10,670 matches
-
în cel mai rău caz, uciși; în cel mai bun caz, neplătiți. Cei slabi pierd întotdeauna. Și, pe deasupra, pentru că au acceptat să încalce morala, nimeni nu-i regretă. Vulnerabilitatea praguluitc "Vulnerabilitatea pragului" Supravegherea amenință mai ales marginile, împrejmuirile, făcându-le vulnerabile. O atestă operele și experiențele istorice. Constatarea devine însă caducă odată cu apariția telesupravegherii care, de la Orwell încoace, nu se mai încurcă în asemenea subtilități: ea este acum centrală, explicită, afișată. „Zâmbiți, sunteți văzuți!”, se poate citi în autobuzele pariziene. Deplasare
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de observație, expun scena unei priviri exterioare camuflate care îi răpește orice capacitate de rezistență. Strategia supravegherii prevede atacarea centrului dinspre margini... căci dacă marginile, luate cu asalt, cedează sub presiunea bănuielilor, cum ar mai putea rezista centrul? Centrul devine vulnerabil tocmai din pricina acestei permeabilități a frontierelor, a meterezelor. El nu mai poate oferi un adăpost, o stare de siguranță. Când pragurile nu-și mai îndeplinesc menirea, când culisele nu mai reprezintă o barieră, rezistența este silită să se refugieze înlăuntrul
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
întreabă, mai întâi, dacă „noaptea s-a scurs în liniște”. Ei știu prea bine că se pot aștepta oricând la surprize neplăcute. Hamlet începe într-un univers închis care se protejează printr-o neîncetată supraveghere, dar care, iată, se dovedește vulnerabil: gărzile se pomenesc dintr-odată față în față nu cu inamicul temut, ci cu un strigoi. Nedumerirea, dezorientarea lor sunt explicabile: supravegherea militară pe care o asigurau - conform atribuțiilor contractuale - nu prevedea nici o asemenea situație inedită, nici obligația de a
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
din ce în ce mai puțină putere economică, el deține încă atributele puterii judecătorești, ba chiar le și utilizează ca justificare? În fața acestor temeri de eventuale derapaje, încrederea în democrație rămâne singura ipoteză valabilă. Numai că, văzând cât de amenințată, de fragilă și de vulnerabilă este democrația, cine ne poate da asigurări în privința folosirii ulterioare a acestor informații culese și stocate cu grijă? Ele se pot transforma oricând într-o armă cu reacție întârziată. Pentru a stopa expansiunea contagioasă a controlului, se formează grupuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
au cedat presiunilor au perceput acest gest ca pe o lepădare, În sens teologic, de Dumnezeu. Regimul miza, În acceptarea autocriticii, pe faptul că rezistența deținuților politici devenise minimă după atâția ani de regim carceral dur, aceștia fiind, prin urmare, vulnerabili (fizic și psihic) și implicit mai puțin recalcitranți la ideea de reeducare pe care o parte dintre victime au acceptat-o În cele din urmă. Autocritica era obligatoriu secondată de elogiul adus comunismului și Partidului unic și tocmai acesta era
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
rigoare, dar practicat de la sine. Controlul diferă totuși În funcție de apartenența și felul revistei: o revistă a Uniunii Scriitorilor precum Steaua este mai puțin supusă controlului local 33 decât Tribuna, de exemplu, tot revistă clujeană, dar finanțată de minister și mai vulnerabilă prin aceasta față de controlul local operat de dispersia teritorială a adminstrației culturale. Imunitatea Stelei derivă din ceea ce s-ar putea numi „efectul de distanță” (filiera de acțiune era Comitetul Central În sine), dar mai ales din transferul de capital de la
