4,511 matches
-
cele din 1998, în bazinul hidrografic al Proviței au determinat importante modificări ale reliefului ca urmare a unor procese de eroziune extrem de energice, valorile foarte mari ale eroziunii solului fiind elocvente. Protecția solului și măsurile de reglare a scurgerilor pe versanți sunt două componente strâns legate în ansamblu de fenomenul de eroziune, cu rol deosebit în accelerarea sau atenuarea degradării reliefului, în special al versanților. Condițiile morfostructurale și litologice din bazinul deluros al Proviței și Prahovei și mai ales condițiile favorabile
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
foarte mari ale eroziunii solului fiind elocvente. Protecția solului și măsurile de reglare a scurgerilor pe versanți sunt două componente strâns legate în ansamblu de fenomenul de eroziune, cu rol deosebit în accelerarea sau atenuarea degradării reliefului, în special al versanților. Condițiile morfostructurale și litologice din bazinul deluros al Proviței și Prahovei și mai ales condițiile favorabile existente în bazinele hidrografice ale afluenților săi (pâraie și torenți) au generat mari alunecări de teren, ravenări imense, eroziuni, curgeri de noroi, etc.(fig
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Valea suferă o ușoară îngustare. De la Gura Drăgănesei în avale încep terasele corespunzătoare acelorași nivele din partea superioară a văii. Umerii de eroziune se racordează cu terasele de acumulare. Până la Măgureni, terasele iau o dezvoltare ceva mai mare. Valea rămâne cu versanți repezi. Într-un profil transversal valea se înfățișează ca un V trunchiat cu tendințe de eroziune laterală. Terasele comune Provița - Cricov și Provița - Prahova demonstrează că cel puțin pentru ciclurile corespunzătoare lui t3 și t4 evoluția acestor văi se făcea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
din ultimii 80- 100 de ani. II 4. VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE II 4.1 VEGETAȚIA Vegetația a cunoscut în decursul timpului mari transformări datorită despăduririlor din lungul pârâului Provița, din lungul văilor și mai ales de pe șei sau versanți. Locul pădurilor (1986-1989) a fost luat de terenuri agricole, care sunt cultivate cu anumite culturi (porumb, cartofi, legume) sau plante furajere (lucernă). În ultimii 50 de ani s-au înregistrat defrișări de pădure pe suprafețe imense. În unele locuri pădurea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pădureț (Malus sylvestris), - ciresul păsăresc (Prunus avium), - jugastrul (Acer campestris), - ulmul (Ulmus campestris)- pe cale de dispariție, - paltinul (Acer pseudoplatanus) - întâlnit ici-colo, - salcâmul (Robina pseudoaccacia), - fagul (Fagus silvatica), - mesteacănul (Betula pendula) - care este întâlnit la altitudini de peste 600 de metri pe versanții umbriți. În lungul pâraielor întâlnim foarte des aninul negru sau alb (Alnus glutinosa sau incanta) și salcia (Salix alba sau Salix rosa), iar în lunci tufișurile de răchită și cătină (Hippophaes rhamnoides) Vegetația arbustivă este alcătuită din: - alun (Corylus avellana
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
sec de postul Paștelui se formau grupuri de câte doi flăcăi. Fiecare avea câte o oală de pământ cu gaură în fund, o adevărată porta - voce populară. Când se înnopta de-a binelea, fiecare flăcău se suia pe câte un versant (așa încât aceștia să fie opuși) și strigau prin oală. Uneori fetele erau lăudate, dar de cele mai multe ori criticate. În acea noapte fetele stăteau în cameră pe întuneric, cu fereastra deschisă și ascultau dacă sunt și cum sunt strigate. Uneori „strigatul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Zona construită se extinde și pe pantele destul de accentuate ale dealurilor în special în satul Drăgăneasa. Densitatea populației (104,4 locuitori/ km²) este mai mare pe terenurile plate și stabile din valea pârâului Provița de Jos și mai mică pe versanți. Bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în intravilanul existent se prezintă conform tabelului de mai jos: Numărul proprietarilor de gospodării cu domiciliul stabil în localitate este de 988, iar al celor stabil în altă localitate este de 215. Se poate aprecia
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
categorii de factori ce determină poluarea mediului natural și construit sunt: - FACTORI NATURALI - probleme ce pot interveni în desfășurarea programului de urbanizare pot fi asociate cu zonele joase inundabile și cu terenurile cu pante accentuate cu fenomene de instabilitate (pe versanți). - terenul intravilan va fi structurat în două categorii din punct de vedere al construibilității după cum urmează: 1. Zone cu restricții pentru construit în care se încadrează zonele afectate de eroziuni și alunecări de teren active, zonele cu pante mari, care
