o revoltă față de legile exteriorului, și o ducere la extrem a acelorași legi pentru a le demonstra absurditatea. Mai exact, dacă la prima vedere, în contextul social-politic circumscris ficțiunii
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
unor particularități geografice respectivul loc nu a putut fi identificat și, deci, colectivizat, el este, de fapt, o reconstituire în miniatură a înseși ideii de colectivizare și de gospodărie comunală. Eșecul lamentabil al coloniei paradisiace este extrapolată astfel, ironic, asupra utopiei comuniste. Declinul falansterului cauzat de derizoriul fapt că Marius, enigmaticul personaj idealizat, nu acționase ca un fondator de societate utopică, ci ca un veritabil proprietar capitalist, stabilește un raport intertextual cu finalul Cronicii fantastice, cel puțin pentru că stârnește asupra cititorului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
al mesianismului. Paralelismul între cei doi poli ai spiritualității românești a fost adesea dus la extrem, perechile de opoziții fiind, de regulă în defavoarea caragialismului. Dan C. Mihăilescu inventaria o serie de astfel de dihotomii în aparență juste: "introvertire/ extravertire, sublimul utopiei/ grotescul ei, hamletismul/molierismul, idealismul luptător/realismul placid, melancolia cu accente violente/sarcasmul cu accente de jubilație bonomă, activismul coleric/ flegmatismul pragmatic, himericul și exaltarea/ caricaturalul etc."4 În privința existenței unui manifest literar care să ateste o astfel de direcție
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
secol mai târziu, consolidat În 1950718. Opera capitală a școlii neo-song este Plimbare În vis pe un tărâm ideal, realizată de An Kyon, rafinat pictor de curte, În 1447, reprezentând o livadă fermecată aflată pe un munte, un fel de utopie chineză. Contemporanul său a fost pictorul KangHui-an, remarcat prin tabloul Înțelept contemplând un curs de apă, aduce imaginea unui bărbat prăvălit la poalele unei faleze care contemplă liniștit un pârâu de la Înălțimea unei terase stâncoase 719.Un secol mai târziu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
lume in care istoria nu se va sfarsi. Bigostismul, ignoranta si lipsa unei vieti guvernate de valori vor promova la nesfarsit noi tragedii, iar istoria nu se va opri . Este valabil si pentru defuncta ideologie comunista. Monstrul hidos al unei utopii prin excelenta este privit cu nostalgie. Mai rau este admirat de noile generatii care nu ezita sa acuze capitalismul de „pacate capitale”. Pe monumentul dedicat lui Marx si Engels din Berlin in 1990 era scris un grafiti sugestiv: Data viitoare
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
un moment de eclipsă. „Republica literelor” capătă aspecte noi. A devenit o stare de spirit și o ideologie militantă. Este o mare ambiguitate de idei și semnificații ideologico -politico-sociale-literare. Mitul „cetății ideale” revine în plină mentalitate utopică iluministă. Unde încetează utopia politică și unde începe cea literară este greu de spus. Marele principiu este libertatea. Aspectele practice imediate ale acestei ideologii se văd imediat: comunicarea și difuzarea literelor și literaturii pe scară tot mai largă, cosmopolitismul. Pentru prima dată ideea de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
situație privilegiată. Nimeni nu poate evita să coboare pe câmpul de luptă pentru a apăra și dobândi, în fiecare zi, bunăstarea fragilă, cu care s-a obișnuit cu atâta rapiditate și de care nu se mai poate lipsi. Odată cu sfârșitul utopiei socialiste, mulți văd în globalizare triumful capitalismului la scară mondială, fără vreo altă alternativă posibilă cu care să i se opună. Neavând nimic cu care să i se opună, a fost contestată radical. Pentru mulți, globalizarea exprimă teama de a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
erau privite cu mare atenție și cu grija ca ele să nu fie influențate de socialiști și de sindicaliști: Respingerea unei legi așteptate de către toți cei care vor să amelioreze soarta muncitorilor este un mijloc ineficient de a lupta împotriva utopiilor socialiste care ne amenință. Să apărăm proprietatea, să apărăm capitalul, să apărăm pro-prietarul și contractul de închiriere, dar să stimulăm în același timp inițiativa și să dezvoltăm spiritul de asociere 1. Până în 1894, singura intervenție a statului în domeniul locuințelor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lor, ceea ce le făcea mai ușor de rezolvat. Este vorba tocmai despre ceea ce indica Léon Gambetta în celebrul său discurs rostit la Havre în aprilie 1892, atunci când, respingând himerele socialiste, el slăvea progresul în etape metodice: "Să fim circumspecți față de utopiile celor care, înșelați de propria lor imaginație sau rămași în ignoranța lor, cred într-un panaceu, într-o formulă care asigură bunăstarea lumii. Credeți-mă, nu există remediu social dacă nu există problemă socială. Există probleme de rezolvat, dificultăți de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
claselor sociale și a grupurilor culturale. Consistența acestei orientări este destul de dificil de apreciat. Este oare vorba despre o modalitate de a ascunde motivațiile, de obicei cinice, care au prezidat concepția politicii de susținere a construirii de locuințe? Este o utopie necesară dinamizării acțiunii? Cert este că această concepție "culturalistă" a impus ideea construcției civilizației urbane ca o miză politică majoră. Subvenții pentru construirea de locuințe, proiecte operaționale de urbanism, integrarea datelor urbane în amenajarea teritoriului, visuri ale unei noi urbanități
