45,287 matches
-
Rămas bun!”" Filmul " Femeia în roșu" a fost vizionat de 7.855 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. La momentul apariției, filmul a fost primit cu critici mixte. Gabriela Hurezean afirma în ziarul „Național” că într-o perioadă de pervertire a gustului public prin sex și violență creația lui Mircea Veroiu este un
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
-lea se prezintă unele încercări de promovare a teatrului și, treptat, solicitatrea unei trupe profesioniste, mai ales după ce Ardealul a fost reatașat României. Liderul acestei mișcări a fost G. M. Zamfirescu, care a înființând în anii ’20 o trupă amatoare alcătuită din elevi români. Au fost însă, de asemenea, încercări în privința întemeierii unui teatru profesionist. La sfârșitul anilor ’40, a luat naștere un teatru românesc, Teatrul Constantin Nottara, dar, datorită atitudinii statului față de cultură și lipsei unei comunități închegate, nu a
Teatrul de Nord (Satu Mare) () [Corola-website/Science/327631_a_328960]
-
general. Secția maghiară funcționează sub numele Trupa Harag György în cadrul căreia se include și Teatrul de Păpuși „Brighella”. Începând din vara anului 2010 finanțatorul Teatrului de Nord este Consiliul Municipal Satu Mare. Activitatea directorului general este ajutată de un consiliu administrativ, alcătuit din politicieni locali delegați de Consiliul Municipal, iar activitatea directorilor artistici de consiliul artistic al fiecărei secții în parte, format din artiștii trupelor. Teatrul funcționează pe un sistem de abonamente bine consolidat. Abonamentele, atât ale secției române, cât și cele
Teatrul de Nord (Satu Mare) () [Corola-website/Science/327631_a_328960]
-
de lăutari și rapsozi de la ora actuală, care au câștigat numeroase premii la diverse festivaluri specifice, se numără: În principiu, în mai toate comunele importante din județul Gorj există cel puțin un taraf sau o bandă de lăutari. Lăutarii ce alcătuiesc formațiile, în funcție de eveniment, migrează de la una la alta, cu acordul primașilor (capilor de taraf). Astfel, în funcție de sat sau comună, în Gorj mai există numeroși lăutari și rapsozi. Muzica lăutarilor gorjeni a fost imprimată și pe câteva CD-uri apărute sub
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
activează conform propriei jurisdicții, în baza principiilor independenței, inamovibilității, colegialității, legalității și publicității. În activitatea sa Curtea dispune de autonomie financiară și de buget propriu, acesta fiind distinct în bugetul de stat. Potrivit art.136 din Constituție, Curtea Constituțională este alcătuită din șase judecători, numiți pentru un mandat de șase ani. Doi judecători sunt numiți de parlament, doi de guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii. Judecătorii constituționali beneficiază de imunitate. Ei nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați (cu excepția cazurilor
Curtea Constituțională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/327647_a_328976]
-
1944. Filmul "Stejar - extremă urgență" a fost vizionat de 3.612.114 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că "Stejar - extremă urgență" a avut rolul de a aniversa 30 de ani de la evenimentele de la 23 august 1944, celebrând un act istoric asupra căruia punctele
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
este un film de comedie românesc din 1979, regizat de Haralambie Boroș. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Dem Rădulescu, Jean Constantin, Sebastian Papaiani, Puiu Călinescu, Coca Andronescu și Nae Roman. Această producție cinematografică este alcătuită din conversațiile unor călători cinefili în drum spre studiourile cinematografice de la Buftea, întrerupte de prezentarea mai multor secvențe din filmele românești din perioada 1927-1977. Secvențele de legătură reprezintă aproximativ 40% din lungimea totală a filmului. Pe platoul de filmare de la
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
parte de un succes la public, fiind vizionat de 1.887.152 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-un articol publicat în 1979 în revista Cinema, criticul Eva Sârbu remarca acid că secvențele selectate de producătorii acestui film demonstrează slaba calitate a filmelor românești de comedie: "„Scotocind și scormonind în 30, 40
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
Vlădescu. Filmul "Ochi de urs" a fost vizionat de 1.392.893 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că "Ochi de urs" este "„un film polemic, o replică la modalitatea «descriptivă», evidentă în mai toate peliculele inspirate din
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
apare în chenar negru. Filmul "" a fost vizionat de 1.408.029 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-un articol publicat în revista Cinema (nr. 2/1976), Alice Mănoiu remarca următoarele: "„«În căutarea sentimentului pierdut» s-ar putea intitula cursa prin oraș. Important e că parfumul florilor singuratice persistă chiar atunci când grădina
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
un con de umbră. Filmul "Telefonul" a fost vizionat de 6.666 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Recenziile critice ale acestui film au fost destul de modeste, specialiștii în cinematografie remarcând faptul că acest film nu s-a ridicat la nivelul artistic al celorlalte filme realizate de Elisabeta Bostan. Spre exemplu, în "„Istoria
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
spațiile deschise de mari dimensiuni. În unele țări, uliul s-a adaptat la mediul urban: în Rusia (în apropiere de Moscova, în timpul iernii, în Olanda (Amsterdam), în Letonia (Riga) și în Germania (Köln). Conform Alan P. Peterson, această specie este alcătuit din următoarele subspecii: "Accipiter gentilis striatulus" nu mai este recunoscută de către majoritatea clasificărilor taxonomice.