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de relaționare, de automonitorizare și control comunicativ sunt mai scăzute; cu cât zona cunoscută celorlalți este mai mare (linia orizontală se deplasează în jos), cu atât individul are deschidere comunicativă mai mare, prezintă flexibilitate comunicativă, dar este în același timp vulnerabil; cu cât zona necunoscută celorlalți este mai mare (linia orizontală se deplasează în sus), cu atât individul este mai taciturn, secretos, enigmatic, închis, dar vulnerabil într-o măsură mai mică. 2.2. Nivelul comunicării interpersonale Este nivelul la care individul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
atât individul are deschidere comunicativă mai mare, prezintă flexibilitate comunicativă, dar este în același timp vulnerabil; cu cât zona necunoscută celorlalți este mai mare (linia orizontală se deplasează în sus), cu atât individul este mai taciturn, secretos, enigmatic, închis, dar vulnerabil într-o măsură mai mică. 2.2. Nivelul comunicării interpersonale Este nivelul la care individul interacționează cu semenii de pe poziții „personale”, adică prin contact direct. Un relativ grad de cunoaștere reciprocă le permite interlocutorilor să facă predicții și să aibă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Ting-Toomey (1993) elaborează o teorie a negocierii identității în 20 de propoziții: (1) cu cât autoidentificările indivizilor sunt mai securizante, cu atât aceștia sunt mai deschiși la interacțiunea cu membrii altor culturi; (2) cu cât indivizii își percep identitatea mai vulnerabilă, cu atât sunt mai reticenți la comunicarea cu membrii altor culturi și trăiesc mai puternic sentimentul anxietății; (3) vulnerabilitatea indivizilor este determinată de nevoia individului de securitate; (4) cu cât indivizii resimt mai puternic sentimentul incluziunii în grup, cu atât
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
barba, albul evocă înțelepciunea pe care o conferă timpul, experiența. Înțeleptul este cel care, la capătul vieții, a știut să își păstreze sau să își regăsească starea primordială de puritate, curățenia originară. Dar albul este cel mai expus și mai vulnerabil. Cel mai neînsemnat lucru îi poate înlătura strălucirea puritatea. Albastru Polaritatea albastrului este yin, feminină și pasivă. Calitățile de introversiune și de reflecție se datorează profunzimii și imaterialității sale. Este culoarea mării și a cerului, adică a elementele infinite. Privirea
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
bunătatea. Sufletul și inima lui sunt încă pure. Astfel, copilul personifică starea virgină, starea tuturor posibilităților. Exprimă germenele, zorii, viitorul, promisiunea a ceva mai bun, dar și a ceva mai rău. Totul rămâne încă de făcut, de realizat. Simbolizează subiectul vulnerabil și lipsit de mijloace, supus ființelor puternice, începând cu adulții și părinții. Copilul semnifică și perpetuarea familiei, a funcționării sau a cunoașterii etc. În el sunt investite toată atenția părinților, a familiei, a societății. Copilul din vis este probabil ecoul
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
presă, asociații civice sau nonguvernamentaleă, ambele folosite proactiv sau retroactiv. Controlul social realizat prin intermediul valorilor caracteristice unei culturi organizaționale își poate aduce contribuția la minimizarea deviantei în organizații și aceasta cu atat mai mult cu cât „controlorii sunt ei însuși vulnerabili la devianta organizațională”(Davis și Stasz, 1990Ă. Schimbarea culturală a instituțiilor publice românești în sensul adoptării în cultura lor organizațională a valorilor europene reprezintă un factor de creștere a eficienței acestor instituții. Într-un raport al unei cercetări referitoare la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
scop; sfînt; sigur; siguranță; simplitate; simplu; sinceră; soră; speranță; spovedanie; stare; strălucit; supărat; susținere; șanse; ști; știința; știut; taină; tăticul; de tine; tragic; trădare; tribunal; tristețe; triumf; tulburător; uneori; universal; ușurință; valabil; văr; verde; veritabil; verosimilitate; veste; veșnicie; viitor; vorbește; vulnerabil (1); 1159/273/97/176/3 adînc: fîntînă (76); mare (55); groapă (48); apă (43); profund (43); lac (37); ocean (37); prăpastie (27); abis (20); suflet (18); întuneric (17); jos (17); puț (13); frică (12); gaură (11); departe (10); gol
