45,023 matches
-
la țară" și "Tănase Scatiu" au fost ecranizate în filmul "Tănase Scatiu" (1976), regizat de Dan Pița după un scenariu scris de Mihnea Gheorghiu. Rolul titular a fost interpretat de actorul Victor Rebengiuc. Satul Ciulniței de la marginea Bărăganului, aflat pe valea Ialomiței, a fost stăpânit încă din vremuri vechi de familia boierească Murguleț. Moșia fusese împărțită mai demult boierului Dinu Murguleț și surorii sale, coana Diamandula, și se învecina cu moșia Comănești - administrată de Sașa Comăneșteanu (fiica boierului revoluționar Costică Comăneșteanu
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
120 km și lată de 50 km deplasată vertical cu 3,2 picioare (1 m), la nord de capitala Kathmandu, deși orașul este relativ departe de epicentrul cutremurului. Acesta este motivul pentru care majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în Valea Kathmandu. Mai mult, vârful Everest și-a redus din înălțime cu aproape un țol (2,54 cm), potrivit UNAVCO, o organizație non-profit. Totuși, Munții Himalaya continuă să crească cu aproximativ 0,4 țoli (1 cm) în fiecare an, ca urmare
Cutremurul din Nepal (2015) () [Corola-website/Science/334079_a_335408]
-
Actualmente Moldova Occidentală (sau Moldova de Vest) nu trebuie confundată cu Regiunea de dezvoltare Nord-Est. Regiunile istorice învecinate sunt: Din punct de vedere istorico-geografic, specificitatea teritoriului se încadrează între obstacolele naturale reprezentate de Carpații Orientali la apus, adâncul canion al văii Nistrului la miazănoapte și răsărit, luncile umede și mlăștinoase ale Nistrului inferior, limanelor Basarabene, Dunării de Jos și Siretului inferior la miazăzi, care au reprezentat în decursul vremurilor limite ale Tirgeților, Carpilor, Bastarnilor, Iașilor și însfârșit ale romanicilor orientali. Spațiul
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]
-
secării izvoarelor și râurilor mici. În perioadele de pluviometrie normală, când cursurile de apă își regăseau debitul iar pădurile și pășunile se refăceau, populațiile de agricultori (succesiv Daci, Slavi, Romanici manifestați prin cultura Dridu, Bolohoveni etc.) coborau din nou „spre vale” și spre Răsărit, pe măsură ce slăbea stăpânirea nomazilor din stepă (succesiv Sciți, Sarmați, Roxolani, Onoguri, Hazari, Maghiari, Pecenegi, Cumani și Tătari) și reclădeau sate și cetăți. Orașele cu mai mult de 50.000 de locuitori, sunt: Există la nivelul teritoriului moldovenesc
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]
-
Bacău. Aria naturală se întinde în sud-estul județului Bacău (până la limita de granița cu județul Vrancea), pe teritoriile administrative ale comunelor Cleja, Corbasca, Faraoani, Gârleni, Gioseni, Hemeiuș, Horgești, Ițești, Letea Veche, Nicolae Bălcescu, Orbeni, Pâncești, Răcăciuni, Sascut, Tamași, Tătărăști și Valea Seaca și pe cel al municipiului Bacău. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl „” s-a făcut prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"). Aceasta are o suprafață de 28 ha și reprezintă un șleau de câmpie de tip cereto-gârniteț. Aria naturală se află în vestul satului Valea Bujorului din comuna Izvoarele, județul Giurgiu, în bazinul pârâului Ismar, afluent de dreapta al Câlniștei. Deși situată în Câmpia Burnazului, ca și rezervația Comana, pădurea Manafu dispune de condiții de mediu ușor diferențiate. Astfel, solurile aparțin grupei cernoziomurilor argiloluviale, pe
Pădurea Manafu () [Corola-website/Science/334148_a_335477]
-
din capitală, D.I. Belizarie În 1909, învățătoarea Victoria Marinescu îi ține locul soțului, I. Marinescu-Vâlsan. În condiții deosebit de grele îi învăța pe copii olăria, pictează, deschide expoziții în București. În 1914 mută atelierul de olărie în propria casă din cătunul Valea Butei. În același an, sunt aduși la Mălureni să învețe olăria copii din orfelinatele din București. Întreținuți de primăria capitalei, ei urmau cursurile de la școala din Mălureni. Pictorul Ion Marinescu-Vâlsan a trăit și a pictat în satul natal, unde s-
Ion Marinescu-Vâlsan () [Corola-website/Science/334160_a_335489]
-
unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul României, pe teritoriul județului Iași. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Iași, pe teritoriile administrative ale comunelor: Lețcani, Miroslava, Rediu și Valea Lupului; și este străbătută de drumul județean DJ248D care leagă satul Bogonos de Horlești. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 1.435 hectare și include rezervația naturală Fânețele seculare Valea lui David (46,36 ha). Situl dispune de trei clase de habitate comunitare ("Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice", "Stepe ponto-sarmatice" și "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice"); prezentând o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
