51,037 matches
-
uneia mai sigure, nu face decât să te îndepărteze de neliniștea sa. Mai potrivit ar fi, de aceea, să revedem câteva pasaje din scrierea lui Tertulian, spre a ne da seama mai bine în ce situații intervin acele formule paradoxale. Intenția polemică a scrierii va fi anunțată de la bun înce put („Sunt unii care năzuiesc să clatine credința în înviere...“). Îl are în vedere mai ales pe Marcion din Sinope (cca 80-155), însă trimite și la Apelles, la Valentin și la
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
unde nu se mai pune problema rezolvării lui, ci mai curând cea a unui alt mod de viață. 20. Paradox și antinomie Așa cum am văzut mai sus, Tertulian știe să vorbească mai multor categorii de oameni și sub mai multe intenții. La un moment dat se adresează celor care ajung să confunde lucruri radical distincte. „Fără îndoială, ar fi nebunește dacă l-am 158 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 155. judeca pe Dumnezeu potrivit cugetării noastre“ (Despre trupul lui Hristos, IV
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
nu există», pentru că este «cu totul altul», ceva ce nu ține de sfera realității noastre“. Vedem cum în unele situații paradoxul trece imediat în antinomie sau, pur și simplu, lasă locul acesteia. Doar că, uneori, vorbirea antinomică se datorează unor intenții mai simple, chiar facile, precum cele spectaculare. Sau 160 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 158. precum cele de natură scolastică, doctrinară. Scriitorul creștin știe bine, de exemplu, că unii „academici“, cum îi numește, au provocat deja multe certuri cu privire la Fecioara
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
și întunericul întuneric, ceea ce este da este da și ceea ce este nu, nu, iar ceea ce este mai mult este de la cel rău“ (XXIII, 3, cu trimitere la Isaia 5, 20). Lucru știut, unele formule antinomice se pot afla sub varii intenții: sofistică și spectaculară, eventual simplu subiectivă, datorată ignoranței sau neatenției. Chiar și atunci când sunt formulate în aceiași termeni, judecățile antinomice diferă mult de la un caz la altul. Diferența o aduce fie materia judecății, fie intenția sub care stă, fie lumea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
se pot afla sub varii intenții: sofistică și spectaculară, eventual simplu subiectivă, datorată ignoranței sau neatenției. Chiar și atunci când sunt formulate în aceiași termeni, judecățile antinomice diferă mult de la un caz la altul. Diferența o aduce fie materia judecății, fie intenția sub care stă, fie lumea vieții de care ține. Nu voi intra în detalii, ar fi inutil aici. De pildă, antinomiile formulate de Zenon din Elea diferă de cele pe care le acceptă însuși Aristotel. Deși apără ca puțini alții
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
discor danți, într-o înșiruire contingentă, ca și cum ar fi în joc spu sele unui copil uluit de ceea ce poate să vadă. Ca și în alte ca zuri, apocriful chinez anunță arbitrarul, practică haosul ca atare. Însă față de alte încercări, cu intenție savantă, o face într-o manieră desăvârșită, liberă. În consecință, nu aș crede că te poți opri la aspectul alogic al enumerării sale. Nu poți lăsa deoparte seninătatea lui Borges, umorul său eterat, jocul simplu în care își atrage cititorul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
LUMEA CELOR ABSURDE inexprimabil 9, 19, 113 (vezi și „limite ale limbajului“) infinit (ideea de ~ ) 45, 48 (n. 35), 50, 51, 52, 83, 114 ininteligibil 71, 95, 132, 159 (n. 156) (vezi și „limite ale înțe legerii“) in re 62 intenție ~ și gândire antinomică 159, 161, 163 ~ și transgresare a sensului 24, 78, 83, 103, 107, 108, 111, 131, 132, 136-143 intenționalitate moduri distincte de ~ 10, 11, 14, 59, 83, 122, 130 (n. 133), 154 transgresarea ~ 112, 163 (vezi și „gratuitate
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
n. 3), 23-24, 27 opus posibilității ~ului (vezi „absurd“) ~ și nonsens (vezi „nonsens“) sfera comună a ~ului 10, 11 (n. 1), 20, 97 (n. 90), 130, 143, 187 străin sferei ~ului (vezi „străin“) transgresare a ~ului (vezi „ab surd“ și „intenție“) sensus communis 77 „se spune“ 28-33 simbol, simbolism 26-27, 29 (n. 16), 33, 44, 84, 135, 142 singularitate 19, 32, 39, 46, 104, 181 speculativ (mod de a privi) 10, 15, 18, 54, 59, 83, 94 speculum mentis 49 straniu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