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prieten; problemă; probleme; prostie; putere; răni; reacție; săltare; sănătos n-o fi; sărăcie; sensibilitate; sîngerînd; stare; stricăciune; a suferi; în suferință; suflet; sufletist; temperatură; terminat; tînăr; triat; tuse; ușurință; vacă; vechi; venit; viață; vindecabil; vindecat; virus; vizită; vînăt; fără vlagă; vulnerabil; 10 minute (1); 795/199/75/124/3 botez: copil (187); apă (46); biserică (41); naștere (20); petrecere (20); creștinare (19); creștin (18); încreștinare (18); binecuvîntare (16); credință (14); nou-născut (14); religie (14); sfînt (14); nuntă (13); preot (12); bebeluș
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pustiu; raze, soare; rea; reflectare; refracție; respect; roz; roză; seară; senin; senină; sfințenie; siguranță; sinceritate; slab; soare, ziuă; soluție; stea; stimul; stinsă; strălucitoare; strălucitor; susținere; șoc; știință; taină; tare; test; trezire; undă electromagnetică; vampir; vază; văd; văzduh; verde; vezi tot; vulnerabil; zare; zile; zilei (1); 777/204/73/131/0 lumînare: lumină(189); ceară(86); biserică(80); foc(55); aprinsă(32); mort(30); flacără(27); arde(22); moarte(17); candelă(15); căldură(14); credință(12); speranță(12); romantic(11); romantism(11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
papuci; pasiv; din păcate; pămînt; pedeapsă; persoană; pierdut; pîine; pîrlit; plîns; ponosit; posibilități; poziție socială; praf; prăpădit; pricăjit; primejdios; putere de viață; puturos; recesiune; relativ; român; rupe pămîntul; rupt; sau rege; sărac; sărăcie; sens; simplitate; simplu; singurătate; sîrguincios; soartă; social vulnerabil; societate; fără speranță; speranță; student; suferință; la suflet; suflet; supărat; șomer; de tot; truditor; uman; unic; viață; zdrențuit; zero; zgîrcit (1); 787/239/81/158/0 sărbătoare: Crăciun (111); veselie (90); bucurie (56); petrecere (51); fericire (50); distracție (35); familie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inimă (2); kilograme(2); laș (2); leneș (2); manechin(2); milă (2); neîncredere (2); neplăcere (2); osos (2); plăpînd (2); prieten (2); probleme (2); putere (2); sănătos (2); schijă (2); sfrijit (2); slăbit (2); stan (2); subțirel (2); victimă(2); vulnerabil (2); zvelt (2); 60/90/90; ajutorare; amăgit; Ana; angajament; aparență; ardere; atlet; bolnăvicios; bun; bună; ca un țîr; calorii; fără caracter; casă; cățel; compasiune; copaci; copil african; copilaș; costeliv; crăcănat; cruce; deshidratat; dezvoltat; dominare; dorește; dorință; doritor; duh; el
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
problemă; puternică; ramă; rău; răutate; regret; retrăire; scuipi în sîn; seara; sechele; sentiment; slab; șoarece; șoareci; speranță; sperie; strășnicie; strigăt; suferință; sunet; tare; tăcere; temător; tragedie; transpirație; trapă; trecătoare; trece; tremur; tremurat; tremurătură; tresări; tresăriri; trist; tristețe; tunet; umbla; Voldemort; vulnerabil; vulnerabilitate; zmei (1); 805/ 171/45/126/0 spate: față(75); durere(71); dos(45); coloană(44); drept(26); corp(23); înapoi(19); lat(17); mare(16); om(15); spinare(14); urmă(12); indiferență(11); putere(9); susținere(9); mușchi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
roși; scuze; sensibil; sentiment; sista; sîcîi; sora; stres; striga; suferi; suspine; nu știu; tachina; teamă; test; timid; pe tine; ceva trist; tot; a trăda; țintă; ușor; vecin; vecina; vecinul; verb; vesel; veselie; veste; vină; viola; vorbă; vorbe; a vorbi cinstit; vulnerabil; zbucium; zgomot (1); 780/296/89/ 207/0 supărare: tristețe (194); necaz (52); trist (37); durere (27); lacrimi (20); mare (18); ură (14); ceartă (13); mîhnire (13); nervi (12); bucurie (11); dezamăgire (11); întristare (10); fericire (10); plîns (9); sentiment
