44,556 matches
-
Balcani În ce privește de intervenția trupelor ruse pe teritoriul Principatelor române, atitudinea poporului român poate fi rezumată prin celebra frază a domnitorului Ioniță Sandu Sturza: „Nici n-am rîs cînd am venit și nici n-oi plînge cînd s-or duce” . Operațiile militare încep la 25 aprilie 1828 prin trecerea Prutului în Principatele Române a trei coloane armate din corpul 6 și 7 armat: • Prima coloană, sub comanda generalului Kreiț a trecut prin Sculeni și în aceeași zi a ocupat Iașul, iar
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]
-
planul de acțiune militară pentru anul 1829. Conform acestuia, ofensiva principală era îndreptată în direcția Silistria, Șumla, rușii trec Balcanii și ocupă Bungasul, Aidosul și Carnabanul, după care, dacă sultanul va refuza să semneze pacea în condițiile înaintate de ruși, operațiile militare vor continua în direcția Constantinopolului . Acest planul va determina caracterul ofensiv al campaniei din 1829 pe teatrul din Balcani. Succesele obținute pe frontul din Caucaz au determinat poziția indiferentă a marilor demnitari, cari nu-i acordă nici o atenție în
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]
-
de 19 (7) august armata rusă ajunge în apropierea Adrionopolului, iar în ziua de 20 (8) august aceasta a intrat în oraș, acțiune ce a constituit o amenințare directă asupra capitalei Imperiului Otoman, determinînd guvernul turc să ceară pace. În ceea ce privește operațiile militare din timpul războiului ruso-turc din 1828-1829, menționăm că victoria obținută de ruși i-a costat foarte scump: numeroase jertfe umane și pierderi materiale, iar succesul obținut de ei se datorează în mare parte crizei prin care trecea Imperiul Otoman
Cauzele și desfășurarea Războiului ruso-turc din 1828- 1829 () [Corola-website/Science/337295_a_338624]
-
comandant al Brigăzii 2 Călărași și al Brigăzii 5 Călărași, remarcându-se pe timpul acțiunilor militare din Dobrogea din campania anului 1916 și în Bătălia de la Oituz. În perioada 1919-1924 a comandat Divizia 1 Cavalerie, în fruntea căreia a participat la operațiile militare postbelice din Transilvania (1919-1920).
Romulus Scărișoreanu () [Corola-website/Science/335869_a_337198]
-
Operația de apărare de pe frontul de sud a fost cea de-a doua operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua parte a lunii septembrie și până la începutul lunii
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
Operația de apărare de pe frontul de sud a fost cea de-a doua operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua parte a lunii septembrie și până la începutul lunii ianuarie 1917, având ca obiectiv principal asigurarea libertății de acțiune a forțelor române
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
din Transilvania, prin apărarea aliniamentului fluviului Dunărea și deswfășurarea unei acțiuni ofensive cu caracter limitat pentru atingerea aliniamentului Rusciuk - Șumla - Varna. La acțiunile militare, pe lângă forțele române a participat și un corp de armată rus comandat de generalul Andrei Zaioncikovski. Operația strategică a inclus o operație de nivel operativ - Operația de la Flămânda, precum și o serie de bătălii, cea mai importantă prin efectele sale fiind Bătălia de la Turtucaia. Înfrângerile de pe frontul de sud în Bătălia de la Turtucaia și în Dobrogea, ca și
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
fluviului Dunărea și deswfășurarea unei acțiuni ofensive cu caracter limitat pentru atingerea aliniamentului Rusciuk - Șumla - Varna. La acțiunile militare, pe lângă forțele române a participat și un corp de armată rus comandat de generalul Andrei Zaioncikovski. Operația strategică a inclus o operație de nivel operativ - Operația de la Flămânda, precum și o serie de bătălii, cea mai importantă prin efectele sale fiind Bătălia de la Turtucaia. Înfrângerile de pe frontul de sud în Bătălia de la Turtucaia și în Dobrogea, ca și eșecul Operației de la Flămânda au
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
unei acțiuni ofensive cu caracter limitat pentru atingerea aliniamentului Rusciuk - Șumla - Varna. La acțiunile militare, pe lângă forțele române a participat și un corp de armată rus comandat de generalul Andrei Zaioncikovski. Operația strategică a inclus o operație de nivel operativ - Operația de la Flămânda, precum și o serie de bătălii, cea mai importantă prin efectele sale fiind Bătălia de la Turtucaia. Înfrângerile de pe frontul de sud în Bătălia de la Turtucaia și în Dobrogea, ca și eșecul Operației de la Flămânda au pus România într-o
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
