12,807 matches
-
în Transilvania, se înfundă hornul (când nu e foc) cu hainele copilului și sub pernă i se pune o piatră. 292 Pentru a-l vindeca de "bube dulci", mamele pun copilul pe vatră și-l ung cu puțină balegă de vacă, rostind un descântec ce se face doar miercurea și vinerea, "pe nespălate": S-a sculat Sfânta Miercuri / De dimineață / Și-a pus masă / De mătasă / Și pe toate bubele le chemase, / Iar pe bubele mici nu le chemase / Și ele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în zorii zilei de Sfântul Vasile, zicând: "Bună dimineața, apă albastră! / Fă-mă mândră și frumoasă / Ca sfântul soare / Când răsare, / Ca garoafa când înfloare, / Ca struțul flăcăilor / Ca jocul flăcăilor!"366 Tot în această dimineață, când merg la muls vacile, fetele iau apă în doniță, se spală și rostesc: "Apă albă pomiroasă, / Mă spală, mă fă frumoasă, / Să le plac flăcăilor / Ca vinul boierilor, / Să fiu ca sfântul soare / Când răsare, / Ca și mărul plin de floare, / Ca o capră
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
roșii, se sfințește la Paști și se păstrează pentru a se aprinde la nevoie, pentru vindecarea diferitelor boli durere de dinți și de măsele, de urechi, de grumaz, de beșica cea rea, de roșață, când se umflă pulpa la o vacă etc.431 Focul din zilele de Paști are puteri magice și este utilizat în riturile de frumusețe. În ziua de Paști, petrec prin cămașa nouă, un cărbune aprins, zicând: "Precum este cărbunele acesta aprins și viu, tot așa să fiu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Practicile magice din scenariul ritualic "Cucu Răscucu" au rol apotropaic: pentru ca animalele să fie ferite de puterea cucului de a le lua mana și de a le strica laptele, se face un colac prin gaura căruia se mulg oile și vacile, apoi este rupt în două, în părți opuse, de doi copii de obicei un băiat și o fată care strigă de trei ori "Cucu! Răscucu!". Colacul este mâncat de cei care participă la ceremonial, iar ceea ce rămâne se frământă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
copii de obicei un băiat și o fată care strigă de trei ori "Cucu! Răscucu!". Colacul este mâncat de cei care participă la ceremonial, iar ceea ce rămâne se frământă cu sare, se amestecă și se dă de leac oilor și vacilor.247 Renașterea simbolică a timpului și a spațiului se desfășoară în cadrul ceremonialului pascal, prin jertfa divinității simbolizate de ou, oul fiind considerat arhetipul începutului tuturor lucrurilor, al originii, al regenerării și permanenței vieții. Nașterea lumii dintr-un ou este un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ușor"; "când pornesc la arat, pun înaintea boilor un ou, ca să nu li se pară greu aratul. Alții pun cuibarele sau ouă clocite, să se sfarme ușor bulgării, cum se sfarmă oul"; "oul întâi de la găină se îngroapă cu locul vacei, când are vițelul întâi, să fie laptele galben"; Oul cel întâi e bine să-l mănânci, că te întărești, și mai ales de la puica neagră, că nu se prind farmecele"; Când se ouă găina întâi, să pui oul sub prag
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rodnicia anului ce va urma: "A venit în zbor o rândunică / Și s-a așezat pe pervaz, / A început să ciripească / Și să-i grăiască gazdei: / Ieși, ieși afară, gospodare, / Și te du până la vite / Că ți-au fătat două vaci, / Doi tăurași ți-au fătat, / Frumușei și buni și harnici, / Și ai să iei pe ei groși buni..."324 În unele colinde ucrainene apare și o altă pasăre prevestitoare, cucul: "Deschideți, boierule, locuința, / Că ți-a venit, boierule, un cuc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
altă pasăre prevestitoare, cucul: "Deschideți, boierule, locuința, / Că ți-a venit, boierule, un cuc / Și s-a așezat sus, pe pervazul ferestrei, / A zis cucu, boierule, și a ciripit: / Gospodare, ieși din casă, / Ieși din casă, oaspeți ți-au venit, / Vacile s-au așezat, / Viței mândri ți-au fătat! / Gospodare... / Oile toate ți-au fătat. Ți-au fătat miei, boierule, / Cu lâna de aur, bălăiori, / Lâna lor e ca mătasea! / Gospodare... / Iepele ți-au fătat, / Căiuți mândri ți-au fătat, / Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
