46,103 matches
-
Folosesc în mod conștient expresia „interese ale femeilor”, fără a intra în detalii privind numeroasele aspecte controversate ale acesteia 1. Sunt de acord că, în cele mai multe cazuri, „femeile” sunt un grup social mult prea diversă din punct de vedere etnic, rasial, al clasei sociale și economice ă pentru a putea vorbi de interese care le unesc pe ele ca gen. Cu toate acestea, consider că există cel puțin un caz în care se poate vorbi de „interesele femeilor”, și anume atunci când
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
susține xe "Young"Young și avansează o listă posibilă cu criterii pe baza cărora să se poată face distincția dintre membri și nonmembri: „membrii grupului trebuie să fie dezavantajați în termeni de exploatare, marginalizare, putere, dominație culturală și/sau ură rasială” (xe "Nash"Nash, 1997, p. 47). Ea oferă exemple de astfel de grupuri în Statele Unite: „femei, afroamericani, indieni, chicana, portoricani și alți americani vorbitori de spaniolă, americani asiatici, gay și lesbiene, muncitori, săraci, persoane vârstnice, persoane cu dizabilități fizice și
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
discuta despre femei ca și când ar fi un grup omogen este similar cu a exclude anumite femei de la reprezentare. Feministelede culoare din anii ’70 au atras atenția asupra legăturiidintre rasism și sexism, iar atât timp cât feminismul nu lua în considerare și diferențele rasiale, suroritatea era utopică 1. Chiar dacă și feministele poststructuraliste critică existența unor interese comune, abordarea lor este diferită, deoarece semnele de întrebare și contestările acestora vizează însăși existența subiectului feminismului: categoria „femei”. Pentru feministele poststructuraliste, termenul femei nu are un referent
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
că termenul femei denotă o identitate comună. Acesta nu este exhaustiv, în ciuda faptului că o persoană nu transcende particularitățile genului; „nu este întotdeauna constituit coerent sau uniform în diferite contexte istorice; el se intersectează cu alte moduri indentitare constituite discursiv - rasiale, de clasă, etnice, sexuale sau regionale” (xe "Butler"Butler, 2000, pp. 15-16). Așadar, având în vedere că nu există un subiect clar și unitar al feminismului, nuse pot identifica interese politice comune ale femeilor, reprezentarea politică fiind periclitată, deoarece poate
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
în ciuda transformărilor, patriarhatul a rămas intact și„este mai vechi și mai universal decât rasismul, șovinismul, clasismul”. Pentru mai multă claritate, voi cita următorul fragment: „Ne-am obișnuit cu ordine în intoleranța religioasă, dar indiferent de grupul care suferă discriminări: rasial, etnic, religios, femeile din interiorul grupului discriminat sau chiar al celui discriminant sunt tratate explicit sau implicit ca inferioare, mai puțin importante, pentru că sunt femei” (xe "Miroiu"Miroiu, 2004, p. 233)1. Faptul că femeile sunt discriminate în interiorul grupurilor din
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
directă, cât și la cea indirectă, astfel: (a) se va considera că discriminarea directă are loc atunci când o persoană este tratată mai puțin favorabil decât alta, a fost sau ar putea fi tratată într-o manieră similară, pe criteriul originii rasiale sau etnice; (b) se va considera că discriminarea indirectă are loc atunci cînd o prevedere, criteriu sau practică aparent neutre dezavantajează anumite persoane de o anumită rasă sau origine față de alte persoane, în afară de cazul în care acele prevederi, criterii sau
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
and Gender Relations”, în Barbara Hobson, Jane Lewis, Birte Siim (ed.), Contested Concepts in Gender and Social Politics, Edward Elgar Publishing, UK. Directiva Consiliului 2000/43/ CE, 29 iunie 2000, cu privire la implementarea principiului tratamentului egal între persoane indiferent de originea rasială sau etnică, http://www.romano than.ro/romana/cadrujuridic/intern/ue/docref min/cue.htm. xe "Dragolea"Dragolea, Alina, 2007, „Dimensiunea de gen a pieței muncii”, în Oana xe "Băluță"Băluță (coord.), Parteneri egali. Competitori egali. Integrarea dimensiunii de gen în
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
5, 1982). Acest lucru dovedește că atât proveniența articolului, cât și instituțiile de care aparțin cercetătorii influențează evaluarea lor, așa cum bine știu multe dintre universitățile neanglofone. Adeseori, prejudecățile sunt periculoase. E suficient să ne gândim la masacrele provocate de prejudecățile rasiale. La fel ca toate eșecurile inteligenței, și acestea aduc, inevitabil, prejudicii. Timothy Beneke, În cartea sa Bărbații și violul, enumeră câteva dintre ideile pe care le au violatorii despre victimele lor: Tuturor femeilor le place să fie violate. O femeie
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
