45,675 matches
-
pentru că întăresc o afirmație, celelalte pentru că o slăbesc și chiar anulează. în toată această corespondență a Hanrietei cu tăcutul și ascunsul ei destinatar scrisoarea din urmă rămâne cea mai importantă. Este expediată de la Lacu-Sărac, la 22 iunie 1889, și adresată parcă prin destinul cuvintelor: „Scumpă Mamă!” (deși versul eminescian este puțin mișcat: „O mamă, dulce mamă...”). Urmează textul: „Nu sunt în stare a vă descrie nici ce am privit cu ochii mei, nici ce am întâmpinat, de nu am fost în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în cartea căruia „Alte vremuri” îl găsim pe Gruber aproape la tot pasul: „Când mă gândesc la Beldiceanu, găsesc momente în viața lui pe care nu i-o pot concepe fără să-mi răsară în minte și Eduard Gruber, care parcă-l completează. Și mi-i frică să mă întreb dacă nu cumva prietenia cu acesta nu i-a grăbit, dacă nu cumva chiar i-a produs, supraexcitarea nervoasă, care a fost fatală și unuia și celuilalt. Poate era o prea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
viața lui Chatterton, vizibilă în comportament: un prieten de-al său a relatat că exista un loc anume pe pajiștile din Redcliffe unde îi plăcea să se așeze, de unde avea o vedere panoramică a bisericii și uneori privea către ea parcă adîncit în transă; la un moment dat ar fi spus aici: [T]urla de colo a fost lovită de fulger; acela e locul unde odinioară jucau piese de teatru. (apud Noel 1886: 41) Pentru Chatterton lumea sa imaginară îi era
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
cît niște monezi de șase peni, rămase după ce făcea ferfeniță ce scrisese înainte să meargă la culcare" (Croft 1780: 193; cf. și Masson 1874: 118-119); avea un "spirit mîndru și semeț" și doamnele Wolfe și Angell aveau impresia că "el parcă fusese născut pentru ceva măreț" (Croft 1780: 194; Masson 1874: 207), însă la Londra, în ultimele trei luni de viață, a ajuns să trăiască "mai ales cu pîine și apă", umblînd singur pe străzi, găzduit într-un pod de casă
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Death of Chatterton / Moartea lui Chatterton (1856), arătîndu-l pe poet zăcînd mort cu capul înclinat în jos spre dreapta, cu mîna dreaptă căzută pe podea și pumnul strîns, și mîna stîngă pe piept, arătătorul și degetul mijlociu arătînd spre inimă - parcă vrînd să sugereze o inimă frîntă -, pe patul său din mansarda aflată pe Brooke Street, Holborn, în dreapta patului aflîndu-se un cufăr larg deschis cu manuscrise răvășite, iar drept înainte o fereastră luminoasă zăbrelită cu geamul stîng deschis, ca pentru a
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Trandafir Iată, la capătul din miază-noapte e recunoscut Ionel Trandafir. Se găsește și un prosop îmbibat în sânge... Au fost ștrangulați sau împușcați... De unde e sângele?... Este adus și el pe lespede. Tatăl lui Trandafir e alături de fiu... Părul cărunt parcă a devenit și mai alb. Fața i-e palidă. Dar unde mai poți privi? Cu cine să plângi?... Cu toții.... Iancu Caranica Dintre cadavre este scos un pachet învelit în hârie albastră. Înlăuntru se găsesc rufe cu inițialele lui Caranica. Cadavrul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
tirani. În comunism nu se poate vorbi de un destin al valorilor. Gheorghe Mântulescu a lucrat numai la așa zisa munca de jos. El se va închide în carapacea sa de viață privind spre cer, spre Dumnezeu, nădăjduind. Și ca și cum parcă nu s-ar fi întâmplat nimic în viața sa, zâmbea atunci când se întâlnea cu camarazii săi dragi. Credința i-a fost dar, iar dragostea de aproapele, de Neam și de Hristos, i-au fost îndemn, datorie și poruncă. În lungul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
buzunăresc și trândăvesc. S-a ridicat o lume interlopă trândavă care acoperă pe cel virtuos. Simt o mare durere când aștern pe hârtie aceste desfrânări sinistre. Comunismul a îmbolnăvit atât de crud sufletul bietului român năucit încât ascuțimea minții lui parcă s-a stins iar aprigul lui braț, pieptul lui călit de fier și sufletu-i de crin nu mai înfrânge codrii și nu mai supune munți. Țăranul nu mai este rugătorul de altădată, care parcă la dangătul de clopot, când
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
năucit încât ascuțimea minții lui parcă s-a stins iar aprigul lui braț, pieptul lui călit de fier și sufletu-i de crin nu mai înfrânge codrii și nu mai supune munți. Țăranul nu mai este rugătorul de altădată, care parcă la dangătul de clopot, când ajungea pe ogor, îngenunchia, făcea semnul crucii, apoi răsturna brazda până la apusul soarelui când iar îngenunchea și mulțumea cerului care i-a dat puteri. Cei care conduc azi destinele neamului, lăutari, slugi, bufoni, plebe plină