fața dinspre Măicuța. Și conversară. Mult conversară. Despre lucruri mărunte, fără importanță, de nereținut. Se vedea Însă lesne că una spuneau și alta gândeau. Târziu, când puterea nopții prinse a pune stăpânire pe Întreagă acea parte a lumii, Tăicuțași manifestă intenția de a o părăsi, pentru ziua respectivă. Măicuța, ridicându-se de pe scaun, veni către el. I se opri În față. Se ridică și el de pe scaun. Respirațiile li se Întâlniră. El Îi cuprinse capul Între palme și Începu să o
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
timpul o să devină un potrivit de mare lac umplut cu lapte și miere, a aruncat-o, deci, drept În buza și-ntre dinții ferocelui rechin alb, la răspântia marilor furtuni politicoeconomice și financiar-bancare, ca pe o apetisantă nadă, lăsată, cu intenție, Într-o perpetuă mișcare, spre care cumpliți răpitori de toată mâna se aruncă, turbați, ca Într-un unic spectacol al astâmpărării foamei. S-au aruncat, secole de-a rândul, neîntercuții În măiestrie răpitori, se-aruncă și-n prezent, și, Încă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
clase unde Plopeanu preda ― vorba vine ― Fizico-Chimicele, se prezenta gravă. Ciudat era faptul că mulți dintre noi aveam note de trecere la toate materiile, bunicele chiar, iar la Fizico-Chimice eram căzuți! Câțiva eram amenințați chiar cu repetenția, pentru că profesorul avea intenția să ne dea media "rău," pe trimestrul al III-lea, iar regulamentul școlar prevedea că media "rău", indiferent la ce materie, pe trimestrul al III-lea, atrage după sine repetenția. (În acel an se dădeau calificative, nu note.) Atât Ionaș
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ci scriem ceva, acolo! Printre cei cinci candidați, în afară de mine, mai era și Moscu lonaș. Dar sfântă mai e vorba romînului: "Socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din tîrg". Ca niște elevi sârguincioși și cu cele mai bune intenții, ne așezaserăm toți în primele bănci din laborator și așteptam în liniște sosirea profesorului și începerea tezei. Chimistul, însă, a bănuit imediat cam la ce se poate aștepta de la noi, "crema" elevilor lui, și ne-a risipit numaidecât, mutîndu-ne în
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
după fasoanele de rigoare. În sfârșit, după gustările obișnuite în asemenea împrejurări, Gică a declamat cu mult patos "Din prag"; iar eu l-am ironizat tot timpul din ochi, avînd-o complice pe Veturia, care, la un moment dat, fără nici o intenție, așa, ca să facă ceva, a luat unul din caietele mele de pe masă, l-a desfăcut și a înlemnit cu el în mână. În afară de mine, care-i urmăream mișcările, n-a mai observat-o nimeni. Vedeam că vrea neapărat să-mi
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
observat-o nimeni. Vedeam că vrea neapărat să-mi vorbească, și asta cât mai curând. Am provocat prilejul și m-am adresat soră-mi: ― Nella, n-ai vrea să ne cânți la pian? ― Cum dorești, dar cred că n-ai intenția să ne gonim musafirii de pe-acum! ― Hai, hai, lasă modestia pentru altă dată! Toți trecură în camera soră-mi, unde era pianul. Veturia rămase într-adins la urmă și-mi șopti: ― Vreau să te-ntreb ceva, dar promite-mi
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
atât de neajutorată pe cât pari, răspunse cu blândețe Extraterestrul. Aș vrea să fiu și eu tot atât de neajutorat ca tine, dragă Mașa, adăugă el. Cuvintele acestea avură darul s-o mai liniștească pe stăpâna casei, care devenise totuși extrem de suspicioasă cu privire la intențiile vizitatorului. Mașa era Încă o femeie În puteri, care reușea să ducă greul gospodăriei de una singură. La ce ar fi avut nevoie de ajutor!? De la Întoarcerea din străinătate și mai ales după ce soțul, sau ce-o fi fost, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Întrebă el. Nu cumva ai vrut să spui bădărănești? - Bărbații ăștia, o fac mereu pe interesanții, replică Mașa, desprinzându-i degetele reci, de culoare sinilie, ce se Încleștaseră pe brațul său. Toți sunt o apă și-un pământ. Cică au intenții curate, dar nici nu ai clipit bine din ochi, că au și pus mâna pe fundul tău. - Greșești aici, Mașenca, zău că greșești, spuse Extraterestrul, luând o bucățică de pâine de pe masă și vârând-o În păhărel. Eu nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
clipit bine din ochi, că au și pus mâna pe fundul tău. - Greșești aici, Mașenca, zău că greșești, spuse Extraterestrul, luând o bucățică de pâine de pe masă și vârând-o În păhărel. Eu nu sunt ca alții. Nu am nici o intenție. Am vrut doar să sparg monotonia ce se instaurase Între noi. - Toți vorbesc așa, Îi răspunse Mașa. Vor să spargă ba una, ba alta. Ba nu știu care zid, ba nu știu care monotonie. Le dai un deget și pe urmă nu reușești să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
