44,964 matches
-
pentru Studiul Vechiului Testament ( Congresul al IX-lea din Gottingen în 1977, Congresul al X-lea din Viena în 1980, Congresul al XI-lea din Ierusalim în 1983, Congresul al XIII-lea din Louvain în 1989), Dialogul între creștini și evrei (Geneva 1992), Conferința internațională "Pace și toleranță" (Istanbul 1994). Între 1998-2005 a fost membru al Comisiei pentru Educație și Formare Ecumenică a Consiliului Ecumenic Mondial al Bisericilor ("World Council of Churches") de la Geneva.
Dumitru Abrudan () [Corola-website/Science/334867_a_336196]
-
raporturilor pe care le-a întreținut în timpul războiului cu Matthias Göring (psihiatru german care a militat împotriva „psihanalizei evreiești” și văr al lui Hermann Göring): între 1940 și 1942, Laforgue a dorit arianizarea totală a profesiilor psihoterapeutice franceze, adică înlăturarea evreilor și eliminarea influenței evreiești în plan ideologic. În primăvara anului 1946, el a fost achitat într-un proces de epurare a membrilor Consiliului Ordinului Psihiatric din Paris. A colaborat în același an la revista "Psyché" a lui Maryse Choisy. În
René Laforgue () [Corola-website/Science/334862_a_336191]
-
Berthelot în mijlocul ofițerilor, sau pe George Enescu. Adolphe A. Chevallier este cunoscut și ca "„Artistul fotograf al Văii Bistriței”", multe din fotografiile sale având ca subiect ocupațiile tradiționale alte timpului, precum plutăritul, portul popular, datinile și obiceiurile locului, țărani, țigani, evrei, precum și imagini ale orașului Piatra Neamț și a altor localități din împrejurimi, având un caracter documentar deosebit pentru zona Neamțului.
Adolph A. Chevallier () [Corola-website/Science/334814_a_336143]
-
război mondial au fost: Austria, Canada, Ungaria, Rusia imperială, Irak, Lituania (din 1934), Olanda, Polonia, România, SUA, Franța (regimul de la Vichy), Yugoslavia. Principiul "numerus clausus" a fost introdus în Ungaria în 1920. Deși nu se referea în mod special la evrei (termenul „evreu” nu apărea în mod explicit în textul legii), dat fiindcă evreii erau singurul grup etnic supra-reprezentat în învățământul superior, este clar că aceștia erau primii vizați. Legea este considerată drept prima lege antisemită din Europa sec. 20. Scopul
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
au fost: Austria, Canada, Ungaria, Rusia imperială, Irak, Lituania (din 1934), Olanda, Polonia, România, SUA, Franța (regimul de la Vichy), Yugoslavia. Principiul "numerus clausus" a fost introdus în Ungaria în 1920. Deși nu se referea în mod special la evrei (termenul „evreu” nu apărea în mod explicit în textul legii), dat fiindcă evreii erau singurul grup etnic supra-reprezentat în învățământul superior, este clar că aceștia erau primii vizați. Legea este considerată drept prima lege antisemită din Europa sec. 20. Scopul legii era
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
Olanda, Polonia, România, SUA, Franța (regimul de la Vichy), Yugoslavia. Principiul "numerus clausus" a fost introdus în Ungaria în 1920. Deși nu se referea în mod special la evrei (termenul „evreu” nu apărea în mod explicit în textul legii), dat fiindcă evreii erau singurul grup etnic supra-reprezentat în învățământul superior, este clar că aceștia erau primii vizați. Legea este considerată drept prima lege antisemită din Europa sec. 20. Scopul legii era să restrângă numărul de studenți de origine evreiască la 6%, atât
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
astfel, mai mulți polonezi, dar și cei de altă etnie, alta decât cea evreiască, precum germani, bieloruși, lituanieni și ucraineni, vor avea mai ușor acces la studii superioare. De asemenea, se făcea referință la polonezii din zonele rurale, dezavantajați față de evrei, care locuiau preponderent în zona urbană, astfel încât 40-50% din cei cu studii superioare erau evrei. Măsuri similare, dar cu referire preferențială la candidați provenind din rândurile clasei „muncitoare” și țărănimimii „muncitoare”, au fost aplicate după cel de-al doilea război
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
germani, bieloruși, lituanieni și ucraineni, vor avea mai ușor acces la studii superioare. De asemenea, se făcea referință la polonezii din zonele rurale, dezavantajați față de evrei, care locuiau preponderent în zona urbană, astfel încât 40-50% din cei cu studii superioare erau evrei. Măsuri similare, dar cu referire preferențială la candidați provenind din rândurile clasei „muncitoare” și țărănimimii „muncitoare”, au fost aplicate după cel de-al doilea război mondial, odată cu instaurarea regimului communist. În SUA, deși nu a fost niciodată legiferat, în perioada
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