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
umple sufletul până la sublim și nu are a-și reproșa nimic și nu are fapte ascunse. CRIMINALITATE ȘI LEGIONAROFOBIE Justiția spune: judecă, dovedește și apoi condamnă. Nerespectarea acestei rânduieli umane înseamnă criminalitate. Dar legionarofobia nu cunoaște acest „diamant” procedural, rămas parcă acolo într-o lume apusă. Urgia contemporană are legile ei. Cine nu-i cu noi, e împotriva noastră și trebuie nimicit. Toate guvernările, începând cu anul 1930, sunt o „cascadă” de morți și de morminte, fior de prigoniri care au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în discuțiile mele cu prietenul Relu (Năstase Dumitru) și cu directorul școlii Dumitru Luca, susțineam aceeași cauză. După anul 2004 când satul Dodești s-a transformat din nou în comuna Dodești, Consiliul Local și conducerea primăriei (primarul cu nume predestinat parcă... Victor Popa), au hotărât ca Școala și Căminul Cultural să poarte numele scriitorului. În 2011 același Consiliu local, cu alți consilieri de data aceasta, a decis construirea bustului lui Victor Ion Popa. Dată fiind prietenia mea cu sculptorul Cristian Pântea
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
personală - un film care arată cum se transformă materia în artă, fotografii care vor rămâne mărturii peste ani. Sub semnul destinului încerc să leg segmente ale trecerii lui Victor Ion Popa prin Dodești și fără să vreau, toate se compun parcă într-un joc de puzzle. Făceam referire în argumentul acestei cărți la profesorul suplinitor Mihai Ștefan, rudă cu învățătorul Ionescu. Apoi aminteam de sculptorul Cristian Pântea, autorul bustului lui Victor Ion Popa, vorbeam de Victor Ion Popa, de Maria Mohor
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
de alte personaje remarcabile care au călcat prin praful din Dodești și anume de profesoara Lina Codreanu. În revista culturală Ecouri Literare, (numărul 4 din 2009), revistă pe care o conduc cu drag și multă responsabilitate, am publicat un material parcă scris special pentru a provoca apariția acestei cărți. Redau integral această scrisoare elecronică primită de la doamna Codreanu. Vom vedea aici cum destinul le leagă pe toate și cum și acest text vine să completeze portretul scriitorului Victor Ion Popa, portretul
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93471]
-
de fiecare dată când a spus ceva m-am străduit să ascult activ - chiar dacă muream de dorința de a-i da niște sfaturi. A fost fantastic! Mi-a împărtășit gânduri și sentimente pe care nici nu bănuiam că le are. Parcă aflam lucruri noi despre o persoană străină. Iar ea părea încântată că are șansa să-și verse amarul, fără să fie întreruptă de vreun comentariu sforăitor de-al meu". ASCULTAREA ACTIVĂ MENȚINE CONVERSAȚIA VIE Ascultarea activă este un mod excelent
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
mă duc Ia Sally de două sau de trei ori pe săptămână sau vine ea să mă vadă. Vorbim despre munca noastră, despre copii sau despre ultimele știri. Mă străduiesc din răsputeri să urmăresc firul conversației, dar, după o vreme, parcă ne-am fi spus tot ce era de spus - parcă am scormoni prin praf după subiectul ăla de conversație! Atunci ne zgâim una la alta și râdem. Uneori e o situație cam jenantă, în cele din urmă, una din noi
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
pe săptămână sau vine ea să mă vadă. Vorbim despre munca noastră, despre copii sau despre ultimele știri. Mă străduiesc din răsputeri să urmăresc firul conversației, dar, după o vreme, parcă ne-am fi spus tot ce era de spus - parcă am scormoni prin praf după subiectul ăla de conversație! Atunci ne zgâim una la alta și râdem. Uneori e o situație cam jenantă, în cele din urmă, una din noi pretextează ceva și pleacă". Experiența acestei femei e comună - și
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
să ajute cu ceva. Nu-i prea pasă nimănui de mine. PSIHIATRUL: Vă simțiți ca un spectator care privește cum trece viața? PACIENTUL: Da. Doar un spectator. Și chiar când se întâmplă vreo minune și cunosc în fine pe cineva, parcă nimic nu merge. PSIHIATRUL: Vreți să spuneți că sunteți adesea respins? PACIENTUL: Nu. Stăm de vorbă, apoi ne spunem "la revedere" și asta-i tot. PSIHIATRUL:, Nu invitați persoanele respective la o nouă întâlnire? PACIENTUL: Nu. Eu cred că dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