celui de-al treilea sex le satisface În mod automat pe celelalte două, așa că rar apelăm la alte persoane pentru a ne Împlini dorințele. Pofta carnală ne-o putem satisface singuri până la epuizare. Așa că Înțelegi, Mașa, de ce am spus că intențiile mele sunt curate. Te rog să mă crezi că așa sunt. La ce mi-ar folosi trupul tău, dacă n-ar avea spirit? Nu mă Împinge spre tine pofta trupească, ci doar simpla curiozitate, care, ce-i drept, mă Îndeamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
deasupra coapselor sale Întredeschise Într-o neobișnuit de tandră și melancolică așteptare. În timp ce Extraterestrul se străduia să curețe de pieliță o feliuță de salam rămasă În farfurie, pe Mașa o apucă din nou transpirația. Fusta ei foșni pe lângă scaun, cu intenția aproape vădită de-a fi luată de mijloc și trasă pe genunchi. De data asta, mâna verde a vizitatorului din alte lumi nu făcu o Încercare de a o apropia pe Mașa de trupul său, ci, dimpotrivă, ea se Încleștă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
au șters de trupul tău ca de un preș și, după ce ți-au lăsat toată murdăria lor În tine, și-au văzut de drum. Să nu spui că nu-i așa. Pe mine Însă m-ai respins, deși am avut intenții cât se poate de curate. Apoi am să-ți mai spun un lucru: prin natura mea, eu sunt o ființă delicată. Și dacă vrei să mă crezi, știu să mă port cu femeile. Am să mă port frumos și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
anime și Subotin ieși din depozit să ia un pic de aer, ca să-și revină În simțiri. Răcoarea de afară Își făcu Într-adevăr efectul. Privind fluviul larg ce se unduia lin În stânga și În dreapta sa, brigadierul avu mai Întâi intenția să pornească Înspre casă, dar se răzgândi. În fond, scandalul cu nevasta putea fi amânat și pentru seară. În afară de aceasta, până la sosirea salahorilor, mai rămăsese vreo două ore, așa că Ippolit reintră În depozit și, după ce puse ceasul să sune la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
validat de istorie, poveș tile western din Pif pot fi privite ca parte a discursului postcolonialist. Miza lor este aceea de a oferi alternativa la Istoria pe care o imortalizează geniul lui John Wayne. Westernul din Pif duce mai departe intenția iconoclastă din seriile germano-iugoslave. Loup Noir sau Capitaine Apache anticipează cruciada ecologist-umanistă a lui Doc Justice. Indienii sunt ultima respirație a lumii ce refuză logica procustiană a civilizației occidentale. Noblețea seculară a vânătorilor de bizoni devine instantaneul de bandă desenată
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
a Occidentului. Strat după strat, memoria secolelor care ne precedă este excavată, iar materia obținută redată unui context insolit și demitizant. S-ar putea folosi, în legătură cu această abordare, sintagma „postmodernism”, în măsura în care jocul autorului cu substanța narațiunilor sale este guvernat de intenția de a (re)pune în discuție cadrul mental al epocilor precedente. Gustul pentru aventură nu exclude, nici un moment, deschiderea către dubiu și dileme etice. Omul din Khyber, proza lui Attilio Micheluzzi, se înscrie în seria de texte nutrită de fascinația
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
unei pulp fiction ce aliază fantasticul cu intriga polițistă, în maniera lui Sax Rohmer. Din versantul clasic al aventurii cu alură de James Bond, Bob Morane preia sugestia unei organizații criminale internaționale și omnipotente, cu resurse nelimitate și ținte subsumate intenției de dominație mondială. S.M.O.G. este echivalentul nu mai puțin redutabilei asociații oculte S.P.E.C.T.R.E., iar seria de confruntări este dominată de același dinamism al deghizărilor, crimelor și capcanelor. Fidelă nostalgiei culturale a filmului noir, proza grafică introduce, în centrul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
E un pic prea mult cel puțin în comparație cu ceea ce se vrea a crede despre asta: că așa se poartă, că asta este moda, că este avut în vedere frumosul, că fiecare se îmbracă pentru sine și altele. Dincolo de aceste bune intenții declarative e vorba în primul rând de a da culoare penajului având ca scop dorința de a atrage. Plecând de la utilizarea hainelor pentru protecție s-a ajuns la folosirea lor pentru impresie. Ba chiar hainele ajung uneorimai mult să dezgolească
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]