5,858 matches
-
cu sensul de "loc de târg", spațiu deschis, amenajat pentru piețe, prăvălii, târguri (forum olitorium, forum vinarium, forum boarium etc.). Observăm că piață este ab initio, un cuvânt încărcat cu numeroase sensuri. Univocitatea celor aproximativ 30 de termeni existenți în vocabularul panlatin este asigurată de unitățile terminologice compuse/ de îmbinările libere de cuvinte/ de numeroasele constructe metaforice. Dezambiguizarea semantică și contextuală permite identificarea riguroasă a sensului denotativ specializat. Unitățile terminologice astfel obținute sunt accesibile, corespund mecanismelor de desemnare care pornesc de la
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
formate în baza modelului moneta; monedă comercială (fr. monnaie commerciale; es. moneda comercial); ro. monedă fără valoare; ro. monedă din aur și argint (fr. monnaie en or et argent; es. moneda de oro y plata etc.). În procesul denominativ, revigorarea vocabularului specializat se realizează și prin sensuri nespecifice, rare sau figurate ale rădăcinilor clasice. Profit - intrat în limba română prin filieră engleză - este un derivat romanic al verbului proficio, ere, feci, fectum - utilizat în limba latină - cu sensurile de bază (a
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
metaphor, Perspectives in psychiatic Care. BEJOINT, Thiron, 2000: H. Béjoint și Ph. Thoiron, Le sens en terminologie, Presses Universitaires de Lyon, Lyon. BENDINGER, B., 1988: Bendinger B., The copy workshop workbook, The copy workshop, Chicago. BENVENISTE E., 1999: Emile Benveniste, Vocabularul instituțiilor indo-europene, traducere din limba franceză de Dan Slușanschi, Paideia, București. BESSE, B. de, 2014: Bruno de Bessé, "Alain Rey terminologue", în volumul Au bonheur des mots. Hommage à Alain Rey François Gaudin (coord.), PURH, Mont-Saint-Aignan. BIDU-VRĂNCEANU, Angela; FORĂSCU N.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
1979: John R. Searle, Expression and meaning: Studies in the theory of speech acts, Cambridge, London, New York, Melbourne, Cambridge University Press. SLAMA-CAZACU, T., 1999: T. Slama-Cazacu, Psiholingvistica. O știință a comunicării, Editura All, București. SLUȘANSCHI D., 1971 - Dan Slușanschi, Studiul vocabularelor speciale, în Studii și cercetări lingvistice, XX, nr. 6, pp. 587-595. SMIRNOV, S., 1983: Stanislav Smirnov, L`approche interdisciplinaire dans la science d`aujord`hui: fondaments ontologique et épistémologique, formes et fonctions, în Interdisciplinarité et sciences humaines, vol. I, UNESCO
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
al minților antrenate social să depisteze a doua identitate a celuilalt. Descrierea nesfârșitelor partide de șah ale grupului de „cercetători științifici”, mulți dintre aceștia fiind personaje reale, ilustrează teoria „puterii situaționale”. Se forma acolo un „câmp de forțe” (utilizez aici vocabularul dinamicii grupului, inventat de un psihosociolog de prin anii ’50, Kurt Lewin) care distribuia statusuri, linii de influență, alianțe etc., se inventa un limbaj dublu, se formau subgrupuri, se crea o cultură instituțională dificil de descifrat din afară. Frecventam din
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
în timp ce reforme financiare avînd drept scop egalizarea nivelului impozitelor ajung într-adevăr să majoreze în mod considerabil venitul lor total, în timp ce libertatea economică temperată de protecționism cînd este necesar stimulează peste tot economia, trebuie totuși să se constate faptul că vocabularul filosofic nu servește decît la justificarea unei politici de interes național, al cărei obiectiv nu vizează deloc cosmopolitismul atît de des invocat. Spiritul cosmopolit și preponderența intelectuală a Franței se lovesc de reacțiile naționaliste, care se manifestă în primul rînd
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
domne?te libertatea individual? ?i democra?ia politic?. * Aceast? istorie oferit? publicului rom�n, prezentat? �n �stil pointilist�, identific? repere plec�nd de la care noi am putea ansambla �ntr-un tot coerent traiectoriile sociologiei. Autorii acestui volum n-au folosit un vocabular specios, nici nu au avut �n inten?ie s? abuzeze de referin?e ?i dezbateri critice. ?i bibliografia selectiv? este una strict necesar?, pentru orientare. Formă enun?ului care surprinde un eveniment simplu este simplu sau simplificat pentru a facilita
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
