44,517 matches
-
de pe plajă decât de artiștii de pe scenă. Asta a fost visul lui, acela de a pune publicul de muzică sufletului la locul lui cuvenit și binemeriatat, adică în centrul atenției. Că s-a ajuns la delirul asta vestivalier de tip Epoca de Aur este numai meritul lui Tucasou. Dar să revin la explicație. Toată lumea a înțeles că s-au scumpit banii și că abia acum ies adevăratele caractere la lumină, motiv pentru care imensă majoritate a celor care au fost vreodată
Florin Chilian, în război cu Marius Tucă. "De ce nu mai merg la Folk You" by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106034_a_107326]
-
doar ,accidente" ale istoriei. Drept urmare, ,viitorul Europei avea să arate cu totul altfel - ca și trecutul său, de altfel", notează cu o ironie amară istoricul. ,Priviți retrospectiv, anii 1945-1989 încep să ne apară nu ca un prag spre o nouă epocă, ci mai degrabă ca o perioadă de interimat: o paranteză postbelică, partea neterminată a unui conflict încheiat în 1945, dar al cărui epilog a mai durat o jumătate de secol". Povestea cărții lui Tony Judt începe la Viena, chiar în
Postwar (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/10957_a_12282]
-
Nicolae Manolescu Multă vreme a părut să existe o incompatibilitate între știință și religie. Biserica n-a acceptat anumite descoperiri ale științei, condamnîndu-i la rug pe cei care le susțineau sau obligîndu-i să abjure. În epoca modernă, îndeosebi științele fizice au avut orgoliul de a se clădi pe refuzul oricărei idei de divinitate. Tot mai des încă, în secolul XX, cînd Biserica însăși revenea asupra propriilor excluderi și admitea teoriile științei, știința, la rîndul ei, înceta
Marele Acordor by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/14497_a_15822]
-
Dilema veche" vizînd preferințele sale culinare, poetul nu ezită să le răspundă în versuri. Spiritul ludic, specific liricii lui Șerban Foarță, iese cu asupra de măsură la suprafață în babilonul lexical care caracterizează lumea românească a tranziției. Pentru că tranziția este epoca în care acquis-ul rimează cu rachiul (de Cîlnău, dintr-o foarte difuzată reclamă tv), iar versul unei șansonete a lui Edith Piaf a ajuns să sune ,Rien de Rieni", cu trimitere directă la locul de producere al băuturilor marca European
Rime la gazetă by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/10959_a_12284]
-
în calitate de autor de versuri. Ca exponent rebel al "ramurii obscure", deci al unei frustrări sociale, Tudor Arghezi s-a apropiat de speța pamfletului ca de o "matrice democratică" a expresiei literare. Căci pamfletul reflectă o anume "democratizare" a spiritului în epoca modernă, mai precis o mișcare centrifugă în raport cu canoanele, de "emancipare", din plin probată de impactul Revoluției franceze, dar și prin ceea ce a precedat-o nemijlocit (efervescența polemică a "Secolului luminilor"), ca și, mai înainte, prin războaiele verbale din timpul Reformei
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
vorba bună, tonul potolit, sfatul de taină, o atmosferă destinsă - fac minuni. Marea corupție va dispărea deci cu totul și cu totul, va fi ca un capitol încețat, ambiguu, al istoriei recente, între atâtea altele, dezignând moravuri curioase, tipuri de epocă, uitate impasuri, stihii ale eternului omenesc. A.R.C.M.C. vă garanteză. Și este cert că în ziua cea din urmă a marii corupții, proaspăt rași, ne vom uita în oglindă, observând cu stupoare apariția, la rădăcina nasului, a unui al treilea
Sfârșitul marii corupții în rețete de bun simț by Barbu Cioculescu () [Corola-website/Journalistic/14588_a_15913]
-
și alți câțiva (nu mulți) de a se fi bătut pentru impunerea celei mai noi mișcări lirice; și al unor edituri precum Vinea ori Polirom de a fi publicat o sumă de poeți și prozatori de mare viitor. Într-o epocă post-postmodernă în care combustia literară și existențială e mult mai rapidă, acest viitor deja a venit. Panoramând scena actualității literare, observăm o progresivă evidențiere valorică și promoțională a ,milenariștilor", ieșiți din underground în lumina reflectoarelor și trecând cu dezinvoltură de la
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
revine în mod nemijlocit. Faptul că Iser face un portret al lui Gh. Gheorghiu-Dej la tribună sau că Steriadi îl surprinde într-o atitudine pe jumătate visătoare, pe jumătate marțială, pe A. Toma, uzurpator al lui Arghezi și decretat în epocă drept un vizionar de anvergură eminesciană, chiar și cumulat cu alte prestații mai mult sau mai puțin cuantificabile, nu spune mare lucru. De multe ori artiști importanți, iar exemplele lui Ressu și Iser sînt revelatoare în această perspectivă, rezolvă problema
Realismul socialist, între vocație și deturnare by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14633_a_15958]
-