a inclus o operație de nivel operativ - Operația de la Flămânda, precum și o serie de bătălii, cea mai importantă prin efectele sale fiind Bătălia de la Turtucaia. Înfrângerile de pe frontul de sud în Bătălia de la Turtucaia și în Dobrogea, ca și eșecul Operației de la Flămânda au pus România într-o situație strategică dezavantajoasă. Oprirea acțiunilor ofensive pe frontul de nord a dat răgazul Puterilor Centrale să concentreze în Transilvania o forță puternică adusă de pe celelalte fronturi unde se instalase acalmia. Acest fapt se
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
forță puternică adusă de pe celelalte fronturi unde se instalase acalmia. Acest fapt se va dovedi hotărâtor pentru soarta întregii campanii a anului 1916, conducând în mai puțin de două luni la pierderea a două treimi din teritoriul național. La începutul operației Armata României ocupa pe frontul de sud următorul dispozitiv de luptă: Armata 3, cu un efectiv total de 142.523 de oameni, ocupa dispozitiv de luptă de-a lungul frontierei, astfel: Totodată, trupele române din Dobrogea urmau să fie sprijinite
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
Rașcu. Comanda marilor unități era asigurată de: general de brigadă Constantin Teodorescu - Divizia 17 (Turtucaia), general de brigadă Ioan Basarabescu - Divizia 9 (Silistra), general de brigadă Nicolae Arghirescu - Divizia 19 (Cernavodă) și contraamiral Nicolae Negrescu - Flotila de Dunăre. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea Planul deoperații român prevedea ca pe frontul de sud Armata României să ducă o operație defensivă strategică. Inițial forțele Armatei 3 urmau să asigure acoperirea frontierei sudice de la Calafat la Marea Neagră urmând ca ulterior, după sosirea
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
Basarabescu - Divizia 9 (Silistra), general de brigadă Nicolae Arghirescu - Divizia 19 (Cernavodă) și contraamiral Nicolae Negrescu - Flotila de Dunăre. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea Planul deoperații român prevedea ca pe frontul de sud Armata României să ducă o operație defensivă strategică. Inițial forțele Armatei 3 urmau să asigure acoperirea frontierei sudice de la Calafat la Marea Neagră urmând ca ulterior, după sosirea Corpului 47 Armată rus să desfășoare o operație ofensivă limitată în vederea scurtării liniei frontului pe linia Rusciuc - Șumla - Varna
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
prevedea ca pe frontul de sud Armata României să ducă o operație defensivă strategică. Inițial forțele Armatei 3 urmau să asigure acoperirea frontierei sudice de la Calafat la Marea Neagră urmând ca ulterior, după sosirea Corpului 47 Armată rus să desfășoare o operație ofensivă limitată în vederea scurtării liniei frontului pe linia Rusciuc - Șumla - Varna. Obiectivul acestor două operații era acela de a asigura libertatea de acțiune a forțelor principale ale Armatei României care operau în Transilvania. Modul de organizarea acțiunilor de apărare a
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
forțele Armatei 3 urmau să asigure acoperirea frontierei sudice de la Calafat la Marea Neagră urmând ca ulterior, după sosirea Corpului 47 Armată rus să desfășoare o operație ofensivă limitată în vederea scurtării liniei frontului pe linia Rusciuc - Șumla - Varna. Obiectivul acestor două operații era acela de a asigura libertatea de acțiune a forțelor principale ale Armatei României care operau în Transilvania. Modul de organizarea acțiunilor de apărare a Turtucaiei a reprezentat o eroare majoră de planificare a Marelui Cartier General. Această eroare a
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
cu unele întăriri punctuale ale frontului de sud și cea de-a doua susținută de generalul Averescu căruia i s-au adăugat ceilalți comandanți de armate, care prevede oprirea ofensivei în Transilvania și desfășurarea unei ofensive la sud de Dunăre. Operația de la Flămânda „"- subiect de studiu excelent în manualele de artă militară - a fost o improvizație cu efecte dezastruoase pentru începutul campaniei anului 1916 în România"”. Acest lucru a fost recunoscut după război chiar de principalul ei artizan, generalul Averescu, care
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
subiect de studiu excelent în manualele de artă militară - a fost o improvizație cu efecte dezastruoase pentru începutul campaniei anului 1916 în România"”. Acest lucru a fost recunoscut după război chiar de principalul ei artizan, generalul Averescu, care arăta că: Operația de la Flămânda s-a desfășurat între 23 septembrie - 6 octombrie 1916. Planul inițial prevăzând trecerea la sud de Dunăre a unui număr de 6 divizii și executarea unui atac concentric cu acestea și forțele din Dobrogea, în vederea respingerii forțelor bulgaro-germane