metaforice), care �l �ndep?rteaz? definitiv pe Saint-Simon de liberalism. ��Mai ț�rziu, atunci c�nd �?i sistematizeaz? g�ndirea �istoriei civiliza?iei�, el reexamineaz? fenomenele sociale plec�nd de la activitatea de produc?ie sau de la industrie � pentru a utiliza vocabularul s?u � care �i pare c? bulverseaz? la fel de mult morală că ?i politică. Saint-Simon concepe atunci societatea că pe un sistem de elemente interdependențe. Unui mod de produc?ie dat �i corespunde un mod de organizare social? ?i politic? determinat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sau consumul. Coexist?, deci, mai multe demersuri de cunoa?tere a faptelor sociale ?i toate se vor ?tiin?ifice, cu toate c? se refer? la arhetipuri diferite. Pe de o parte, modelul biologic, propus de c?tre medici, care �mprumut? vocabularul ?i conceptele din anatomie sau fiziologie; ei s�nt aceia care, de exemplu, �ntrev?d posibilit??ile oferite de no?iunea de func?ie (termen utilizat �n epoc?) pe care voiau s?-l extind? la faptele din societate. Pe de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
societate este ostilitatea reciproc? dintre grupurile sociale, asimilate �raselor�, �n sensul gobinean al termenului. Fiecare grup lupt? pentru propria existen?? ?i din aceast? lupt? rezult? m?rirea grupurilor printr-un obligatoriu proces de absorb?ie, de fuziune sau de supunere. Vocabularul folosit este revelator pentru perspectiva adoptat? de c?tre autor. �Lupta� pe care el o pune �n scen? nu este un joc cu sum? nul?. Din lupt? rezult? cu necesitate un �nving?tor ?i un �nvins, iar grupul victorios este
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
politice sau ideologice. 2. Sociologia că �?tiin?? a fiin?elor sociale Expresia �i apar?ine lui Ren� Worms (1903) care �n?elegea s? caracterizeze astfel evolu?ia sociologiei moderne, cel pu?în a aceleia care se rupsese de comtism. Dac? vocabularul folosit este contestabil, trebuie eviden?iat accentul pus pe existen?a, dovedit? �n epoc?, a unei sociologii care se intereseaz? mai pu?în de psihologia indivizilor c�ț de deciziile sau ac?iunile acestor indivizi �n situa?îi sociale tipice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
str?lucea prin deschidere social?. Avem aici, �n orice caz, �nceputurile unei ?tiin?e sociale aplicate care, din nenorocire, a sf�r?it prost �n scurt timp: Pinoit ?i principalii colaboratori au fost concedia?i �n 1897. Aceast? schimbare de vocabular se datora, �n parte, eforturilor unui filosof, care trecea drept un partizan �nfocat al organicismului, Ren� Worms. Ar fi mult de meditat asupra parcursului acestui str?lucit normalist, cu un bogat capital social, care �n pu?ini ani acumuleaz? titluri
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
celălalt la slănina liberală, dl Băsescu riscă să devină sașiu. Va fi imposibil să spui: „L-am privit în ochi pe Băsescu” fără a-ți lua riscul de a fi întrebat: „În care din ei?”. P.S.: Dl Băsescu informează: „În vocabularul meu nu intră cuvântul «te rogă. Un președinte cere”. Atunci să nu se mire că va primi și răspunsuri precum „hai sictir!”, căci există printre milioanele de români, care nu-i sunt subordonați ierarhic, destui oameni cu același fel de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
la discursul de fier al lui Golda Meir: „Nu există așa ceva - suveranitate arabă în Ierusalim. Acest oraș nu va fi împărțit nici jumătate la jumătate, nici 60% la 40%, nici 75% la 25%. Nimic”. „Nimic” nu este un cuvânt din vocabularul celor cu vocația construcției și a dialogului. Îngrozit de tragedia în care continuă să fie aruncați palestinienii și israelienii de către liderii lor, nu pot să nu mă gândesc la Arnold J. Toynbee și deprimanta sa constatare: „Șansele rasei umane de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
să construiască orice tip de "viziuni" spațio-temporale fără a-l lua în calcul, după cum este lipsit de realism și de maturitate să-i ignorăm implicațiile asupra vieții noastre cotidiene. Termenii "globalizare economică", "politică", "socială", "culturală, ecologică" etc. au intrat în vocabularul oricărui tip de discurs: se proiectează strategii naționale în acord cu cele internaționale, sunt corelate infrastructuri și obiective cu tendințe mondiale, sunt previzionați indicatori demografici și de ocupare a forței de muncă la nivel regional sau continental. În plus, se
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cere afacerilor, cu precădere concernelor, să-și onoreze rolul social. Organizația entitate economică este adesea asimilată cu ființa umană. Poate din cauză că oameni își încorporează în această structură capabilitățile lor (de unde vine și denumirea de "corporație") sau poate din economie de vocabular, când descriem organizația folosim, în mare, aceleași atribute cu cele ale ființei umane: inteligență, creier, capabilități, competențe, abilități, motivații, creștere etc. Deși limita între individ-organizație este indiscutabilă (și nu face subiectul acestui capitol), pentru a clarifica beneficiile extinderii bunei relaționării
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