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
spus; stigmatizat; straniu; străină; stricat; strîmb; subiectivitate; la suflet; sufletist; supărare; șarpe; școală; șerpi; șoarece; șoarecele; șobolan; tare; tată; teamă; tiran; tocilar; trăsături; tricou; țigan; țipătură; umilit; unic; ură; vedenie; verde; vesel; viață; vînt; vopsea; vorbe; vorbește; vorbitor; vreme friguroasă; vulnerabil; zace; zălud; zîmbet (1); 782/335/79/256/0 ușă: intrare (100); casă (62); deschisă (48); ieșire (47); poartă (40); clanță (34); lemn (34); geam (27); cheie (16); închisă (16); plecare (15); mare (14); deschidere (13); cale (12); oportunitate (12
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
individuale la Directiva TVA, care ar putea avea un efect negativ asupra luptei împotriva fraudei în alte state membre: forumul UE privind TVA - atât întreprinderile, cât și autoritățile fiscale confirmă că sistemul actual de TVA este dificil de gestionat și vulnerabil la fraudă. În vederea îmbunătățirii guvernanței TVA la nivelul UE, Comisia a decis să creeze un forum al UE privind TVA. În cadrul acestei platforme de dialog, reprezentanți ai întreprinderilor mari, mici și mijlocii și autorități fiscale pot face schimb de opinii
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
desprinde concluzii pertinente, este necesar și recomandat ca media ponderată a întreprinderii analizate să se compare cu: a) media sectorului în care activează agentul economic; b) media concurenților principali; c) perioadele precedente. Astfel pot fi identificate avantajele competitive, precum și punctele vulnerabile ale societății. Tehnica profilurilor Această metodă este o îmbinare a metodei grilelor de evaluare cu tehnica vizualizării, prin utilizarea graficelor. Are utilitate în sintetizarea rezultatului unui diagnostic și reprezentarea profilului unei firme, conceptualizat dintr-un anume punct de vedere: poziția
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
stânga, pentru evacuarea pungii de aer gastrice. Kinetoterapia vârstei a III-a nu ridică o problemă de strictă urgență, cu toate că existența, în mai toate cazurile, a unui pluralism patogenic scade rezistența nespecifică față de boală a organismului, făcându-l așadar mai vulnerabil. În condiții normale, în funcție de simptomatica pe care această vârstă o etalează (incluzând aici durerile articulare, insuficiența respiratorie și a funcției cardiace, durerile și dereglarea funcției endocrine), terapia posturală constituie cel mai important mijloc la care aceste persoane pot apela. Discopatia
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
parte. 1. Etapa inițială de informare Pe lângă afecțiunea fizică, ce este majoră, pacientul are și unele probleme pe plan psihic. Reacțiile lui se manifestă prin depresie, anxietate, stare de dependență, negare, izolare sau agresivitate. În această etapă, pacientul se simte vulnerabil, îi este teamă de ceea ce i s-a întâmplat. Treptat, ajunge la pierderea independenței, ceea ce îl conduce la pierderea respectului de sine. Aceste manifestări survin în condițiile în care bolnavul este imobilizat la pat, ca urmare a unor afecțiuni neurologice
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
elevi, prin asigurarea unei mai bune corelări cu nevoile locale, cu diversele situații și probleme ale comunităților, cu nevoile și interesele individuale ale elevilor. Asigurarea accesului și a echității în educație se va realiza prin oferte educaționale relevante pentru segmentele vulnerabile ale populației (copii și elevi romi, copii și elevi din medii sociale și economice dezavantajate, copii și elevi cu cerințe speciale), urmărindu-se în mod special creșterea participării acestora la educație; • stimularea inovației, a responsabilității profesionale și a răspunderii publice
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]