o prestează ? b) Există o planificare pentru resurse umane ? c) Cum sunt selectați membrii instituției dvs.? d) Instituția dumneavoastră are o evidență a personalului? e) Există un sistem de evaluare a performanțelor individuale ? f) Locul de muncă reflectă discriminări sexuale, rasiale, etnice, religioase ? g) Există o politică integratoare bazată pe corectitudine ? h) Sunt oferite membrilor organizației posibilități de dezvoltare profesională ? i) Sarcinile sunt atribuite conform cu calitățile personalului ? j) Există fișe de post pentru fiecare membru al instituției dvs ? k) Evaluarea individuală
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
care se transmit la urmași dând naștere fenomenului ereditate. Modificările profunde pe anumite zone au condus la apariția raselor umane caracterizate prin anumite trăsături specifice cercetate de oamenii de știință. Știința modernă prezintă un model În trei direcții al diferențelor rasiale atât În trăsăturile fizice cât și În comportament. În medie, orientalii se maturizează mai Încet, sunt mai puțin fertili, din punct de vedere sexual mai puțin activi, mai puțin agresivi și au creiere mai mari și cu un coeficient de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
mai mare. Negri se găsesc la celălalt pol. Albii sunt la mijloc, dar mai aproape de orientali decât de negri. Jean Philippe Rushton Profesor de psihologie la Universitatea of Western Ontario Canada, scrie: „In ultimii 20 de ani am studiat diferențele rasiale În mărimea creierului, inteligență, sexualitate, personalitate, rata de creștere, durata de viață, crima și stabilitatea familiei. În toate aceste caracteristici orientalii sunt la un capăt al spectrului, negrii sunt la celalalt, iar albii sunt la mijloc. Diferențele rasiale apar de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
studiat diferențele rasiale În mărimea creierului, inteligență, sexualitate, personalitate, rata de creștere, durata de viață, crima și stabilitatea familiei. În toate aceste caracteristici orientalii sunt la un capăt al spectrului, negrii sunt la celalalt, iar albii sunt la mijloc. Diferențele rasiale apar de timpuriu În viață. Copiii negri se nasc cu o săptămână mai devreme decât copiii albi și totuși ei sunt mai maturi din punct de vedere al dezvoltării oaselor. Pe la vârsta de 5 sau 6 ani copiii negri excelează
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
genunchi. Estasiaticii aleargă chiar și mai puțin bine decât albii. Aceleași șolduri Înguste, picioare mai lungi, mai mulți mușchi și mai mult testosteron care Îi avantajează pe negri În fața albilor, le conferă avantaj albilor asupra estasiaticilor. Dar, admiterea acestor diferențe rasiale genetice În sport duce către marele domeniu-tabu - și anume diferențele rasiale În mărimea creierului și a criminalității. De aceea este tabu chiar și să spui că negrii sunt mai buni in multe sporturi” . Diferențierea dintre personalități din aceeași rasă sau
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
șolduri Înguste, picioare mai lungi, mai mulți mușchi și mai mult testosteron care Îi avantajează pe negri În fața albilor, le conferă avantaj albilor asupra estasiaticilor. Dar, admiterea acestor diferențe rasiale genetice În sport duce către marele domeniu-tabu - și anume diferențele rasiale În mărimea creierului și a criminalității. De aceea este tabu chiar și să spui că negrii sunt mai buni in multe sporturi” . Diferențierea dintre personalități din aceeași rasă sau rase diferite, prin gradul de inteligență, constituie, de asemenea, un indicator
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
3 , albii de 1347 cm 3 iar negrii 1267 cm 3 . În mod firesc, mediile variază Între eșantioane și rasele se Întrepătrund. Dar rezultatele obținute prin diferite metode pe diferite eșantioane arata același tipar mediu: orientali > albi > negri. Aceste diferențe rasiale În mărimea creierului Înseamnă că, În medie, orientalii au cu 102 milioane de celule ale creierului mai multe decât albii și că albii au cu aproape 480 milioane de celule ale creierului mai mult decât negrii. Aceste diferențe În mărimea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
studiul național al eugeniei. În anul 1905, În SUA, Familiile Rockfeller și Carnegie au Înființat Oficiul Înregistrărilor Eugenetice la Cold Springs Harbor, New York. În Germania, promotorul științei eugeniei a fost Ernst Haeckel (1834-1919). În 1905 ia ființă Societatea pentru Igiena Rasială, iar un an mai târziu ia ființă Liga monistă. Într-un rezumat redactat de Haeckel asupra programului membrilor din Liga monistă se spune: „Teoria selecției ne Învață că În viața omului, ca și În viața animalelor și a plantelor... numai
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
lui Charles Darwin. Vicepreședinți ai congresului erau: Primul lord al amiralității, Winston Churchill (care a fost și director organizator al congresului), M. von Gruber - profesor de igienă la Universitatea din Munchen, Dr. Alfred Poetz - președinte al Societății internaționale pentru igiena rasială, Charles W. Eliot - președinte onorific al Universității Harvard și Alexander Graham Bell - inventatorul telefonului. Al doilea Congres Internațional de Eugenie s-a desfășurat În 1921, sponsorizat de secretarul american pentru comerț, Herbert Hoover și de rectorul Universității Clark, al Colegiului