în care funcționează firma) sau costuri externe (ex. disputele în jurul proiectului Gold Corporation). Problematice social sunt externalitățile negative și, mai ales, cine suportă costurile acestora? Economiștii numesc pe cei care "plătesc" aceste costuri "terțe părți" sau, prin termenul intrat în vocabularul managerial, "stakeholder". Stakeholders sunt prezentați de majoritatea teoretizărilor socio-economice ca fiind victime ale efectelor externalității realizate de acționariatul și guvernanții marilor afaceri. Prin sintagma "părți co/interesate" (traducerea termenului englez "stakeholder") se înțelege grupurile și persoanele afectate și/sau care
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Spania, Italia, Germania, Rusia. Prezența tuturor acestor artiști, a tuturor acestor străini transformă Parisul, alături de Berlin, într-un creuzet cultural, și în același timp într-un oraș al tuturor plăcerilor și al moravurilor neîngrădite. Cuvintele "erotism" și "sexualitate" intră în vocabularul curent. Scrierile lui Sigmund Freud, rezervate până atunci unui cerc de specialiști, încep să fie citite și dezbătute. Tot mai multe femei își afișează fără jenă legăturile clandestine. Lucru grăitor, unele cabarete se axează pe o clientelă homosexuală, care îndrăznește
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Paul Poiret cea a părului tuns scurt și acoperit cu o pălărie tip clopot, a siluetei filiforme, a încălțămintei fără tocuri, a portțigaretului. Ea impune de asemenea o imagine cea a tinerei femei eliberate, independente, emancipate. Expresia "băiețoasă" intră în vocabularul curent. Iar contemporanii le pot întâlni pe băiețoase pretutindeni, pe ringurile de dans, dar și pe terasele cafenelelor, în birourile pe care femeile începuseră să le ocupe în ultima perioadă, și chiar în casele burghezilor. Noua regulă a jocului Realitatea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
bărbați, despre care se știe că sunt ușuratici și lipsiți de scrupule. Aceștia din urmă în schimb, le reproșează mai mult ca oricând tinerelor fete "castitatea lor sadică"96, nevinovăția lor perversă. Ca semn al acestei neîncrederi reciproce reînnoite, în vocabularul curent încep să apară termeni noi. Nu se mai vorbește de "cochetă", ci mai curând de "înțepată", de "provocatoare", de "stricată" și, curând, de "aprinzătoare". Ce se poate spune despre "aprinzătoare"? Se poate afirma cu toată certitudinea că termenul, foarte
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Noaptea, mă trezesc tresărind și gândesc aproape cu voce tare: "te iubesc, te iubesc și vreau să mă iubești și tu"..". Dragostea pe care o simte Bab pentru André capătă chiar și o ușoară coloratură religioasă, o fervoare și un vocabular mistic moștenite din perioada Romantismului. Bab îl numește pe acest tânăr, nu fără o oarecare ironie la adresa propriei persoane, "idolul" ei, îl "adoră" ca pe un zeu. Consultă cu regularitate o clarvăzătoare pentru a încerca să pătrundă tainele acestei divinități
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și nici o altă limbă de circulație internațională (în cazul când receptorului îi este accesibilă), tot trebuie să acceptăm că puțin știi, puțin comunici. Iar a ști este un proces complex și de lungă durată care presupune studiu, meditație și un vocabular pe cât de bogat, pe atât de adecvat. Cei mai mulți analiști consideră că omul comunică pentru: a. A transmite o informație Chiar dacă lumea nu a început cu noi (cu perioada pe care o traversăm în viață) și acceptăm adevărul de netăgăduit că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
felul meu de a picta asupra colegilor mei. Influența mergea atât de departe, încât de cele mai multe ori nu se mai deosebeau între ele lucrările noastre. Se spunea influența grigoresciană "frunzulițe pe cer", culoare lăptoasă, cretoasă, moale, dulce etc. și tot vocabularul necesar ce ar fi trebuit să stăvilească plăcerea noastră de a picta cele lăsate de Dumnezeu pentru bucuria ochiului și a sufletului. Cu tot cortegiul dojenelilor și invidiei, în primăvara anului 1916 se organizează la Iași un Salon oficial al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
în roluri de primă mână, fiindcă de, e director și se.......-n cur că un prost, si le trântea pe românește, direct, fără nicio jenă. El era puternic șocat, n-o auzise niciodată vorbind vulgar, dar ea își adaptase perfect vocabularul la josniciile lor. - Păcat, isi zise. Îl adoram pe prof. În ochii mei nu mai face nici cât o ceapă degerata, iar la teatru nu mai calc o vreme, până-mi va dispărea greață. N-am să spun nimănui niciodată
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
destul de mult timp virgina, însă în rest era o femeeie cât se poate de emancipata. Folosea Internetul cu regularitate, știa o mie și una de chestii pe calculator, făcuse cursuri speciale în acest sens, era foarte spontană și avea un vocabular cât se poate de elevat. Era plimbata prin multe țări străine, luase contac cu marile culturi ale lumii. Lua întotdeauna decizii de una singură, fără a se consulta cu nimeni, nici măcar cu el. Cunoaștea bine argoul studețesc, se integrase perfect
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]