vorbească primul, să facă primul invitații. Și cum majoritatea celor cu care fac cunoștință așteaptă și ei o invitație, toată lumea se simte frustrată. Dacă îi ascultăm pe acești oameni, îi vom auzi mormăind supărați în sinea lor, cum că "lucrurile parcă niciodată nu se leagă", deși ar fi mult mai potrivit să spună: "Nici măcar nu încerc vreodată". Majoritatea bărbaților și femeilor care dezvoltă relații încununate de succes cu alții depun eforturi constante pentru a-i include pe aceștia în viața lor
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
deloc fire albe în păr sau riduri pe față. Tot ce pot spune e că sunt medic. (Acceptă dreptul la opinie al celui ce critică și-și face cunoscută propria părere. ANGELA: Nu vreau unt, Pat. Țin regim. PAT: Ei! Parcă am mai auzit asta de la tine! ANGELA: Ai dreptate când spui că până acum nu am reușit și nu pot să te acuz că nici acum nu mă iei în serios. Dar de data asta am ajutorul unui dietetician și
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
rezolva. Când actuala bicicletă exista fără pedală, deplasându-se numai dacă îți făceai vânt cu picioarele, nimeni altul decât copilul de 14 ani, Ernest Michaux, și-a pus problema pedalei. Când apa se prelinge de-a lungul unui deget, atrasă parcă de acesta, nimeni nu și-a pus problema „de ce?”, decât savantul H. Coandă care a descoperit efectul Coandă - aplicat ulterior la circulația gazelor în ajutaje. Apa a împins dintotdeauna în sus corpurile cufundate, dar numai Arhimede și-a pus problema
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
becurilor de ceva anume, să găsească o regulă. Al doilea experiment: imaginați-vă o pantomimă în care un individ își scoate câinele la plimbare. Mâna îi este întinsă cum ar ține lesa câinelui. Când mâna se mișcă încoace și încolo parcă vedeți câinele care se tot mișcă mirosind câte ceva pe trotuar. Cu toate că cele mai animate elemente sunt câinele și lesa, ele nici măcar nu există. Imaginația umple golurile și astfel se întregește ideea. Așa se întâmplă și când asociați problema cu ceva
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în volumul al doilea al ciclului, unde locul central îl ocupă rememorarea câtorva din primele trăiri ale lui Vania Răutu, în ambianța familială a Năpădenilor, apoi în pensionul germanului Faltin și în „gimnaziul nobilimii” din Chișinău, rememorare dirijată prea vizibil, parcă spre a „documenta” ce putea fi simptom sau cauză a firii insurgente a protagonistului. Abia în partea a treia, intitulată Inițierea, se intră pe făgașul narării cursive a faptelor și întâmplărilor ce culminează cu arestarea proaspătului bacalaureat admis în „mișcare
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
pentru totdeauna de pierderea, la numai optsprezece ani, a fiului, Cătălin Bursaci. Schimbările sunt relevante: un stil solemn, ermetic, mai livresc, amintind de maniera lui Emil Botta (Regina Nofret, Mască pentru Casandra, A nu fi Julieta), poeme sumbre, peste care parcă plutește un abur rău și care se învârtesc în cerc în jurul aceleiași stări: suferința provocată de o pierdere-absență nenumită. De această ambiguitate eleată, încremenire parcă în dosul unei măști a durerii, T. se dezbară în texte de cu totul altă
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
Emil Botta (Regina Nofret, Mască pentru Casandra, A nu fi Julieta), poeme sumbre, peste care parcă plutește un abur rău și care se învârtesc în cerc în jurul aceleiași stări: suferința provocată de o pierdere-absență nenumită. De această ambiguitate eleată, încremenire parcă în dosul unei măști a durerii, T. se dezbară în texte de cu totul altă factură, care continuă linia simplității inițiale, în confesiuni lirice, cu tușe onirice și simbolice: „Și iată, uitarea se-ntoarce.../ De ceață, luntrea e grea. Arțarul
TACOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290034_a_291363]
-
pe care n-o pot scrie capătă tușe autobiografice, figura bunicii și dispariția în război a tatălui fiind bine integrate în firele narațiunii. În întregul ei, cartea revelează un scriitor care încearcă să își aproprie tehnica prozei moderne confesive. Voind parcă să recupereze timpul, la o distanță de mai bine de două decenii, Ț. își propune să realizeze ,,romanul total” în Numai tinereții i se iartă totul (I-II, 2001), unde pot fi urmărite concomitent o intrigă polițistă, o radiografie istorică
ŢARANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]