habitate comunitare ("Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice", "Stepe ponto-sarmatice" și "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice"); prezentând o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Valea lui David reprezintă o zonă naturală (păduri în tranziție, plantații de arbori, mlaștini, smârcuri, turbării, culturi cerealiere extensive, pajiști ameliorate) încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Moldovei. Rețeaua hidrografică principală a sitului este alcătuită din valea Roșior și râul
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
de ecosisteme terestre. Valea lui David reprezintă o zonă naturală (păduri în tranziție, plantații de arbori, mlaștini, smârcuri, turbării, culturi cerealiere extensive, pajiști ameliorate) încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Moldovei. Rețeaua hidrografică principală a sitului este alcătuită din valea Roșior și râul Bogonos (afluent al râului Bahlui) și aparține bazinul hidrografic al Prutului. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, insecte) și floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) enumerate în anexa I-
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
Union”. Poemul descrie călătoria unui „cavaler galant” în căutarea legendarului El Dorado. Cavalerul petrece o mare parte din viața în această căutare. La bătrânețe, el întâlnește în cele din urmă o „umbră a unui pelerin”, care îi arată drumul prin „Valea Umbrei”. Poemul a fost publicat pentru prima dată în numărul din 21 aprilie 1849 al ziarului "The Flag of Our Union” din Boston. Poemul este o narațiune formată din patru strofe de câte șase versuri, cunoscute sub numele de sextete
Eldorado (poem) () [Corola-website/Science/334218_a_335547]
-
Sensul cuvântului, însă, se schimbă cu fiecare utilizare. În prima strofă, este o umbră propriu-zisă, creată de acoperirea soarelui de nori. În cea de-a doua implică jalea sau disperarea. Cea de-a treia utilizare este o fantomă. Utilizarea finală, „Valea Umbrei”, face referire la „Valea umbrei morții”, sugerând eventual că Eldorado (sau bogățiile în general) nu există în lumea vie sau poate fi extrem de dificil de a-l găsi în realitatea fizică. Eldorado poate fi, de asemenea, interpretat nu ca
Eldorado (poem) () [Corola-website/Science/334218_a_335547]
-
cu fiecare utilizare. În prima strofă, este o umbră propriu-zisă, creată de acoperirea soarelui de nori. În cea de-a doua implică jalea sau disperarea. Cea de-a treia utilizare este o fantomă. Utilizarea finală, „Valea Umbrei”, face referire la „Valea umbrei morții”, sugerând eventual că Eldorado (sau bogățiile în general) nu există în lumea vie sau poate fi extrem de dificil de a-l găsi în realitatea fizică. Eldorado poate fi, de asemenea, interpretat nu ca un metal lumesc, gălbui, ci
Eldorado (poem) () [Corola-website/Science/334218_a_335547]
-
Se sugerează, că Moartea poate fi mai rea decât Diavolul. Așezarea ciudată și depărtarea prevestitoare din „” este un element comun de ficțiune gotica. Acesta se combină cu tema poemului de dramatizare conștientă de sine a osândei, similară poeziilor „Adormita” și „Valea neodihnei” ale lui Poe. Poe a fost inspirat cel puțin în parte de "Istoria războiului iudeilor împotriva românilor" a lui Flavius Josephus, o relatare din primul secol despre orașului biblic Gomora. Poemul conține, de asemenea, o asemănare cu poemul clasic
Cetatea din mare () [Corola-website/Science/334212_a_335541]
-
campania împotriva României, în compunerea Armatei 9, condusă de generalul Erich von Falkenhayn. Acesta a sprijinit acțiunile de luptă ale Armatei 1 austro-ungare în luptele din bazinul mijlociu al Mureșului, în Bătălia de la Brașov, din 7-9 octombrie 1916, Bătălia de pe Valea Prahovei și în Bătălia din zona Bran-Câmpulung. La sfârșitul lui noiembrie 1916, trupele sale sale au trecut Carpații în zona culoarului Rucăr-Bran, au ocupat orașul Câmpulung continuând înaintarea spre spre sud, ajungând la începutul lunii decembrie 1916, la Ploiești. În
Curt von Morgen () [Corola-website/Science/334234_a_335563]
-
este un culoar de vale situat în Podișul Moldovei, România. Unitate morfologica și hidrografica, se suprapune văii și versanților râului Siret de la intrarea sa în România pe la Vășcăuți și până la ieșirea să în spațiul Câmpiei Șiretului. Din punct de vedere funcțional este o regiune anizotropa
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
este un culoar de vale situat în Podișul Moldovei, România. Unitate morfologica și hidrografica, se suprapune văii și versanților râului Siret de la intrarea sa în România pe la Vășcăuți și până la ieșirea să în spațiul Câmpiei Șiretului. Din punct de vedere funcțional este o regiune anizotropa care se desfășoară alungit și care, prezintă centre de polarizare dispuse axial
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
de zăpadă persistă în medie între 1 decembrie și 15 martie. Frecvent, în sezonul rece se produc inversiuni termice. Direcțiile dominante ale vântului sunt nord - sud, respectiv nord-vest - sud-est în zonele principalelor confluente. Secundar vânturile bat sud - nord pe axa văii și sud-est - nord-vest la nivelul confluentelor (exemplu: Bacău).