teatrul de păpuși, găsindu-se de mulți ani cu reședința în Amsterdam. Mult mai greu atârnă în balanța aprecierilor, categorica atribuire lui Ionel Fernic a meritului de a se număra printre traducătorii lui Omar Khayyam, ca cel dintâi. Parcurgând revistele epocii, reiese că Emanoil Bucuța a tradus catrene în "Ideea Europeană", pe care le-a și comentat, în 1922. În același an, "Analele Dobrogei" publică 15 catrene ale poetului persan, în traducerea lui D. Stoicescu. Tot aici este și un studiu
Viața documentelor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-website/Journalistic/14597_a_15922]
-
insula Sfînta Elena, ci sosia lui. Adevăratul Napoleon a trăit fericit la Paris și s-a bucurat de plăcerile vieții, ca un om de rînd. Să fi fost The Emperor's New Clothes prea fin, prea intelectual? Bașca film de epocă?... 2. Un grup de pușcăriași se convertește la horticultură și intră într-o competiție pentru cea mai fățoasă grădină. Adică de ce Full Monty și Billy Elliot ar fi mers, iar Greenfingers nu? Cumva nu credeți în reabilitarea pușcăriașilor? Și nici
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
în desfrâu, căci cu beția vine uitarea și desfrâul aduce nesocotirea, iar cine uită și nesocotește este pierdut. Dacă îți pare rău că ești rănit, poți foarte bine să regreți că exiști sau că nu te-ai născut înh altă epocă. Tot trecutul de până acum nu oglindește decât nașterea de azi. Să luăm, deci, trecutul Uniunii Compozitorilor așa cum este el și să nu căutăm a muta munții din loc, pentru că ei sunt așa cum sunt. 2 noiembrie 2005: Aula Palatului Cantacuzino
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
ofiliți încă mai au/ lapte celest pentru cel ce aspiră/ la iertare: copac uscat, nu verde/ semn al mântuirii." E ciudat cum fredonezi muzica imaginilor intime ale lui T.S. Eliot și totuși ești extrem de diferită, ții cu totul de altă epocă. îl întreci pe Eliot pe teren propriu, ca să zicem așa. E Eliot un model pentru tine? Cine sau cine altcineva ar mai fi? în ce relație te afli cu epoca poetică anterioară, aceea a fluxului conștiinței? RF. Ca tânără poetă
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
și totuși ești extrem de diferită, ții cu totul de altă epocă. îl întreci pe Eliot pe teren propriu, ca să zicem așa. E Eliot un model pentru tine? Cine sau cine altcineva ar mai fi? în ce relație te afli cu epoca poetică anterioară, aceea a fluxului conștiinței? RF. Ca tânără poetă, Eliot a fost extrem de important pentru mine și n-am nici cea mai mică îndoială că ritmuri și alte influențe ale lui se pot detecta în ce am scris, mai
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
păcate, d-sa n-are decît o contribuție modestă cantitativ în economia manualului. A propos de plagiat: un număr dublu (663-664) din revista franceză Critique se ocupă de istoria, formele și aspectele legislative ale plagiatului. Dacă tot sîntem într-o epocă de interes național pentru folosirea limbii române, să semnalăm și buletinul intitulat Limba română la radio și la televiziune care reproduce dezbaterile din CNA, cu sprijinul Academiei, pe tema cu pricina. Și cum informațiile culese din presa noastră sînt de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
un eseu intitulat, e drept, teribilist și suficient, Observații asupra stilului de muncă al poporului român, unde glosam pe marginea cunoștințelor de sociologie dobândite la prelegerile lui Gusti și Stahl, am fost făcut pulbere de unul dintre șefii ideologici ai epocii, istoricul Mihai Roller. Mai rău, mult mai rău mi-a ieșit tentativa de colaborare cu o rubrică permanentă la "Revista literară". Încântat de un articol despre N. Iorga, din "Studentul român", Miron Radu Paraschivescu îmi propusese să țin o cronică
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
călătoriile, mașinile, sporturile, vacanțele de iarnă, apartamentele din hotelurile de lux." Există, așadar, o diferență calitativă între o societate în care construcțiile erau o artă individualizată și una în care acestea nu sunt altceva decât asamblarea de module prefabricate. În epoca betonului armat, reprezentativă pentru cel de-al doilea mod de a construi, subiectivitatea umană nu mai poate fi aranjată dihotomic în spațiu interior și exterior, privat și public.[...] Pentru gânditori precum Heidegger, Joseph Roth sau Gaston Bachelard, modernitatea urbană ilustrează
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
fost să fie așa. Soarta nenorocită l-a dus pe Hölderlin într-un seminar care pregătea și forma tineri pentru studiul teologiei. Fusese destinat și silit de alții să se consacre teologiei, după cum el însuși mărturisea mai tîrziu, chiar în epoca sa de rătăcire. Acel lucru era în totală contradicție cu înclinația sa. I-ar fi plăcut să se dedice cu totul literaturii vechi, artelor frumoase, mai ales poeziei, dar și filosofiei și esteticii [...]. Se spune că Goethe nu-l avea
