KorAP: Find »[drukola/base=vârstnic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...176 177 178 ...209 >

5,204 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675

2,8% 5. Reușim să avem tot ce ne trebuie fără mari eforturi: 1,1% În acord cu datele obiective și propriile evaluări, vârstnicii se plasează în partea negativă a scalei săraci-bogați, în proporție de 90%. Cercetările atestă că viața vârstnicilor a curs și curge spre rău. Situația lor față de anul precedent s-a înrăutățit sau a rămas la fel, iar pentru viitor nu speră la schimbări importante; 53% dintre vârstnici declară că, pe ei personal, schimbările de după 1989 mai degrabă

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
scalei săraci-bogați, în proporție de 90%. Cercetările atestă că viața vârstnicilor a curs și curge spre rău. Situația lor față de anul precedent s-a înrăutățit sau a rămas la fel, iar pentru viitor nu speră la schimbări importante; 53% dintre vârstnici declară că, pe ei personal, schimbările de după 1989 mai degrabă i-au dezavantajat. 1.4. Nivelul de viață al vârstnicilor europeni Într-un contrast frapant apare nivelul de viață al vârstnicilor europeni. După propriile declarații: • 1 din 5 europeni vârstnici

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
anul precedent s-a înrăutățit sau a rămas la fel, iar pentru viitor nu speră la schimbări importante; 53% dintre vârstnici declară că, pe ei personal, schimbările de după 1989 mai degrabă i-au dezavantajat. 1.4. Nivelul de viață al vârstnicilor europeni Într-un contrast frapant apare nivelul de viață al vârstnicilor europeni. După propriile declarații: • 1 din 5 europeni vârstnici estimează că trăiesc mai degrabă confortabil, 28% au unele greutăți, 1 din 2 trăiesc la nivel mediu. • În 1993, vârstnicii

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
pentru viitor nu speră la schimbări importante; 53% dintre vârstnici declară că, pe ei personal, schimbările de după 1989 mai degrabă i-au dezavantajat. 1.4. Nivelul de viață al vârstnicilor europeni Într-un contrast frapant apare nivelul de viață al vârstnicilor europeni. După propriile declarații: • 1 din 5 europeni vârstnici estimează că trăiesc mai degrabă confortabil, 28% au unele greutăți, 1 din 2 trăiesc la nivel mediu. • În 1993, vârstnicii europeni UE (12) își descriau situația financiară ca fiind: UE (12

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
UE (12) își descriau situația financiară ca fiind: UE (12) - foarte confortabilă: 3,5% - confortabilă: 32,6% - cu atenție, banii ne ajung: 51,4% - cu greu, ajung la sfârșitul lunii: 8,9% - lucrurile sunt foarte dificile: 2,8% Înseși declarațiile vârstnicilor sugerează o situație mai pozitivă decât impresia generală a cetățenilor europeni, confirm cărora problema principală a vârstnicilor din țara lor o reprezintă dificultățile financiare (50%). Cercetări britanice de gerontologie socială au pus în evidență un paradox aparent: persoanele vârstnice care

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
cu atenție, banii ne ajung: 51,4% - cu greu, ajung la sfârșitul lunii: 8,9% - lucrurile sunt foarte dificile: 2,8% Înseși declarațiile vârstnicilor sugerează o situație mai pozitivă decât impresia generală a cetățenilor europeni, confirm cărora problema principală a vârstnicilor din țara lor o reprezintă dificultățile financiare (50%). Cercetări britanice de gerontologie socială au pus în evidență un paradox aparent: persoanele vârstnice care, după criterii obiective, suferă de sărăcie și privațiuni pot, totodată, să exprime, în mod subiectiv, satisfacție față de

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
se consideră financiar la adăpost (cu diferențe notabile între țările Uniunii Europene). Concluzia este că, independent de situația obiectivă, nu există nici o dovadă care să susțină impresia generală privind insecuritatea socială a unei părți a persoanelor vârstnice: 7 din 10 vârstnici se consideră la adăpost din punct de vedere financiar. Persoanele vârstnice din Uniunea Europeană menționează ca surse de securitate financiară: pensiile, economiile personale (procentul cel mai mare în Germania și cel mai mic în Spania), sănătatea (Franța, Portugalia, Spania) și susținerea

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
amenințări serioase. „Există o impresie generală de incertitudine în ceea ce privește viitorul pensiilor” este una din concluziile anchetei la care ne referim. 1.5. Locuința Deținerea unei locuințe și confortul acesteia reprezintă un element important al condițiilor de viață. În plus, pentru vârstnici, locuința capătă, în timp, o puternică valoare afectivă. Caracteristici ale locuințelor vârstnicilor români: • din punct de vedere al materialului de construcție, locuințele vârstnicilor sunt inferioare mediei și sunt mai bune cele din urban decât cele din rural; • din punct de