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
dintre acestea a fost doctorul Ernst Rudin, reprezentantul Institutului berlinez de Genealogie și Demografie „Kaiser Wilhelm”. El a fost ales În unanimitate președinte al Federației Internaționale a Societăților de Eugenie, ca răsplată pentru contribuția la fondarea Societății Germane pentru Igiena Rasială. Unul dintre angajații lui Rudin a fost Josef Mengele fost comandant medical la Auschwitz. În 1936, a apărut programul care a precedat faimoasa operațiune CIA de control a minții MKULTRA, lansat de către Institutul de Psihiatrie din statul New York, fondat de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
cele învățate este accentuat de încadrarea evenimentelor istorice în sisteme de referință nefamiliare, nespecifice vieții cotidiene 44. Cu toate acestea, politicile școlare atribuie încă învățării-memorizare misiunea de a integra elevul în supra-comunități care depășesc experiența lui zilnică, personală (etnice, regionale, rasiale, naționale, confesionale ș.a.). Este adevărat că memorizarea unor secvențe narative pe termen lung solicită un efort susținut de reactualizare, deci de participare. Dar, pe de altă parte, învățarea prin repetiție dezvoltă insesizabile distorsiuni, ajungându-se, pe nesimțite, la un alt
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Trauma, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1994 sau History and Memory after Auschwitz, Cornell University Press, Ithaca, New York, 1998). În Germania, tematica nazismului și a Holocaustului a provocat așa-numita "ceartă a istoricilor", care a dezbătut singularitatea exterminării pe criterii rasiale și culpabilizarea celor direct sau indirect implicați; vezi, de exemplu, Wulf Kansteiner, Mandarins in the Public Sphere. Vergangenheitsbewältigung and the Paradigm of Social History in the Federal Republic of Germany, în "German Politics and Society", Issue 52, vol. 17, nr.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
degete, iar pe de altă parte cu predominarea mîinii drepte. D. Efron (Gesture and Environment), studiind aspectele spațio-temporale ale gesturilor evreilor și italienilor care trăiesc la New York, ajunge la concluzia că gestualitatea variază în funcție de contextul social, independent de orice variabilă rasială. 8.3. Tipologia gesturilor Una dintre cele mai cunoscute clasificări ale repertoriului gestual este cea elaborată de Ekman & Friesen (în prelungirea teoriei gestualității a lui D. Efron): i) emblemele ca gesturi convenționale specifice unei anumite culturi sau epoci (de pildă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
5. Au dreptate autorii cărții și analizele pe care le întreprind mai departe sunt corecte. Dreapta a "plutit" pe valul creat de sentimentul de frică pe care italienii îl au față de români, care a alimentat la maximum campania de ură rasială față de un popor de "delincvenți naturali", de fiecare dată când au avut posibilitatea au ridicat tonul în sensul asocierii imaginii tinerilor veniți din Europa de Est cu "vocația" de a se prostitua a tinerelor românce care fac trotuarul. Să nu uităm că
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
în domeniu și cunoașterea limbii italiene (Milano, 10 iulie 2009). După cum observăm, alături de meseriile "clasice", piața forței de muncă italiene oferă românilor locuri cu grad înalt de specializare ceea ce demonstrează că cererea și oferta acținează în pofida tuturor prejudiciilor de tip rasial. Se profilează la orizont, o nouă realitate în care românii vor fi integrați mult bine, după scheme articulate, care vor schimba imaginea socială actuală 83. Acest lucru este foarte important deoarece în imaginarul colectiv al populației "muncitorul român" a fost
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
bine încât îi deranja pe colegii de muncă. Din motivația procuraturii prezentată înainte de decizia judecătorilor care au dat o sentință de 30 ani se citește: "delictul s-a datorat motivelor de rivalitate la locul de muncă, sau mai corect, motivațiilor rasiale"107. Acestea sunt istorii vechi, vechi rugini ale trecutului? Așa cum am văzut, ceea ce s-a întâmplat din 2007 până astăzi, adică de la intrarea României în U.E., situația s-a înrăutățit, cu toate protestele constante făcute de Partidul Românilor, de Asociațiile
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
românii erau tratați într-o manieră lipsită de obiectivitate, aș putea spune chiar lipsită de profesionalism. În alte cuvinte, într-un mod discriminatoriu. Pe parcursul unei întâlniri organizate ce a avut chiar această temă de către U.N.A.R. (Biroul Național pentru Antidiscriminări Rasiale), din anul 2008, cu reprezentanți ai instituțiilor românești și exponenți ai comunității românești din Italia, am prezentat propuneri care, conform părerii mele, ar contribui la combaterea discriminării în media. Iată câteva: promovarea unor întâlniri periodice între jurnaliștii români care lucrează
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]