război mondial, odată cu instaurarea regimului communist. În SUA, deși nu a fost niciodată legiferat, în perioada 1918-1950, principiul "numerus clausus", sau măsuri similare, au fost introduse într-un număr de universități private și școli superioare de medicină, vizând în special evreii și populația de culoare. De exemplu, numărul candidaților de origine evreiască la specialități liberale, în universitățile din zona New England și New York, a scăzut în mod semnificativ între 1910 și mijlocul anilor ’30. De exemplu, admiterea la Harvard University, în
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
toate acestea, hotărâtor a fost criteriul „ereditar”. Alte universități, precum Harvard, au început și ele să aplice același criteriu, astfel încât numărul studenților evrei la universitățile de prestigiu din Ivy League, până în anii ’50, a rămas la nivelul de 10%, ponderea evreilor în populația SUA fiind de 1,7% (2007). Începând cu anii ’60, treptat, a început să se renunțe la aceste politici restrictive, Yale fiind printre ultimele care a renunțat la ele, după 1966. Preferința pentru copiii foștilor studenți s-a
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
singure etnii. În anul următor, în urma presiunilor exercitate de agențiile evreiești, oficialii universității vor fi nevoiți să-și revadă poziția. Cu toate acestea, după aproape treizeci de ani de presiuni, în 1946, organizația B'nai B'rith a constatat că evreii reprezintă doar 9% din totalul studenților din SUA, 77% fiind concentrați în 50 din cele mai mari universități, și că totuși cele mai bune universități încă mai practică discriminarea împotriva acestora. În același an, Rabbi Stephen S. Wise a inițiat
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
din cele mai mari universități, și că totuși cele mai bune universități încă mai practică discriminarea împotriva acestora. În același an, Rabbi Stephen S. Wise a inițiat un atac contra Universității Columbia, acuzând-o că practică o discriminare camuflată contra evreilor, trimițând o petiție către consiliul municipal din New York, cerându-i să suspende scutirea de taxe a instituției, care a fost nevoită să cedeze. Omniprezența evreilor în universități și în general, în mediul academic, a produs resentimente în universitățile americane. Se
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
a inițiat un atac contra Universității Columbia, acuzând-o că practică o discriminare camuflată contra evreilor, trimițând o petiție către consiliul municipal din New York, cerându-i să suspende scutirea de taxe a instituției, care a fost nevoită să cedeze. Omniprezența evreilor în universități și în general, în mediul academic, a produs resentimente în universitățile americane. Se estimează că în 1971, evreii reprezentau peste 10% din populația universitară. Cu cât o universitate este mai renumită, cu atât mai mult are șansa ca
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
consiliul municipal din New York, cerându-i să suspende scutirea de taxe a instituției, care a fost nevoită să cedeze. Omniprezența evreilor în universități și în general, în mediul academic, a produs resentimente în universitățile americane. Se estimează că în 1971, evreii reprezentau peste 10% din populația universitară. Cu cât o universitate este mai renumită, cu atât mai mult are șansa ca 20-50% din studenți și profesori să fie evrei. Dat fiindcă evreii reprezintă azi 1,7% (după religie) din populația SUA
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
academic, a produs resentimente în universitățile americane. Se estimează că în 1971, evreii reprezentau peste 10% din populația universitară. Cu cât o universitate este mai renumită, cu atât mai mult are șansa ca 20-50% din studenți și profesori să fie evrei. Dat fiindcă evreii reprezintă azi 1,7% (după religie) din populația SUA, au apărut resentimente față de aceștia și din partea populației de culoare, care dorește și ea să aibă un număr de studenți, proporțional cel puțin cu procentul pe care-l
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
resentimente în universitățile americane. Se estimează că în 1971, evreii reprezentau peste 10% din populația universitară. Cu cât o universitate este mai renumită, cu atât mai mult are șansa ca 20-50% din studenți și profesori să fie evrei. Dat fiindcă evreii reprezintă azi 1,7% (după religie) din populația SUA, au apărut resentimente față de aceștia și din partea populației de culoare, care dorește și ea să aibă un număr de studenți, proporțional cel puțin cu procentul pe care-l ocupă în populația
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
și din partea populației de culoare, care dorește și ea să aibă un număr de studenți, proporțional cel puțin cu procentul pe care-l ocupă în populația SUA (12,4%). Statisticile oficiale menționează că în 1930, în România, trăiau 756.930 evrei, marea majoritate, de origine așkenază vorbitori de limbă idiș). Nicolae Iorga precizează că până la 1600 nu a fost nici urmă de evrei așkenazi în țările române. Cu mici excepții, situația a rămas neschimbată și în următoarele două secole. La începutul
