46,314 matches
-
Bârlădeanu, delegat permanent. Economistul Costin Murgescu publică în revista "Viața economică" un articol prin care respinge planul, iar la plenara C.C al P.M.R. din 15-22 aprilie 1964 s-a adoptat „Declarația cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Român în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale”, care însemna o reorientare publică a guvernanților de la București în raport cu Moscova. Documentul exprima poziția României în conflictul chino-sovietic și formula principiile care trebuiau să stea la baza raporturilor dintre partidele comuniste: egalitatea în drepturi, neamestecul în treburile
Planul Valev () [Corola-website/Science/316147_a_317476]
-
Partidului Muncitoresc Român în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale”, care însemna o reorientare publică a guvernanților de la București în raport cu Moscova. Documentul exprima poziția României în conflictul chino-sovietic și formula principiile care trebuiau să stea la baza raporturilor dintre partidele comuniste: egalitatea în drepturi, neamestecul în treburile interne, dreptul exclusiv al fiecărui partid de a-și rezolva problemele politice și organizatorice. În consecință, Declarația sublinia că nu există și nu poate exista un „partid părinte și cu un partid fiu, partide
Planul Valev () [Corola-website/Science/316147_a_317476]
-
timp după ce se căsătorește cu profesoara Alice Dulcu, este ridicat în miez de noapte de acasă de organele Securității și primește, ca majoritatea elitei intelectuale române, o condamnare administrativă de 5 ani, executată în sinistrele închisori și colonii de muncă comuniste: Poarta Alba (Canal), Onești, Slănic (minele de sare). În ultima perioada a “pedepsei” a fost deportat în Bărăgan, dormind într-un bordei săpat în pământ într-un sat inexistent, trasat doar pe hârtiile organelor de represiune. Perioada de detenție i-
Elie Dulcu () [Corola-website/Science/316163_a_317492]
-
1971, a fost amenajat un muzeu în casa în care s-a născut poetul , muzeu ce aparținea de Muzeul Literaturii Române din Iași. În muzeu erau expuse manuscrise, reviste, ediții de poezii, fotocopii, cărțile poetului Dimitrie Anghel (1872-1914). În perioada comunistă, Casa memorială „Dimitrie Anghel” de la Cornești figura pe hărțile turistice ca un important loc de vizitat din afara municipiului Iași. După cum își amintesc unii săteni din Cornești, conacul Anghel era o casă frumoasă, cu o grădină plină de flori, o livadă
Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești () [Corola-website/Science/316194_a_317523]
-
Fiul lui Theodor Gh. Rosetti, Georges Rosetti, a plecat în Franța imediat după venirea comuniștilor la putere. Clădirea a fost menținută în stare bună până în 1949, an în care proprietarul Theodor Rosetti îi făcuse unele „mici reparații”. După instaurarea regimului comunist în România, în anul 1949, conacul a fost naționalizat de stat și trecut în proprietatea D.G.A.S. Fălciu, respectiv a Sfatului Popular al comunei Solești, pe baza Procesului verbal din 30-31 martie 1949. Clădirea a fost folosită în perioada 1949-1977
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
județean, dar Consiliul județean Vaslui a refuzat din cauza faptului că „nu există un act juridic de trecere în proprietatea statului”. În anul 2001, conacul a fost înscris în inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Solești. După răsturnarea regimului comunist, conacul a fost revendicat în 2002 de către moștenitorii lui Theodor Rosetti (ultimul proprietar) stabiliți în Germania sau Franța: Claudia Paulus-Amashaufer (Germania), Anne Christine Rosetti (Franța) și Stephane Rosetti-Solesco (Franța). Aceștia au cerut statului român suma de 200.000 de dolari
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
public de pește 65.000 spectator. Atunci, Lepa Brena a făcut senzație cântând melodia "Zivela Jugoslavia" (Trăiască Iugoslavia), ridicată fiind de un braț hidraulic folosit la schimbarea becurilor de pe stâlpii de iluminat. A fost cel mai mare concert din România comunistă. La sfârșitul anului 2011 în mass-media locală din Banat s-a scris de posibilitatea ca Lepa Brena să susțină un nou concert la Timișoara. La începutul anului 2012, au început tratativele, ca mai apoi, la finalul lunii Februarie să fie