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
una din concluziile anchetei la care ne referim. 1.5. Locuința Deținerea unei locuințe și confortul acesteia reprezintă un element important al condițiilor de viață. În plus, pentru vârstnici, locuința capătă, în timp, o puternică valoare afectivă. Caracteristici ale locuințelor vârstnicilor români: • din punct de vedere al materialului de construcție, locuințele vârstnicilor sunt inferioare mediei și sunt mai bune cele din urban decât cele din rural; • din punct de vedere al modului de încălzire, locuințele vârstnicilor sunt utilate sub nivelul mediu

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
Deținerea unei locuințe și confortul acesteia reprezintă un element important al condițiilor de viață. În plus, pentru vârstnici, locuința capătă, în timp, o puternică valoare afectivă. Caracteristici ale locuințelor vârstnicilor români: • din punct de vedere al materialului de construcție, locuințele vârstnicilor sunt inferioare mediei și sunt mai bune cele din urban decât cele din rural; • din punct de vedere al modului de încălzire, locuințele vârstnicilor sunt utilate sub nivelul mediu (47% au sobă cu lemne, cărbuni, petrol); • 53,7% dintre gospodăriile

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
sunt inferioare mediei și sunt mai bune cele din urban decât cele din rural; • din punct de vedere al modului de încălzire, locuințele vârstnicilor sunt utilate sub nivelul mediu (47% au sobă cu lemne, cărbuni, petrol); • 53,7% dintre gospodăriile vârstnicilor au ca sursă principală de apă rețeaua publică; • 50% nu au instalație de apă caldă; • 43% nu au canalizare; • 50% au grup sanitar în interiorul locuinței; • doar 50% au post telefonic propriu; • 69% dintre locuințele vârstnicilor au fost construite înainte de 1977

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
petrol); • 53,7% dintre gospodăriile vârstnicilor au ca sursă principală de apă rețeaua publică; • 50% nu au instalație de apă caldă; • 43% nu au canalizare; • 50% au grup sanitar în interiorul locuinței; • doar 50% au post telefonic propriu; • 69% dintre locuințele vârstnicilor au fost construite înainte de 1977 și doar 21% după 1989; • bunurile de folosință îndelungată sunt deținute în mai mult de jumătate din gospodăriile de pensionari doar în ceea ce privește aragazul, frigiderul, TV, mașină de spălat rufe. În cazul tuturor bunurilor, procentul celor

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
mai mult de jumătate din gospodăriile de pensionari doar în ceea ce privește aragazul, frigiderul, TV, mașină de spălat rufe. În cazul tuturor bunurilor, procentul celor care le dețin este inferior mediei pe total gospodării. Confortul precar al locuințelor care grevează calitatea vieții vârstnicilor este în parte compensat de faptul că 95% dintre aceștia dețin în proprietate locuința. A fi proprietar sau locatar al locuinței este important pentru calitatea vieții. Un studiu britanic (Dean, 2004) a evidențiat că riscul percepției negative a calității vieții

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
A fi proprietar sau locatar al locuinței este important pentru calitatea vieții. Un studiu britanic (Dean, 2004) a evidențiat că riscul percepției negative a calității vieții la persoanele vârstnice crește pentru persoanele care locuiesc cu chirie. De altfel, 60% dintre vârstnicii români caracterizau (iunie 2006) locuința lor ca fiind bună și foarte bună, iar 29% ca fiind satisfăcătoare. În ceea ce vă privește,cum caracterizați locuința dvs? Foarte proastă: 2,8%, Proastă 7,8%, Satisfăcătoare: 28,8%, Bună: 53,0%, Foarte bună

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
8%, Bună: 53,0%, Foarte bună: 7,5%. Locuința este deci o importantă componentă de suport, chiar dacă aceasta este construită din materiale inferioare, este veche și foarte slab utilată. Faptul este de reținut pentru că, se știe, locuința dobândește, în cazul vârstnicilor, o valoare afectivă deosebită. În ceea ce îi privește pe vârstnicii europeni, răspunsurile pozitive privind satisfacția față de locuința lor se etalează între 96% pentru Danemarca și 83% pentru Portugalia. În țările Uniunii Europene există locuințe special amenajate pentru persoanele vârstnice sau

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
deci o importantă componentă de suport, chiar dacă aceasta este construită din materiale inferioare, este veche și foarte slab utilată. Faptul este de reținut pentru că, se știe, locuința dobândește, în cazul vârstnicilor, o valoare afectivă deosebită. În ceea ce îi privește pe vârstnicii europeni, răspunsurile pozitive privind satisfacția față de locuința lor se etalează între 96% pentru Danemarca și 83% pentru Portugalia. În țările Uniunii Europene există locuințe special amenajate pentru persoanele vârstnice sau cu handicap. Preocuparea este inegală, pentru multe țări fiind doar

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
este inegală, pentru multe țări fiind doar un deziderat. 2. Viața de familie Viața de familie este, la rândul ei, o componentă esențială a calității vieții și se dovedește a fi un suport important și o sursă de satisfacție pentru vârstnici. Relațiile din familie sunt: Foarte proaste: 0,7%, Proaste : 2,8%, Satisfăcătoare: 11,4%, Bune: 58,7%, Foarte bune: 16,0%. Sursa: ICCV, Diagnoza calității vieții, 2006. Satisfacția față de viața de familie: Foarte mulțumit: 1,1%, Nemulțumit: 2,5%, Nici