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
număr de 6 divizii și executarea unui atac concentric cu acestea și forțele din Dobrogea, în vederea respingerii forțelor bulgaro-germane. După construirea unui pod la Flămânda și trecerea la sud de Dunăre a două divizii în data de 1 octombrie 1916, operația a fost anulată în ziua următoare, din cauza ruperii podului și inundării sectorului de trecere în urma unor ploi torențiale. Trupele au fost retrase la nord de Dunăre pe 3 și 4 octombrie 1916. Paradoxal, generalul Averescu își asumă și aici marele
Operația de apărare de pe frontul de sud (1916) () [Corola-website/Science/335862_a_337191]
-
aceste împrejurări a avut loc o creștere fără precedent a dușmăniei regimurilor arabe irakiene împotriva vechii comunități evreiești din Irak. În anii 1950-1952 între 120 000-130 000 din evreii din Irak (circa 75%) au fost transportați în Statul Israel prin Operația Ezra și Nehemia. Ei și-au lăsat toate bunurile și casele în urma lor. Evreii babilonieni au vorbit sute de ani limba arameică, care a fost înlocuită ulterior de dialectul irakian al limbii arabe, inclusiv un grai irakian specific evreilor. În
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
ne-evrei în Irak; ea va duce la prejudecăți și ură între religii". În mai 1948 Irakul a intrat oficial în război contra Israelului, care a fost proclamat la 14 mai. Trupe irakiene au intrat în Palestina, participând activ la operații militare alături de trupe egiptene, transiordaniene, siriene, libaneze și unități palestinene. În 1948 Irakul a fost plasat sub regim de stare de urgență și au fost crescute pedepsele pentru activități sioniste. Curți marțiale au fost folosite pentru a intimida pe evreii
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
această perioadă cu o masivă imigrație din estul și centrul Europei, nordul Africii și Yemen, era oarecum reticent față de absorbția dintr-o dată a unui număr atât de mare de imigranți, dar în cele din urmă, în martie 1951 a lansat Operația Ezra și Nehemia, destinată a aduce in Israel un număr cât mai mare posibil de evrei irakieni. Au fost trimiși în Irak și agenți cu scopul de a înregistra cât mai repede posibil pe candidații la emigrare.Între 1948-1951 au
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
compus din componente electronice individuale, cum ar fi rezistori, tranzistori, condensatori, inductanțe și diode, conectate între ele prin fire conductoare sau trasee de cablaj imprimat (folii) prin care curentul electric poate circula. Combinația de componente și fire permite realizarea de operații diverse simple și/sau complexe care trebuiesc efectuate: semnalele pot fi amplificate, calculele pot fi realizate, iar datele pot fi mutate dintr-un loc în altul. Circuitele pot fi construite din componente discrete conectate prin fire individuale de sârmă, dar
Circuit electronic () [Corola-website/Science/335898_a_337227]
-
mod deosebit cu evacuarea răniților pe calea aerului. Apoi și-a făcut specializarea în chirurgie la Spitalul Hadassa Ein Kerem din Ierusalim S-a perfecționat mai cu seamă în tratamentul urgențelor traumatice, inclusiv în timpul Războiului de Șase Zile și al operațiilor contra organizațiilor de gherilă și teroriste palestiniene în Valea Iordanului. În timpul Războiului de Yom Kipur a servit la Spitalul Central Militar de la Refidim în Sinai, sub comanda mentorului său, Roni Rozin. În urma experienței acumulate, cei doi au elaborat o teorie
Reuven Pfeffermann () [Corola-website/Science/335929_a_337258]
-
cei mai cunoscuți conducători fanarioți în primele etape ale revoltei, deși acțiunile sale au fost mult stânjenite de conducătorii militari locali și de fruntașii civili conduși de prințul Alexandru Mavrocordat; ca urmare, organizarea unei armate regulate a fost încetinită, iar operațiile militare au fost limitate. La 15 ianuarie 1822 a fost ales președinte al Adunării Legislative. Cu toate acestea, din cauza eșecului campaniei sale în centrul Greciei și a faptului că nu a reușit să obțină o poziție de conducere la convenția
Dumitru Ipsilanti () [Corola-website/Science/335958_a_337287]
-
un impact strategic major asupra frontului românesc, permițând forțelor germane să debușeze în Câmpia Română, fapt care va duce în mai puțin de două luni la ocuparea întregului teritoriu al Munteniei șu Dobrogei. Bătălia de pe Valea Jiului a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]