Lepa Brena () [Corola-website/Science/316212_a_317541]
-
Printre ajutoarele trimise au fost și câteva tancuri T-54/55 care au fost utilizate împotriva forțelor tanzaniene. Tancurile poloneze T-55L au fost desfășurate în timpul Legii Marțiale din Polonia, fiind utilizate pentru intimidarea populației și suprimarea oricăror acțiuni împotriva guvernului comunist. În timpul Războiului din Angola, tancurile T-54/55 s-au confruntat cu tancurile Olifant (bazate pe modelul britanic Centurion) ale Africii de Sud. T-55 era cel mai numeros tanc aflat în dotarea armatei iugoslave. Din acest motiv, tancul a fost folosit
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
corp nou de clădire. În total, conacul avea 25 camere. Mareșalul Constantin Prezan a murit la data de 27 august 1943 și a fost înmormântat în grădina conacului. Tot acolo a fost înmormântată și soția sa, Olga. Naționalizat de autoritățile comuniste după preluarea puterii, în conac a fost instalat un cămin-spital pentru persoane adulte cu handicap psihic sever. După revoluția din decembrie 1989, dr. Olga Macarie, nepoata mareșalului Prezan, a revendicat conacul și terenul înconjurător. La 6 ianuarie 1999, Judecătoria Vaslui
Conacul Prezan de la Schinetea () [Corola-website/Science/316255_a_317584]
-
în august 1919 fraților Teodor C. și Dumitru C. Luca . Frații Luca l-au extins și modernizat după 1930, cu plite, lumină electrică, frigări cu motoare, popicărie și alei de plimbare. În anul 1948, hanul a fost naționalizat de către autoritățile comuniste ale României, iar Dumitru Luca, ultimul proprietar, a fost condamnat la 6 ani închisoare. În anul 1969, clădirea a fost trecută în administrarea Oficiului Național de Turism (ONT), în acel moment hanul aflându-se în ruină. Nu exista instalație de
Hanul Trei Sarmale () [Corola-website/Science/316273_a_317602]
-
sindicalizarea profesorilor, astfel încît la 2 februarie 1945 devine președintele acestui sindicat. A rămas la conducere atît timp cît sindicatul a avut ca principală sarcină rezolvarea problemelor materiale ale cadrelor didactice, demisionînd atunci cînd acesta devine o anexă a partidului comunist. A mai fost pentru scurtă vreme membru și casier al primului comitet județean ARLUS. Are o intensă activitate publicistică, colaborînd la ziarul local „Presa”, condus de H. Fulga și I. Vermont, cu articole cu caracter civic, avînd chiar și un
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
prezența unui reprezentant permanent cu atribuții multiple, iar pe de altă parte PNL avea rezervat un post de ajutor de primar i se încredințează funcțiile de secretar general adjunct al PNL Prahova și de viceprimar al Ploieștiului. Primarul, Gheorghe Vidrașcu, comunist, fiind ocupat mai mult cu problemele politice îi lasă spre rezolvare majoritatea problemelor primăriei: sectorul financiar, gospodăria comunală, arhitectura, deblocarea circulației după bombardamente, aprovizionarea orașului, sectorul tehnic, sectorul sanitar. Ca reprezentant al PNL participă la „Consiliul politic”, cu sediul la
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
continuat să pătrundă cuvinte slave în limba maghiară: "palota" „palat” (din bulgară), "csésze" „ceașcă” (din cehă), "galuska" „gălușcă” (din poloneză), "kamat" „camătă” (din sârbă sau croată), "lekvár" „magiun” (din slovacă), "zabla" „zăbală” (din slovenă), "harisnya" „ciorap” (din ucraineană). În perioada comunistă au intrat câteva cuvinte rusești: "diszpécser" „dispecer” (la rândul său provenit din engleză), "kulák" „chiabur”, "pufajka" „pufoaică”. În maghiara comună de astăzi sunt peste 500 de cuvinte de origine slavă. Influența germană asupra limbii maghiare a început odată cu fondarea statului
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
uneori prin încordarea voinței, prin gestul ferm, prin strălucirea rece a lucidității."” Actrița a fost căsătorită din 1960 cu fotograful Ion Miclea (1931-2000), cunoscut pentru obținerea unor importante premii internaționale, dar și pentru ocupația de fotograf personal al liderului politic comunist Nicolae Ceaușescu. A fost înmormântată în data de 14 iulie 2010 în Cimitirul Central din Cluj după ritualul greco-catolic. Lucia Mureșan a fost numită cetățean de onoare al orașului Sebeș în anul 2002.