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
Sursa: ICCV, Diagnoza calității vieții, 2006. Dincolo de suportul afectiv și moral, relațiile bune în familie sunt și o premiză pentru acordarea la nevoie a sprijinului și îngrijirilor necesare. Membrii familiei sunt de departe furnizorii cei mai importanți de îngrijiri pentru vârstnici. Acest fapt este valabil și pentru țările Uniunii Europene. În cadrul anchetei citate s-a constatat că mai mult de două treimi din îngrijirile acordate persoanelor vârstnice sunt furnizate de structura familială: copii adulți 40%, soți 32%, alte rude 14%. În ciuda

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
în trecut să-și îngrijească rudele vârstnice: UE (15) Total de acord: 33,4%, Mai degrabă acord: 34,0%, Mai degrabă dezacord :18,2%, Dezacord: 10,4%. Rezultatele, cu diferențe semnificative între țări, indică o convingere care îi preocupă pe vârstnici. În cadrul anchetei „Percepția condițiilor de viață într-o Europă extinsă”, se relevă niveluri ridicate de îngrijiri informale: 25% din populația din țările acceptate și candidate și 21% din țările Uniunii Europene (15) este angrenată într-un gen de îngrijire permanentă

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
Europă extinsă”, se relevă niveluri ridicate de îngrijiri informale: 25% din populația din țările acceptate și candidate și 21% din țările Uniunii Europene (15) este angrenată într-un gen de îngrijire permanentă pentru alții. 3. Sănătatea Starea de sănătate a vârstnicilor români este unul din punctele critice cele mai grave ale calității vieții lor. Cercetările Institutului de Cercetare a Calității Vieții asupra sănătății se referă la evaluările populației (inclusiv ale vârstnicilor) privind propria sănătate, asistența medicală primită, calitatea sistemului de îngrijire

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
îngrijire permanentă pentru alții. 3. Sănătatea Starea de sănătate a vârstnicilor români este unul din punctele critice cele mai grave ale calității vieții lor. Cercetările Institutului de Cercetare a Calității Vieții asupra sănătății se referă la evaluările populației (inclusiv ale vârstnicilor) privind propria sănătate, asistența medicală primită, calitatea sistemului de îngrijire a sănătății. Proastă și foarte proastă Satisfăcătoare Bună și foarte bună Evaluarea propriei sănătăți 56% 31% 13% Asistența medicală primită 18% 27% 55% Sistemul de îngrijire a sănătății 50% 33

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
66%; - persoanele de peste 65 de ani prezintă ponderi importante printre pacienții medicilor cardiologi (43%), oftalmologi (30%), urologi (29%) și neurologi (25%); - 2 din 5 persoane de 65 de ani și peste și-au verificat starea de sănătate (control periodic);L - vârstnicii încearcă să-și amelioreze sănătatea recurgând și la medicina alternativă. În ceea ce privește „stilul de viață sănătos”, doar renunțarea la fumat este o atitudine relativ adecvată a vârstnicilor. Doar 3,5 % din persoanele de peste 50 de ani practică exerciții fizice pentru întreținerea

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
65 de ani și peste și-au verificat starea de sănătate (control periodic);L - vârstnicii încearcă să-și amelioreze sănătatea recurgând și la medicina alternativă. În ceea ce privește „stilul de viață sănătos”, doar renunțarea la fumat este o atitudine relativ adecvată a vârstnicilor. Doar 3,5 % din persoanele de peste 50 de ani practică exerciții fizice pentru întreținerea sănătății. Consumul de băuturi alcoolice are ponderi mari atât la persoanele de 50-64 de ani (42%), cât și la cele de peste 64 de ani (30%). În

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
persoanele de peste 50 de ani practică exerciții fizice pentru întreținerea sănătății. Consumul de băuturi alcoolice are ponderi mari atât la persoanele de 50-64 de ani (42%), cât și la cele de peste 64 de ani (30%). În ceea ce-i privește pe vârstnicii europeni: - 89% declară că duc o viață sănătoasă (peste medie, mai mulți decât grupele de vârstă tinere); - 85% declară că mănâncă echilibrat (peste medie mai mulți decât grupurile de vârstă tinere); - 35% fac exerciții fizice de cel puțin două ori

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
să scadă după 54 de ani; - 20% din cei peste 55 de ani fumează, mai puțin decât celelalte categorii de vârstă; - consultarea unui medic generalist crește odată cu vârsta (83%). În raport atât cu celelalte categorii de vârstă, cât și cu vârstnicii europeni, sănătatea vârstnicilor români este mult mai precară, confirmată de datele obiective privind cheltuielile pentru sănătate și indicatorii de sănătate a populației (speranța de viață, morbiditatea, mortalitatea). Sărăcia, dezorganizarea socială, deficitul de acces la serviciile medicale, deficitul serviciilor de prevenție

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]