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de foraje. b) Zona Moșia Pietrei (în satul Drăgăneasa) un teren cu pante mai line, parțial fâneață, parțial livezi, stabil la data cercetării. Zona e limitată de două viroage slab conturate, cu caracter nepermanent pe care se scurg apele de pe versanți în perioadele cu precipitații. Amplasarea construcțiilor în zonele cu restricții pentru construit se va face numai pe baza unui aviz geotehnic favorabil, emis de o firmă autorizată în domeniu. FACTORI ANTROPICI semnificativi nu au fost identificați, activitatea industrială și agricolă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
accentul pe îmbunătățirea suprafeței agricole. Astăzi folosirea terenului este în general agricolă (49,6℅). 54,8℅ din aceasta o reprezintă fânețele, urmate de pășuni, 26℅. Sursa:”Registrul agricol al comunei” Condițiile pedoclimatice sunt propice pentru dezvoltarea pomiculturii, în special pe versanții cu expunere sudică (prun, măr). Foarte restrâns întâlnim și vița-de-vie, care are un slab randament, iar soiurile cultivate sunt de calitate inferioară (hibrizi). În ultimii 15 ani pășunile naturale (izlazurile) au cunoscut un veritabil regres. Suprafața a fost invadată de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
populației și a obiectivelor din zonele potențial afectate • implementarea de programe de reducere a emisiilor atmosferice • realizarea de rețele de monitorizare a poluării fonice în zonele urbane • realizare perdele de protecție în lungul arterelor rutiere intens circulate / căilor ferate • stabilizarea versanților din apropierea căilor de acces - drumuri județene afectate de alunecări de teren. Măsura 1.8 - Reabilitare urbană Obiectivul măsurii: Atragerea investitorilor și turiștilor străini cât și creșterea standardelor de viață a locuitorilor prin îmbunătățirea imaginii mediului urban. Justificarea măsurii: La nivel
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
asigura o creștere economică a acestor zone și condiții de viață decente pentru populație. În Regiunea Nord Est există zone cu deficit de vegetație forestieră. Acest fenomen este mai pregnant în jumătatea estică (Podișul Moldovei). În zona montană din vest, versanții afectați de defrișările necontrolate au accentuat efectele negative ale căderilor masive de precipitații (inundațiile din anii 2004 și 2005), determinând pagube materiale însemnate și pierderi de vieți omenești. S-a definit ca zonă deficitară în păduri, pe toata suprafața, județul
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
ruinați de invazia de filoxeră de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea) au creat podgorii cu producție destinată consumului comun, dar și podgorii de vinuri fine, precum cele de la Mascara, de la Tlemcen și de pe versanții din apropiere de Mitidja. Aceste podgorii există și astăzi. Începând cu 1950, se observă un regres al suprafeței cultivate cu viță de vie, care a continuat și s-a accentuat după câștigarea independenței, la 1 iulie 1962. În Maroc și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în caz că le punem totuși în evidență. Conduita față de sacul herniar De fiecare dată când nu există riscuri importante sacul herniar se disecă și extirpă în totalitate. Închiderea breșei diafragmatice Închiderea defectului diafragmatic prin sutura cu fire separate a celor doi versanți musculari (drept și stâng), cu separarea orificiului aortic de cel esofagian, este însoțită de realizarea unui montaj antireflux (fundoplicatura Nissen, asociată sau nu cu piloroplastie). Chirurgia laparoscopică Metoda laparoscopică poate fi utilizată în tratamentul herniilor diafragmatice postero-mediale. Dispozițiile trocarelor pot
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
aș a parallel of Christian redemption, th is is a major tur n ing-poin ț, th e fir st step CUI ÎI ESTE TEAMĂ DE REGELE LEAR? În primăvara anului 1998, în timp ce hoinăream prin județul Neamț (aflat în Moldova, pe versantul estic al Carpaților), am început să mă gîndesc din ce in ce mai mult la soarta regelui Lear. Pădurile Neamțului mi-au evocat imagini înfățișînd un Lear nebun, deposedat de întreaga-i avere și aproape abandonat capriciilor naturii și sălbaticiei. Spre deosebire de rege, ajuns pustnic
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
le prezintă în Mémoires la Academia de științe (1777) al cărui membru era de la vârsta de 25 de ani. Lavoisier se afirmă și ca geolog și economist finanțist cu funcții profesionale mari în stat și care l-au tras pe versantul întunecat al Revoluției până la eșafod la 8 mai 1794. Cu descoperirile lui Lavoisier începe biochimia ca știință. Fizicienii luminiști, dintre care unii erau medici, se implică și ei direct sau indirect căutărilor medicinei. în 1783, medicul Jean Paul Marat scrie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
malițiozitățile la adresa operei sale, care desigur a stârnit și invidii. Un adversar al experimentelor: Georges Ernest Stahl (1660 - 1740) medic, fiziolog, chimist, filosof, profesor la Halle, medic al regelui Prusiei, membru al Academiei Berlineze de științe, Stahl, ilustrează un alt versant al acestui secol, decât cel principal onorat de Morgagni. Theoria medica vera (1707) e unul din evenimentele cu care debutează medical secolul afirmă inteligența, cultura și originalitatea acestei personalități complexe. Sincer și convins că sufletul (anima, spiritus) guvernează orice stare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