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dezvoltarea regiunii pariziene și structurarea spațiului regional) și încrezător în valoarea schemei globale pe care o promova. Această siguranță nu trebuia umbrită de nici o naivitate. Dar, subliniază geograful Pierre George, imaginea unei rețele urbane "rămânea în forma sa absolută o utopie. Era puțin probabil că, fără un autoritarism ce nu părea de dorit, se putea ierarhiza semi-urbanismul unei regiuni date, se puteau impune trasee precise tuturor deciziilor, tuturor activităților și negustoriilor"106. Voluntarismul statal tindea să se distingă totuși de autoritarism
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să acceadă la ele. Christian Bachmann și Nicole Leguennec sunt și mai categorici: frica de promiscuitatea muncitorească a făcut ca nici un gânditor de bine să nu dorească vreodată marile ansambluri.114 În același timp, s-a văzut că este o utopie ca statul să poată finanța accesul la proprietate al tuturor muncitorilor și angajaților din marile aglomerații urbane, exact acolo unde terenul era foarte scump. Mai mult, nici împrumuturile de la Creditul Funciar, mobilizate în virtutea acestui Plan, nu permiteau să se construiască
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
doar implantarea dotărilor nu duce automat la creștere. Scopul global al animației venea să se adauge mitului dotării, care devenise repede incert pentru promotorii unei noi sociabilități urbane. Accesul tuturor la aceste dotări se dovedea imposibil și de nedorit. Această utopie făcuse abstracție de procesele spontane de segregare socială cauzate de mecanismul ce făcea ca primii utilizatori ai unei dotări să-i modeleze folosirea în așa fel încât aceasta să nu mai poată fi folosită de alții, care se considerau rapid
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbane, chiar atunci când aceasta era concepută într-un mod mai deschis de autoritățile locale și societatea civilă, ridica iarăși problema condițiilor posibilității participării efective a populației la crearea și transformarea orașului. Împotmolirea participării urbane și problema puterii Dezamăgirea produsă de utopia asociativă Avântul vieții asociative urbane a cristalizat idealul participativ al administrației consultative constând în dizolvarea mizelor de putere și a conflictelor de interese într-un dispozitiv didactic în care interesul "forțelor vii", al "cetățenilor situați" sau al "actorilor locali" consultați
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să susțină proiecte colective în loc să distribuie ajutoare individuale care întrețin în beneficiarii lor sentimentul că mai curând sunt respinși decât protejați și care dizolvă solidaritățile de vecinătate 6. La scara mai vastă a aglomerației urbane, se conturează, sub forma unei utopii directoare, o nouă modalitate de a guverna orașul. Aceasta se prezintă ca un savoir-faire al artei de a constitui împuterniciri pentru indivizii împinși să pretindă guvernanților satisfacerea revendicărilor oarbe la realitatea funcționării socialului. A guverna înseamnă a federa forțele implicate
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
responsabilităților politice, ea contribuie la descurajarea cetățeanului obișnuit care caută să înțeleagă cum este condus orașul său. Cu toate acestea, se pare că se conturează o practică ce împiedică această tendință: "evaluarea democratică"560. Este vorba mai degrabă de o utopie directoare decât de o experiență, în măsura în care puținele sale tentative de a fi pusă în practică au eșuat. Este anevoios să extragi cunoștințe din luptele pentru putere. Totuși, generalizarea sa se prezintă ca una dintre principalele soluții de reabilitare a politicii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Bernard (1991), Le droit au logement en question, Paris, Syros. Marie Claude-Valentin (1989), "Le logement des étrangers", în Hommes & Migrations, nr. 1127, decembrie, pp. 43-52. Mesmin Georges (1992), Urbanisme et logement. Analyse d'une crise, Paris, PUF. Peillon Pierre (2001), Utopie et désordre urbains. Essai sur les grands ensembles d'habitation, La Tour d'Aigues, Éditions de l'Aube. Pinson Daniel (1996), "La monumentalisation du logement ou l'architecture des ZUP comme culture", Les Cahiers de la recherche architecturale, nr. 38-39. Raymond
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbană în căutarea unei noi cetățenii / 177 Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni / 181 Opera de deșteptare a populațiilor urbane / 181 Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale / 188 Împotmolirea participării urbane și problema puterii / 192 Dezamăgirea produsă de utopia asociativă / 192 Contractul în politicile urbane: o ficțiune în serviciul revalorizării rolului primarului / 198 Partea a treia Proiectul orașului. Aglomerația urbană în căutarea cetății / 205 Capitolul 5. Reușita metropolitană cu prețul solidarității urbane / 207 La proba concurenței, emergența orașului-strateg / 211
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
două războaie mondiale va permite ștergerea datoriilor publice. Alexandre Gady estimează însă că rambursarea datoriilor lui Haussmann nu s-a sfârșit decât în 1950. 2 Cazul companiilor de căi ferate este unul dintre exemplele cele mai caricaturale. 3 Edgar Pisani, Utopie foncière, Paris, Gallimard, 1977, p. 82. 4 Ibid., p. 83. 1 Marcel Cornu, La conquête de Paris, op. cit., pp. 64-65. 2 Alain Cottereau, "L'apparition de 1'urbanisme comme action collective: l'agglomé-ration parisienne au début du siècle", Sociologie du
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]