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
-l ocupă în populația SUA (12,4%). Statisticile oficiale menționează că în 1930, în România, trăiau 756.930 evrei, marea majoritate, de origine așkenază vorbitori de limbă idiș). Nicolae Iorga precizează că până la 1600 nu a fost nici urmă de evrei așkenazi în țările române. Cu mici excepții, situația a rămas neschimbată și în următoarele două secole. La începutul sec. 19, în 1820, în vechiul regat de-abia dacă erau 4855 de familii. În 1859 numarul evreilor a atins deja cifra
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
fost nici urmă de evrei așkenazi în țările române. Cu mici excepții, situația a rămas neschimbată și în următoarele două secole. La începutul sec. 19, în 1820, în vechiul regat de-abia dacă erau 4855 de familii. În 1859 numarul evreilor a atins deja cifra de 118.922 de persoane, în 1899, el s-a dublat din nou, atingînd cifra de 269.000 de persoane, în mai putin de un secol, prin urmare, populația evreiască din Vechiul Regat a sporit cu
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
evreiești în România, nu s-a făcut prin spor natural, ci prin valuri de imigrație succesive, provenind din Rusia țaristă și din Galiția, cel mai adesea prin pătrundere clandestină pe teritoriul țării, prin mituirea autorităților În aproape jumătate de secol, evreii erau majoritari în aproape toate orașele și târgurile din Moldova. Trebuie precizat că nu există nici un document care să ateste că vreo autoritate, civilă sau militară, i-ar fi chemat să imigreze în România. Numărul mare de evrei care ajunseseră
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
de secol, evreii erau majoritari în aproape toate orașele și târgurile din Moldova. Trebuie precizat că nu există nici un document care să ateste că vreo autoritate, civilă sau militară, i-ar fi chemat să imigreze în România. Numărul mare de evrei care ajunseseră să populeze într-o perioadă scurtă de timp România, cu precădere nordul Moldovei, Basarabia și Bucovina, a ajuns să se reflecte și în proporția acestora în învățământul superior. Astfel, la Universitatea din Iași, înființată în 1860, numărul studenților
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
de 101, din care 71 studiau medicina, ajungând în 1924/1925 la 1325 studenți, după care numărul acestora scade treptat, ajungând în 1938/1939 la numai 355. Pentru anul 1924/1925, la Facultatea de Farmacie, din 514 studenți, 422 erau evrei (82.1%), iar la Facultatea de Medicină studenții evrei reprezentau 36.8% din totalul studenților. Din 183 de doctori în medicină atestați în anul 1925, 77 erau evrei (42.07%). Această situație a ajuns să preocupe partidele și organizațiile politice
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
anul 1924/1925, la Facultatea de Farmacie, din 514 studenți, 422 erau evrei (82.1%), iar la Facultatea de Medicină studenții evrei reprezentau 36.8% din totalul studenților. Din 183 de doctori în medicină atestați în anul 1925, 77 erau evrei (42.07%). Această situație a ajuns să preocupe partidele și organizațiile politice naționaliste, în principal Liga Apărării Național-Creștine (LANC), înființată în 4 martie 1923 la Universitatea din Iași, având drept membru fondator și președinte pe profesorul A.C. Cuza. Printre principalele
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
generat ulterior, deși au avut reprezentare parlamentară în mai multe legislaturi, nu au reușit să impună legislativului adoptarea principiului "numerus clausus". El va fi impus în timpul scurtei guvernări legionare prin Decretul-lege nr.3438 din 11 octombrie 1940 pentru reglementarea situației evreilor în învățământ, care a însemnat, în fapt, excluderea evreilor din toate formele și gradele de școlarizare. Articolul 3 al legii stipula: „Cei născuți din ambii părinți evrei, indiferent de religie... nu sunt admiși ca elevi sau studenți în școlile românești
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]
-
multe legislaturi, nu au reușit să impună legislativului adoptarea principiului "numerus clausus". El va fi impus în timpul scurtei guvernări legionare prin Decretul-lege nr.3438 din 11 octombrie 1940 pentru reglementarea situației evreilor în învățământ, care a însemnat, în fapt, excluderea evreilor din toate formele și gradele de școlarizare. Articolul 3 al legii stipula: „Cei născuți din ambii părinți evrei, indiferent de religie... nu sunt admiși ca elevi sau studenți în școlile românești de grad primar, secundar sau superior de stat sau
Numerus clausus () [Corola-website/Science/332036_a_333365]