că fratele meu este mai bătrân decât ceilalți studenți și poate dându-și seama că este o cauză obiectivă a acestei diferențe de vârstă, profesorul i-a dat pentru salvarea examenului, să facă o integrală, adică “puntea măgarului” sau “coada vacii”, cum îi spuneau studenții. După ce fratele meu a făcut integrala, profesorul i-a spus cam așa: -”Iți dau drumul și ție, Bratoveanu, că alții mai slabi ca tine conduc treburile țării!”. Era un gest de mare curaj să spui așa ceva
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
1959 (sau 1960) cu mama și cu cei doi frați mai mari ai mei, fratele cel mare fiind muncitor și student la Brașov. Trăiam singuri cu mama (de tata nu știam nimic) și mai rămăsesem doar cu câteva păsări, o vacă cu vițel și o junincă. Incepusem să merg și eu cu animalele la păscut, după frații mei mai mari care erau mărișori și mai voiau să scape de corvoada asta, măcar în unele zile, pe timpul vacanței de vară. Ca de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
pe care o avusesem. A fost unul din puținele momente de veselie din casa noastră din acea vreme. De atunci mama și cu frații mei au fost convinși că eu sunt deșteaptă; nu se știa atunci de IQ. Intâmplarea cu vacile trecute prin curtea spitalului a rămas ca o scenetă hazlie de care mereu noi ne amintim cu plăcere. În rest viața noastră era tristă. Nu aveam de trei ani nici o veste despre tatăl meu. Veștile care soseau în oraș erau
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
-l gusta și mirosi realizând parcă un ritual, cu gesturi care te duceau cu gândul la actorie. Băutura pentru el era aproape o artă și de aceea nu l-am văzut niciodată să întreacă măsura. Adică să bea vinul “precum vaca apa”. De la unchiul meu am aflat în copilărie cum a fost omorât Constantin Tănase de comuniști. Doar pentru că a apărut pe scenă îmbrăcat într-un palton, cu un braț plin cu ceasuri și a declamat un cuplet umoristic în care
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
se vede după fizionomie, iar comuniștii dacă ar duce-o așa, ar ajunge ca sfinții din pictura bizantină. In plus tatăl meu îi mai spune că țăranii o duc prost, au sărăcit și ogrăzile lor sunt pustii, nici păsări, nici vaci, nici oi, doar câte un câine și acela jegărit. Viața țăranilor în comunism este plastic descrisă prin aceea că “fiecare românaș ar bea sânge din comuniști”. In final tatăl meu își manifestă “credința că apele se vor limpezi”..”dacă s-
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ceea ce implică o eliminare a "concurenților neperformanți" (Thylacinus și Sarcophilus pe post de capitaliști autohtoni). Să nu ne facem iluzii. Aceste "vicieri" politice nu vin doar dinspre guvern, cât și din partea unor lobby-uri internaționale ce văd în România o vacă bună de muls, cot la cot cu șmecherii autohtoni. Avem astfel doar o exploatare a potențialului uman și material autohton cu acordul explicit al "autorităților" politice. Această nouă tehnologie a puterii și a sufletelor devine o realitate prin reformatorii iluminiști
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
că acela care calcă sau ucide o broască va ucide pe maică-sa; deci numai acela ucide broaște, a cărui mamă este deja moartă. Cînd ai călca o broască de iarbă, e un mare rău. Cine omoară broasca îi stîrpește vaca. Să nu omori broască, că plouă. Să nu omori broaște, că atunci pînea ce o vei frămînta nu va dospi după mîna ta. Cînd broaștele cîntă întîi primăvara, e bine să te dai de trei ori de-a „curu-n cap
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și Bobotezei nu se cerne făină, ca să nu se facă purici în casă. în acele zile nu se dă nimic din casă, ca să nu se împrăștie gospodăria. Dacă în acele zile intră mai întîi un bărbat în casa cuiva, apoi vacile aceluia vor face bouți; dacă intră mai întîi o femeie, atunci vacile vor făta vițele. în ziua Crăciunului nu se mănîncă carne, ca dihăniile să nu mănînce vitele. La Crăciun se cară funinginea din coșul vetrei în livezi. (Gh.F.C.) Crasnic