Lucia Mureșan () [Corola-website/Science/320005_a_321334]
-
din 1977. Generalul Mihai Ilie și-a publicat ideile sale politice în cărțile de ficțiune și non-ficțiune scrise în anii '70. Astfel, în volumul "Rețeaua cenușie" (1978), el îi cataloghează pe cei care voiau să fugă din România, în timpul regimului comunist, ca oameni „descompuși moral”, „elemente instabile din punct de vedere politic, aventuriste, lipsite de demnitate națională, atrase de mirajul vitrinelor din marile orașe capitaliste”. El făcea cunoscut cititorilor că fugarii din țară erau internați în lagărele de tranzit din țările
Ilie Mocanu (scriitor) () [Corola-website/Science/320056_a_321385]
-
să crească și mai mult. Izolarea diplomatică a celor două foste puteri și dorința comună pentru revizuirea granițelor lor pe seama Poloniei, au dus la o apropiere rapidă a politicii Germaniei și Rusiei. După încheierea Congresului al X-lea al Partidului Comunist (bolșevic) din Rusia (1921), liderii de la Kremlin au luat hotărârea schimbării politicii externe a țării prin strângerea relațiilor economice cu puterile occidentale, care ar fi putut sprijini reînviorarea industriei ruse (sovietice). Aceste poziții comune germano-sovietice de politică externă, au dus
Tratatul de la Rapallo (1922) () [Corola-website/Science/320077_a_321406]
-
țării prin strângerea relațiilor economice cu puterile occidentale, care ar fi putut sprijini reînviorarea industriei ruse (sovietice). Aceste poziții comune germano-sovietice de politică externă, au dus la semnarea în mai 1921 a unui tratat prin care Germania recunoștea regimul sovietic (comunist) drept singura putere reprezentativă din Rusia și accepta să suspende sprijinul tuturor fracțiunilor politice ruse care luptau pentru cucerirea puterii la Moscova. Această înțelegere a deschis drumul pentru cooperarea viitoare dintre cele două puteri.