apele marelui lac panonic, pentru ca, prin cursul său dintr-o dată amplificat, să-l dreneze treptat. Pe măsura golirii acestui lac, se retrag și apele din interiorul lanțului carpatic, unde se formează cursuri de ape căutând apusul, ca și cele de pe versantul vestic al Carpaților Apuseni. Pe măsura golirii lacului panonic, se conturează în urma lui cursul superior de azi al Dunării, care se va racorda în final, în Defileu, cursului Dunării Inferioare. În timp ce fundul marii Depresiuni Carpato-Balcanice, Depresiunea Getică, se colmata cu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
aureus). În Transilvania, afluenți ai Mureșului sunt pîraiele: Pluvaia (lat. pluvia, în legătură cu ploaia), arătând caracterul pluvial al regimului său și Apa Chioarului, al cărei nume se referă la limpezimea sa (lat. clarus). În Țara Almașului, din Banatul carașovean, curge pe sub versantul sudic al Semenicului râul Nera, cu nume derivat din latinul nigra; spre izvoare are un mic afluent - Nerganița. Este în discuție originea numelui Lotrului; se varsă în Olt, lângă castrul roman de la Arutela (Alutela). În limba latină avem pentru "tîlhar
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Topolnița, Bistrița, Desnățui; - în Muntenia, cu calitatea de afluenți: Topologul, Neajlovul, Ilfovățul, Dâmbovița, Prahova, Rîmnicu, sau - vărsîndu-se direct în Dunăre: Mostiștea, Gălățuiu, Călmățuiu. Mostiștea, de la slavul most = pod, și-a luat numele de la numeroase iezături formând punți între cei doi versanți ai văii; - în Moldova, din nou Bistrița, apoi Moldova, Putna, Milcov, Bârlad (nume legat de acel al Berladnicilor, formațiune statală medievală); - în Transilvania: Tîrnava; - în Dobrogea: cu rezonanță slavă avem - ca afluenți ai Mării: Telița, Taița, Slava. Dar în Dobrogea
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
M., op. cit., 1978 (80-81). 29 Tudor D., Oltenia Romană, ed. IV, Buc., 1978; Id., Pelendava - Craiova pe Columna lui Traian și în epoca Imperiului Roman, Craiova, 1980. 30 Aceste fortificații, preluate de la geto-daci, au fost identificate pe malul drept, pe versantul abrupt de la Bucovăț. 31 Nicolaescu-Plopșor D., Volschi W., Considerațiuni morfologice și hidrografice privind evoluția chorologică a fortificațiilor naturale întărit în Câmpia Română în Hallstat și Latène, St. cerc. antrop., 8, 1971. 32 Tudor D., op. cit., 1978 (285-286). 33 Dumitriu-Snagov I.
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
să fie slab pulsatilă în segmentul arterial al capilarului (puls capilar), dar este continuă în capilarul propriu-zis și segmentul venos. In ce privește presiunea capilară efectivă, când sfincterul capilar este închis presiunea este influențată de suprafața mare de secțiune a versantului venos (mai multe capilare “venoase” decât “arteriale”). In condiții bazale (repaus tisular; metabolism redus) capilarele se închid și se deschid ritmic, cu o frecvență mare (6-12/min). Umplerea diferită a capilarelor cu sânge a fost numită tonus capilar (stare de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
40 nm. Aceste vezicule de pinocitoză sunt implicate în schimbul de substanțe lipofobe cu moleculă mare (>30 nm), de tipul albuminei și fibrinogenului, conținutul vezicular fiind parțial determinat de pelicula mucoproteică de pe fața luminală a endoteliului. Veziculele de pinocitoză formate pe versantul luminal traversează celula și deversează conținutul pe versantul bazal. Vezicula nu este afectată pe acest parcurs, iar fenomenul poate avea loc și invers, înspre lumenul capilarului. Difuziunea prin peretele capilarelor Difuziunea este mecanismul principal pentru transferul de substanțe între plasma
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în schimbul de substanțe lipofobe cu moleculă mare (>30 nm), de tipul albuminei și fibrinogenului, conținutul vezicular fiind parțial determinat de pelicula mucoproteică de pe fața luminală a endoteliului. Veziculele de pinocitoză formate pe versantul luminal traversează celula și deversează conținutul pe versantul bazal. Vezicula nu este afectată pe acest parcurs, iar fenomenul poate avea loc și invers, înspre lumenul capilarului. Difuziunea prin peretele capilarelor Difuziunea este mecanismul principal pentru transferul de substanțe între plasma sanguină și lichidul interstițial, prin peretele capilar foarte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
diverse. Pe lângă anumite vârfuri care domină acest peisaj și care pot constitui un prim element de orientare, ca În tablourile lui Füssli, privirea contemplă goana fără sfârșit a munților și trecătorilor, care, la rândul lor, se deschid spre văi și versanți care nu comunică Între ei. Ce unește toate acestea dacă nu tocmai privirea călătorului? Orice istorie a religiilor care dorește să prezinte cititorului o panoramă completă a lumii istorice a religiilor descoperă, mai devreme sau mai târziu, că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]