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casă. în acele zile nu se dă nimic din casă, ca să nu se împrăștie gospodăria. Dacă în acele zile intră mai întîi un bărbat în casa cuiva, apoi vacile aceluia vor face bouți; dacă intră mai întîi o femeie, atunci vacile vor făta vițele. în ziua Crăciunului nu se mănîncă carne, ca dihăniile să nu mănînce vitele. La Crăciun se cară funinginea din coșul vetrei în livezi. (Gh.F.C.) Crasnic Se povestește că unele femei nasc în loc de copil [un] purcel, care se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vite. Copilul mic să nu se arate în oglindă pînă nu împlinește anul, căci se deoache singur, văzîndu și chipul. Cînd vezi ceva frumos - vită ori ființă omenească -, să scopești și să zici: „Să nu fie de deochi!“ Cînd o vacă fată, i se leagă un fir roșu în coadă, ca să nu se deoache. Copilul nebotezat nu se deoache, căci nu este creștinat. Cînd îți curge sînge din nas, ești deocheat de unul căruia îi ești drag. Cînd te-oi mira
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
este băiat sau fată, ca să nu se deoache și să trăiască. Copilul nou-născut, cîntărit înainte de a fi scăldat, nu se deoache niciodată. La gîtul unui animal fătat se leagă un fir roșu, ca să nu se deoache. Primăvara, cînd scot întîi vacile în cireadă, oamenii le leagă ceva roșu de coadă, că pe vita care are roșu nu o poate nici deochea, nici cel rău nu se poate apropia de ea. Cînd cineva are vreun mînz frumos, îi atîrnă de gît o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trebuie a le spăla ș-apoi a strînge acea apă; după ce s-a așezat, se strînge și, la caz de trebuință, se spală cu ea vita. Copilul mic cînd se apucă și se deoache, unge-i tălpile cu unt de vacă, că-i trece. Se crede că, fiind deocheat cineva și spălîndu-se cu udul său, se va însănătoși. Se crede că usturoiul apără de deochi. Cînd un copil se botează, cele trei lumînări de pe marginea putinei în care se botează se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și iar, și iar, deoarece aproape de vîrf îi scapă din nou la vale. Cînd te duci la furat, și în timpul cînd stai de asculți ca să te încredințezi că nu-i fi prins de cineva furînd, de-a rage atunci o vacă, nu te prinde nimeni, iar de-a necheza un cal, atunci mai bine să nu furi, că te prinde ca din oală. Omul cu gropițe în obraz are obiceiul luatului. Cînd îți fură sarea de la oi sau vaci, ele vor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atunci o vacă, nu te prinde nimeni, iar de-a necheza un cal, atunci mai bine să nu furi, că te prinde ca din oală. Omul cu gropițe în obraz are obiceiul luatului. Cînd îți fură sarea de la oi sau vaci, ele vor muri. Din sare și ouă de ți se fură, nu-ți merge bine. Dacă vrei ca hoții să nu-ți fure banii, spală-i bine și apoi presară-i cu sare și piper. Cînd te pișcă șoarecele în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gemene va avea copii gemeni. Lucruri îngemănate să nu mănînci, că faci copii gemeni. Femeia însărcinată să nu mănînce două poame crescute în pom lipite una de alta, căci va face doi copii gemeni. Se crede că dacă mănîncă o vacă două spice de gemene va făta doi viței. Femeile nu mănîncă nicicînd un ou de găină care are două gălbănușuri, c-apoi ar avea gemeni. Copiii gemeni pot face multe lucruri bune, pot ajuta la diferite boale și au puterea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ci în altă parte, că numai așa se mărită degrabă. Cînd dai gunoiul afară după asfințitul soarelui nu-i bine. Să nu dai gunoiul spre răsărit, că e păcat. Gunoiul sara nu se dă afară, că pe urmă nu vin vacile la viței. Gunoiul măturat sara din casă să nu se dea tot sara afară, căci e rău de urît [singurătate]. Gunoiul nu e bine să-l dai afară din casă după apusul soarelui, căci produce pagube. Nu este bine a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pămînt după ce uriașii vor dispărea. (Gh.F.C.) Neamul jidovilor a fost prăpădit de Dumnezeu prin po top. (Gh.F.C.) Cînd găsești pe dealuri ciolane mari petrificate, să știi că vin din oasele jidovilor. (Gh.F.C.) Jigodie De jigodie* se dă unt proaspăt de vacă amestecat cu ardei de pe un pieptene. Joi Poporul ține toate joile de la Paști pînă la a noua săptămînă, cre zînd că ar fi păcat să lucreze în aceste zile. Joile de la Paști pînă la Sf. Onufrie [12 iunie] de după Dumineca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]