Tratatul de la Rapallo (1922) () [Corola-website/Science/320077_a_321406]
-
un bilețel separat o dedicație cu semnătura patriarhului Athenagoras . În anul 1974, mai 19, Preasfințitul Roman Ialomițeanul (vicarul arhiepiscopiei Bucureștilor), poposește pentru „câteva clipe” și la biserica Buna Vestire (Condica de Aur a Bisericii, preot Marin Cilă). În plină perioada comunistă, vizitele și activitățile pastorale erau foarte rare. Abia în anul 1998, 25 martie, presfințitul Teodosie Snagoveanu, vicar patriarhal, la invitația preotului Nicolae Ion, poposește în mijlocul cuvioșilor și oficiază Sf.Slujbă a Hramului Bisericii. În anul 1999, iulie 11, preasfințitul Teodosie
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
căreia este învrednicit ca preot, diaconul Enea Claudiu (care în prezent este preot misionar la Biserica Spitalului Județean de Urgență Ploiești) În anul 2005, 24 martie, slujba hramului Bunei Vestiri este oficiată în prezența Preasfințitului Sebastian Ilfoveanu. După încheierea perioadei comuniste, în anul 1989, activitățile pastorale au devenit mai numeroase și mai evidente. Preoții au început să se întâlnească mai des, mai ales cu prilejul hramurilor Sfintelor lor Biserici. Parohia nu a avut și nici nu are un cor propriu, armonizat
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
de la Uniunea Scriitorilor din Moldova din martie - mai 1987, care pun începutul "Mișcării Democratice" din Republica Moldova. În perioada mai 1987 - martie 1990 a reprezentat Uniunea Scriitorilor din Moldova la secretariatul Uniunii Scriitorilor din Moscova. N-a fost membru al partidului comunist. În 1989 a participat la crearea Frontului Popular din Moldova, a fost membru în Biroul Executiv și purtător de cuvânt al formațiunii. În 1990 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova în circumscripția Leova. A fost președinte al "Comisiei parlamentare
Valeriu Matei () [Corola-website/Science/320120_a_321449]
-
vizitele de stat întreprinse în perioada 1965-1989. 1965 1966 1967 1968 1969 1970 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 Păiușan Cristina, Ion Narcis Dorin, Retegan Mihai, Regimul comunist în România - O cronologie politică (1945-1989), Ed. Tritonic, București, 2002
Vizite de stat ale lui Nicolae și Elena Ceaușescu () [Corola-website/Science/320119_a_321448]
-
(n. 1900 - d. 1973) a fost un diplomat și demnitar comunist român. A lucrat în perioada interbelică ca învățător în comuna Mateești (județul Vâlcea). A devenit membru ilegalist al Partidului Comunist din România în 1934. El a fondat un „cerc marxist”, din care făceau parte și alți învățători. În perioada celui
Mihail Roșianu () [Corola-website/Science/320172_a_321501]
-
(n. 1900 - d. 1973) a fost un diplomat și demnitar comunist român. A lucrat în perioada interbelică ca învățător în comuna Mateești (județul Vâlcea). A devenit membru ilegalist al Partidului Comunist din România în 1934. El a fondat un „cerc marxist”, din care făceau parte și alți învățători. În perioada celui de-al doilea război mondial, a constituit celula de partid din Târgu-Jiu, care a fost recunoscută de C.C. al P.C.
Mihail Roșianu () [Corola-website/Science/320172_a_321501]
-
mișcare pe care aceștia nu o aveau. Din calitatea lui de inspector școlar pentru județele Gorj și Vâlcea, avea deplasări frecvente în aceste județe, dar și spre București. Evadarea a avut loc în noaptea de 9/10 august 1944, celula comunistă din Târgu-Jiu reușind să-i treacă pe evadați în județul Vâlcea, unde au fost preluați de celula comunistă din acel județ. A fost ales ca membru supleant al CC al PCR. După război, Mihail Roșianu a îndeplinit funcțiile de președinte
Mihail Roșianu () [Corola-website/Science/320172_a_321501]
-
avea deplasări frecvente în aceste județe, dar și spre București. Evadarea a avut loc în noaptea de 9/10 august 1944, celula comunistă din Târgu-Jiu reușind să-i treacă pe evadați în județul Vâlcea, unde au fost preluați de celula comunistă din acel județ. A fost ales ca membru supleant al CC al PCR. După război, Mihail Roșianu a îndeplinit funcțiile de președinte al Societății Române de Radiodifuziune (martie 1952 - februarie 1954) și locțiitor de ministru al culturii (octombrie 1953 - februarie
Mihail Roșianu () [Corola-website/Science/320172_a_321501]