4,976 matches
-
m-am predat la ei. Era un locotenent, Petrescu, unu’ Păduraru și Încă unu’ la care nu știu cum Îi zice... Și unde ați fost dus? Întâi ne-a luat de aicea și ne-a dus la Focșani, unde ne-a ținut vreo câteva zile, și ne-a dus la Galați, că acolo a fost Securitatea, că atunci Înființase ei Securitatea acolo... Și ne-a dus la Închisoare prima dată, iar Securitatea avea clădire În oraș, mai Încolo. Și acolo ei ne-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fost primar, Ion Neagu, de aicea, zice: „Mi-a spus că-n 1950 am stat cu niște fugari de vorbă și am acasă ascunse vreo 50-60 de piei de miel”. Manoliu ăsta, care era de-aicea, avea moară și ascunsese vreo zece butoaie de benzină; despărțise un beci și el credea că acolo nu i-o găsește. Și mai venea de la Securitate și ne mai ancheta și aci la penitenciar... Și vine odată de la anchetă și atunci ne-am dat seama
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
56, când s-a făcut revoluția În Ungaria. Eram acolo În Închisoare, se cutremura Oradea când veneau tancurile rusești... Și ne-a Îmbarcat la tren imediat, la dube imediat, și ne-a adus la Aiud. Ne-a ținut la Aiud vreo câteva luni, am venit la Galați. Ne-a mai ținut doi ani și pe urmă ne-a dus În Botoșani... Și ne-a ținut acolo În camere patru ani, din ’60 până-n 15-16 aprilie 1964, când ne-a pus În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
patru ani, din ’60 până-n 15-16 aprilie 1964, când ne-a pus În libertate... La Botoșani ne-a văruit geamurile, ne-a pus jaluzele și nu vedeam nici când Îi zi, nici când Îi noapte. Și ne-a dus acolo vreo 1 800 de deținuți, În toate trei clădiri care era acolo. Și ne-a dat mâncare proastă, și au murit foarte mulți... Din ’60 până-n ’62 au murit din cale afară de mulți... În ’62 a venit și a dat jaluzelele
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
când ne-a dat la Galați. În ’50, În Galați, era Iuliu Maniu, alde Brătienii erau jos, noi eram la etajul 3... Pe Iuliu Maniu Îl cunoștea alții, și ne urcam și noi pe calorifer și ne uitam, că erau vreo patru persoane pe care le scotea la plimbare acolo, Într-un țarc... Persoane mai bune... Am stat doi ani de zile cu unu’ Vasile Munteanu, de la Codlea, din Brașov, care fusese ziarist și scria la ziarul ăsta american, New Times
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ce doreau ei... Da’ eu nu am răspuns cu nimic... Mi-au dat dantura jos... Bătaie... În anchetă ne-au zăpăcit cu bătaia... Nu puteam să-mi țin maxilaru’... rămâneam cu gura așa... Mi-o Îndreptam! Așa bătaie luam... Păi, vreo două săptămâni am fost bătuți În continuu... Și de două ori pe zi te scotea la anchetă să recunoști ce vroiau ei. Veneau... deschideau vizeta: „Cutare”. Îți dădea ochelarii și te duceai cu el. Și acolo: „Spune, care-i treaba
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
stat cu părintele Ion, care a fost la mănăstirea Vladimirești, cu vrânceni, care au fost cu revoluția, cu Gheorghe, Boștiog... Cu de-ăștia am stat mai mulți. Acolo la Gherla era și o fabrică... Ați lucrat și dumneavoastră? Am lucrat, vreo doi ani... din ’61-’62. În rest, am stat numai În celulă... Le-o trebuit oameni la muncă acolo... și am lucrat la mobilă, tâmplărie, tapițerie... Ați avut ceva incidente cât ați lucrat? Eu nu am avut, da’ alții au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
viitor șef - vreme de mulți ani - al poliției orașului Brăila, era originar, se pare, din satul Telești (jud. Gorj), aflat pe malul drept al Bistriței oltenești, nu departe de Hobița lui Brâncuși. Consoarta sa, Aneta (născută Bobescu), îi va zămisli vreo 13 copii, dintre care s-au mai ilustrat în lumea literelor Iancu (Ion C.) Bacalbașa (n. 1863, la Brăila) și Anton (Tony) Bacalbașa (n. 1865, tot la Brăila), virulentul gazetar social-democrat, cel mai talentat dintre toți, mort însă în plină
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și în acte. La 9 mai, în urma unei interpelări a lui Nicolae Fleva 61, Camera votează cu unanimitate de 79 voturi și cu apel nominal și 3 abțineri următoarea moțiune: „Camera, mulțumită de explicările guvernului asupra urmărilor ce a dat vo tului ei de la 29 aprilie anul curent, Ia act că rezbelul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și că Independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială. Și, comptând pe dreptatea Puterilor garante, trece la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