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
România; sud-vestul Europei: Franța (inclusiv Corsica), Spania; Europa Centrală: Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Elveția și sud-vestul Asiei: Liban, Siria, Turcia. În România se întâlnește în regiunile sudice pe un areal restrâns la pădurile de deal și câmpie, de-a lungul văii Mureșului, de la Lipova până la Gura Arieșului, Munții Poiana Ruscă, Banat de-a lungul Dunării, Platoul Mehedințiului, Defileul Oltului, Teleajen, Buzău, Dobrogea. ul este o specie termofilă și intră în compoziția șleaurilor; arborete pure realizează numai în pădurile degradate. Crește spontan
Mojdrean () [Corola-website/Science/334314_a_335643]
-
șoc, dezgust și neliniște într-un singur moment. Finalul poate sugera că încercările de a dobândi putere asupra morții au rezultate hidoase și că sunt sortite să nu aibă succes. Jeffrey Meyers notează că „Valdemar” poate fi tradus aproximativ ca „valea mării”, sugerând probabil atât starea solidă, cât și pe cea lichidă așa cum apar în imaginile în care corpul lui Valdemar se transformă din starea sa normală solidă în cea lichidă în finalul povestirii. Poe folosește de obicei dinții pentru a
Faptele în cazul domnului Valdemar () [Corola-website/Science/334319_a_335648]
-
O inundație majoră a avut loc în valea râului Vere din Tbilisi, capitala Georgiei, în noaptea de 13 spre 14 iunie 2015. Au rezultat cel puțin 19 morți și a afectat, printre altele, Grădina Zoologică din Tbilisi, omorând sau eliberând aproape jumătate din animale. Râul Vere, un afluent
Inundațiile din Tbilisi din 2015 () [Corola-website/Science/334380_a_335709]
-
cărând 1 milion de m³ de pământ și noroi a îndiguit râul Vere, aproape de satul Akhaldaba, la aproximativ 20 de kilometri la sud-vest de Tbilisi. Inundația rezultată a adus mari pagube Grădinii Zoologice din Tbilisi, unei autostrăzi care trecea prin valea râului Vere și caselor învecinate, provocând cel puțin 19 morți, inclusiv 3 lucrători la grădina zoologică. Unul dintre ei, o femeie de 56 de ani, se întorsese recent la muncă după ce a avut un braț amputat cu două săptămâni în
Inundațiile din Tbilisi din 2015 () [Corola-website/Science/334380_a_335709]
-
a fost înfiat de baronul austriac Anton Mocsony de Foen, un bun prieten de familie care nu avea urmași direcți. La moartea bătrânului baron, Ioan a intrat în posesia averii și a titlului acestuia, devenind proprietarul unui întins domeniu pe Valea Mureșului, între Deva și Arad care cuprindea și Castelele Bulci și Săvârșin. El devenise astfel unul dintre cei mai bogați oameni din România. Ioan fost promovat apoi în funcția de vice-mareșal al Curții Regale. El a fost unul dintre liderii
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
asemanator Subcarpaților. Deși se numesc astfel, propriuzis nu reprezintă o diviziune a Subcarpaților, deoarece sunt diferiți din punct de vedere geologic (nu s-au format în același timp și în aceleași condiții). Fizico-geografic, în nord și sud sunt limitați de văile râurilor Mureș și respectiv Olt, în est de munții Munții Gurghiu și Harghita, în nord-vest de Dealurile Bistriței și la vest de Podișul Transilvaniei. Nu există o unanimitate de păreri în privința limitei nordice a acestora (unele opinii indicând prelungirea acestora
Subcarpații Transilvaniei () [Corola-website/Science/334405_a_335734]