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
gen, ronțăite pas cu pas, a rodit în zilele noastre. O mostră elocventă ne oferă câteva dintre răspunsurile elevilor de gimnaziu care au susținut simularea evaluării naționale la limba română, de la Bacul 2016. Sunt cei ce au trecut din vechea „epocă a partidelor” în cea nouă a „tehnocraților”, despre care a luat cunoștință și englezul nostru. Un elev „modern” scrie cu propria lui mânuță: „Eu nu utilizez internetul pentru cărți, eu vorbesc cu prietenii pe facebook, stau la chat cu ei
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]
-
Atunci - tăcere, nici o replică. Dar acum ? Acum, după un deceniu, în anul 2000, citim că Mircea a fost "cenzurat" și "interzis"! Te întrebi ce trebuie să se producă în capul unui adolescent care n-a văzut filmul, n-a trăit epoca, dar citește, acum, ziarul: ajunge să confunde Mircea cu Reconstituirea ! Probabil cu gîndul la acel cititor ingenuu, Sergiu Nicolaescu dă și o lecție de cinema: "Ar fi elementar să se știe că un film este realizat de un regizor după
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
Isarlîc" din Adio Europa: Se ignoră nu doar faptul că Ion D. Sîrbu a arătat, nu o dată, că știe cît datorează urbei, dar mai ales se uită că, dincolo de un plus de pitoresc... oltenesc, lumea turcita era de găsit în epoca și la Cluj, ori București, ba chiar și la Moscova. Isarlîkul este un univers tot atît de fictiv că orice univers literar - un model esențializat al unei lumi aberante." În greșeală această pare a cădea Ion Militaru, care crede că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
fost mult mai mult decât un mare om de stat - ministru de Interne și de Externe, președinte al Consiliului de Miniștri; a fost și un reputat istoric, scriitor, jurnalist, diplomat, președinte al Academiei Române, așadar un mare om de cultură al epocii. Din toate aceste motive, personalitatea lui merită pe deplin atenția posterității. Mihail Kogălniceanu s-a născut la 6 septembrie 1817, la Iași. Și-a făcut studiile deopotrivă în țară și în străinătate. Influențat de marele istoric german Leopold von Ranke
Mihail Kogălniceanu: un ctitor al României moderne by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296315_a_297644]
-
din aceleași motive - politica, intoleranța, primitivismul relațiilor sociale, incapacitatea celor aflați la putere de a înțelege vremelnicia poziției lor. Istoria personalităților românești care au plecat sau au fost obligate să -și părăsească Patria (mereu din aceleași motive) începe, probabil, în epoca modernă, cu Nicolae Milescu. Desigur, și înaintea Spătarului au mai fost mari oameni alungați din Țările Române, dar cred că el este cel dintâi intelectual care a luat calea străinătății. Tot el este primul care, în exil fiind, a lăsat
Au păşit pe calea exilului… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296311_a_297640]
-
s-au format pe această scenă. Decenii la rând, așadar, Radu Beligan a fost considerat de spectatori de toate vârstele, de toate categoriile sociale și de orice pregătire un simbol al teatrului românesc; acest lucru a fost valabil în toate epocile pe care le-a străbătut România, ceea ce denotă faptul că arta sa a depășit vremurile și obstacolele într-o manieră de mare clasă. Toate acestea s-au datorat versatilității și complexității performanțelor sale, reliefate pe deplin în roluri memorabile - deopotrivă
Un maestru în Panteonul culturii naţionale – Radu Beligan () [Corola-website/Journalistic/296328_a_297657]
-
române de peste Carpați soseau români, cu trenul, cu căruțele, călare, unii chiar pe jos. Simbolistica unității naționale era prezentă peste tot: oamenii veneau îmbrăcați în portul tradițional românesc de sărbătoare, cu steaguri tricolore, cântând, însuflețiți de bucurie, după cum arată mărturiile epocii. „Mulțimea imensă urcă drumul spre Cetățuie printre șirurile de țărani români înveșmântați în sumanele de pătură albă și cu căciulile oștenilor lui Mihai Viteazul. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul și se adună pe Câmpul lui Horea. De pe opt
1 Decembrie Ziua Naţională a României () [Corola-website/Journalistic/296338_a_297667]
-
ale politicii externe românești și-a păstrat o mare însemnătate, pe care revista noastră a detaliat-o într-un amplu material dedicat personalității lui Kogălniceanu. În zorii secolului XX se remarca în arealul diplomatic Dumitru (Take) Ionescu (1858-1922), renumit în epocă pentru abnegația pusă în slujba interesului național. Take Ionescu a susținut din tinerețe, constant, idealul de unitate al poporului român. Remarcabilă rămâne în istoria politicii externe românești activitatea diplomatică depusă de Take Ionescu pentru întemeierea „Micii Înțelegeri”, prima alianța defensivă
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]