reîntoarce mai târziu pline de ruble, de toalete, de bijuterii. Două ziare noi apar. Până atunci cele două ziare care erau mai mult citite erau: Românul, organul lui C.A. Rosetti și Telegraful, cel dintâi ziar de tiraj (?) care trăgea vreo 3 000 până la 4 000 foi zilnic. Amândouă erau ziare liberale. La 15 mai 1877 apare România liberă, organ independent, având ca director pe D.A. Laurian, profesor de filozofie la Liceul Sf. Sava, iar prim-redactor pe Ștefan Michăilescu, profesor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o sută sau două de lei mai puțin decît credea că i se cuvine. Și s-a răzbunat! Cum? A băgat mașina în revizie. După ce a fost reparată, a pretins că a schimbat, pe cheltuiala sa, setul motor, care costă vreo 2.800 lei. Luînd de bună povestea, directorul nu numai că i-a aprobat cheltuiala, dar i-a cerut să-i facă rost și lui de un set motor, pentru care i-a dat 3.000 de lei, ca, deh
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
împovărat cu o știință nefolositoare și nici că profesionalizarea ca scriitor dusese la o sistematizare de un alt tip, ce putea să fie mai organică decît a mea - unul din acei inși care au acumulat și destulă știință inutilă. Sînt vreo 15 ani de-atunci și, iată, pentru mine, „procesul” acelei vorbe nu s-a încheiat. *Nu mai e nici o diferență între stilul de „Monitor Oficial” și cel al ziarelor. În cea mai mare parte din spațiul tipografic, acestea fac publicitate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
tipărit cu această ocazie. V-am păstrat și o insignă confecționată special (după desenul emblemei de pe plic) și care a fost Înmânată participanților la deschiderea festivă. Nu v-am pus-o În plic, de teamă că nu va ajunge, dar vo păstrez pentru când veți veni la București, ocazie În care voi face tot posibilul să o puteți vizita - bine Înțeles dacă veți avea timp și vă va interesa. Trecut și acest moment, va trebui să Încerc să-mi văd puțin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de Operă; nepotul scriitorului Nicolae Istrati, de la Rotopănești, jud. Suceava. 529 Rotopăneștilor. M-ați putea ajuta? Mircea Radu Iacoban, mi se pare, este Directorul Editurii Junimea. Mai există și alte edituri, care ar putea tipări acest manuscris? Lucrarea, care are vreo 350 pagini, este mărturisirea lui Nicolae Istrati, (...) prozator și poet, pe care o face lui Pietro Mezetti, pe care l-a adus din Italia ca să creeze la Rotopănești primul Conservator și prima Operă, pentru că el nu era preocupat decât de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fiindcă a durat câteva zile până am copiat câte ceva din ceea ce doreai mata. Mai sunt câteva, pe cari le voi trimete cu altă ocazie. Eu am explicat pe dosul fiecăreia și am mai adăugat și separat, ca să nu se strecoare vreo greșală și să ai și o completare la ceea ce vei relata În Monografia pe care o așteptăm. Cu răbdarea dvs. excepțională, cu priceperea cu care am văzut că sunteți atât de bine Înzestrat, sperăm să apară o oglindă serioasă a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sunt Îngropați; poate la Tâmpești 326 sau În satul Petia. Am avut și tabloul lui Cichirdic Însă nu l-am mai găsit după evacuare. Cichirdic era refugiat politic din Serbia. Nastasia Cichirdic avea În dosul caselor din str. Sucevei 327 vreo 20-30 ha teren care se numea Țărăncuța, deasemenea ceva teren În Valea Vișinului și În Lămășeni. Nu știu să mai fi avut și altă casă, era socotită ca fiind foarte bogată. Căminul de bătrâni a funcționat pe vremuri acolo unde
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Despre aceasta pot mărturisi foștii săi elevi din Flt.: Turculeț, Balan, Hușanu etc., Întrucât am ținut mult să dea ore de lb. română și la șc. Normală. Ce să-i faci! Uitarea e calitate... colegială. Am contractate la diverse Edituri vreo 5 lucrări. Una „Nibelungii”, În proză ritmată, deși anunțată În planul pe 1971, n-a apărut Încă - În urma dispozițiilor noi, de a se prefera lucrări cu subiecte autohtone. Salută-i pe d. Prof. Popa, Tatos (...), ca și d-lor Moscaliuc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a rămas Folticenilor, după pierderea Capitalei. Am o rugăminte pentru Suceava. Ar putea tipări, cu plată, o lucrare a mea Istoria lectoratului românesc la Univ. din München (În vreo 1.000-2.000 exemplare)? Vă rog să Vă interesați. Ar fi vreo 2 coale de tipar, dar și cu câteva texte germane (Dacă n-au culegători de limbă germană, redau numai traducerile În românește). Mă bucură activitatea d-lui Moscaliuc - și Monografia A. Stino, ca și Galeria Ion Irimescu. Poate, la vară
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Între altele mi-au vorbit și despre mirarea matale, că eu l-am rugat pe Havriș să se intereseze de „Monografia Dragoslav” la Iași622. Iată cum a fost: Într-o zi primesc o voluminoasă scrisoare recomandată de la el, care conținea vreo 3 scrisori de la tov. Miu Dobrescu 623 pe un ton Întradevăr prietenesc, mulțumindu-i pentru unele sugestii În legătură cu viața culturală din Flt., așteptând de la el și altele pe acest tărâm 624. Cum știu că tov. Miu Dobrescu e intelectual de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
putea revedea, cu mare prietenie, George Țanu 14 Cluj, 20 nov. ’78 Dragul meu Eugen, Era mai mult decât firesc ca eu să fi fost acela care scrie primul, dar o stare abulică pe care n-am putut-o Învinge vreo 3 săpt. m-a plonjat Într-o blazare din care am ieșit doar prin 20 oct. De ce? La 1 nov., a fost debutul sesiunii jubiliare (30 ani de la Înființarea Institutului ns.), iar eu veneam cu 3 lucrări (prezentate 2, care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și umilitoare, fără a spune nimic despre felul în care suntem serviți. Magazinele nu au hârtie de ambalaj și suntem siliți să luăm și alimente neîmpachetate. Odată, la o farmacie, având o rețetă mai lungă, mi s-au dat neîmpachetate vreo 10 hârtii și sticluțe, pe care am început să le pierd pe drum. La exprimarea dorinței mele de a mi se da o pungă, farmacista, care este totuși o intelectuală, s-a supărat și m-a întrebat de ce nu am
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pedepsei: tot un an, dar muncă corecțională într-o altă organizație socialistă, banii rămânând în continuare confiscați. Iată, domnule director Noël Bernard, cum Securitatea a jefuit pur și simplu o fată tânără, cuminte și harnică de toată munca ei pe vreo zece ani de zile. Și pentru ce? Pentru că în casa ei s-au găsit Biblii și cărți religioase pe care nu ea le difuza de reținut aceasta, și a reținut și tribunalul , ci urma să vină să le ia altcineva
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
elementare științe de punere în valoare a monumentelor istorice, tot astfel trebuie ascunse cât mai bine urmele unor timpuri nu prea îndepărtate când în România își mai găseau încă locul, pe lângă academicieni și doctori în științe de tot felul, și vreo 15 milioane de țărani. Într-o țară cu agricultură ruinată și cu sate pustiite, într-o țară în care țăranii nu au dreptul să cumpere pâinea pe care o muncesc cu brațele lor, nu e de mirare că un muzeu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
-ului Berceni, conduse de directorul Badea. Într-o confuzie totală, se deschid mai multe puncte de intervenție. Se scoate acoperișul de pe aripa de sud, pentru a fi pus imediat la loc. Nimeni nu își asumă sarcina de a da muncitorilor vreo indicație precisă, nimeni nu știe exact ce are de făcut. Totuși, într-o rutină a demolării, latura de nord a incintei este, pe data de 12 decembrie, transformată într-un morman de cărămizi. Dar se va dovedi că specialiștii demolatori
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și 2-3 iunie am avut de alergat pentru tot felul de formalități ce trebuie îndeplinite la părăsirea efectivă a teritoriului RSR. Pe data de 7 iunie dimineața era programată vama la Otopeni. Bucuria noastră, ca mai toate bucuriile noastre de vreo trei ani încoace, s-a dovedit a fi prematură. Pe data de 6 iunie, după-amiază, am primit un telefon de la serviciul pașapoarte, fiind convocați de urgență pentru a doua zi dimineață, ora 8, la sediul din Nicolae Iorga. Deși bănuiam
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]