Uliu porumbar () [Corola-website/Science/327732_a_329061]
-
3.332.000 lei. Filmul "" a fost vizionat de 1.645.605 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Recenziile acestui film au fost în general pozitive, deși unii autori au identificat un rol propagandistic al producției cinematografice. Într-un articol publicat în martie 1980, Constantin Pivniceru îl cataloga drept un film de „fină
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
București. Filmul " Liniștea din adîncuri" a fost vizionat de 1.015.280 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-un interviu acordat în perioada filmărilor (1981) în revista Cinema, Malvina Urșianu își definea filmul, afirmând: "„Dacă „Liniștea din adîncuri” nu are epic, are în schimb idei. Ideea principală este condiția vieții și condiția
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
malul stîng al Dunării albastre" a fost vizionat de 1.411.708 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În cronica din revista Cinema (nr. 10/1983) scrisă cu prilejul premierei acestui film, Eva Sîrbu considera că fiecare din filmele Malvinei Urșianu sunt „puncte de vedere” asupra unor evenimente, stări și sentimente. "Pe malul
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
1761-1785. Are plan trilobat, cu altar, naos, pronaos și turn vestic. Arce puternice sprijină altarul și absidele laterale, iar cupolele naosului și pronaosului sunt despărțite prin arce de susținere. Pictura murală a fost realizată în intervalul 1787-1791. Decorul exterior este alcătuit din arcade oarbe, încheiate în partea superioară cu arce în formă de segment de cerc.
Biserica Înălțarea Domnului din Săliște () [Corola-website/Science/327773_a_329102]
-
sub formă de turnuri, ace, ciuperci, labirinturi), cu păduri, pajiști și văii ce conferă locului o priveliște aparte. Aria naturală reprezintă o zonă cu un deosebit interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic. Flora ariei naturale protejate este una diversificată și alcătuită din specii de arbori (brad, molid, fag, ulm) și ierburi (piperul lupului, saschiu, ciurul zânelor, arnică, gențiană, coacăz negru). Fauna este constituită din specii de mamifere (cerb, căprioară, mistreț, vulpe, jder, bursuc), păsări (uliu, codobatură, barză neagră, bufniță), reptile și
Parcul Național Góry Stołowe () [Corola-website/Science/327987_a_329316]
-
Parcul național dispunde de habitate divese: cu păduri mixte de câmpie, păduri virgine de fag, păduri de conifere, tufărișuri boreale sau pajiști halofile, cu floră și faună specifică atât Europei de Est, cât și Europei Occidentale. Flora parcului național este alcătuită în cea mai mare parte din specii arboricole de pin de pădure ("Pinus sylvestris"), pin ("Pinus L."), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides"), arin ("Alnus glutinosa"), mesteacăn ("Betula nana"), tei pucios ("Tilia cordata") sau mesteacăn de râu
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
de Producție Cinematografică București. Filmul "" a fost vizionat de 1.488.430 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-un articol publicat în 1984 în revista Cinema, criticul de film Alice Mănoiu făcea următoarea prezentare a filmului: "„«O lumină la etajul zece» este un film ce respiră demnitatea cu care un om încearcă
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
Aria protejată reprezintă o zonă naturală (aflată în partea vestică a munților Karkonosze) cu stâncării, abrupturi calcaroase (vârfuri, ace), circuri glaciare, văi, cascade, doline, lacuri, păduri, pajiști montane; ce adăpostește o mare varietate de floră și faună. Flora parcului este alcătuită din specii arboricole de brad ("Abies"), molid ("Picea abies L."), pin ("Pinus") sau pin pitic și ierboase. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii de plante vasculare endematice, mușchi și licheni, printre care: saxifragă ("Saxifraga moschata"), clopoței ("Campanula bohemica
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
Patria din București. Filmul "Serata" a fost vizionat de 1.567.134 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În cronica din revista Cinema (nr. 10/1983) scrisă cu prilejul premierei filmului "Pe malul stâng al Dunării albastre", Eva Sîrbu considera că fiecare din filmele Malvinei Urșianu sunt „puncte de vedere” asupra unor evenimente
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
5.082.000 lei. Filmul a fost vizionat de 3.879.607 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Potrivit lui Florian Potra, ""filmul marchează o îmbogățire și o nuanțare a liniei istorico-ilustrative din filmele "Dacii", "Mihai Viteazul" și "Ștefan cel Mare" pe care nu le depășește totuși ca rezolvare strict cinematografică"."
Cantemir (film) () [Corola-website/Science/328005_a_329334]
-
în România...”". Filmul "Acțiunea „Autobuzul”" a fost vizionat de 4.730.969 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2006 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Analizând acest film, Bujor T. Râpeanu a afirmat că tematica acestui film era "„simptomatică la jumătatea anilor ’70 (în urma unei directive programatice venite de la înalt nivel)”", ea având menirea "„să calomnieze memoria celor care nu
Acțiunea „Autobuzul” (film) () [Corola-website/Science/327030_a_328359]
-
defecțiune a navei și, încercând să o repare, soția lui Tium moare. El își continuă călătoria, amintindu-și mereu cu dor de ochii ei albaștri și refuzând să se mai întoarcă pe Pământ. La un moment dat, întâlnește o entitate alcătuită din energie care, pentru o scurtă perioadă de timp, reușește să ia forma defunctei lui soții. Ea reușește să îl convingă pe Tium să revină pe Pământ, dar moare în urma faptului că transformarea în ființă umană i-a consumat toate
Lista povestirilor lui Romulus Bărbulescu și George Anania () [Corola-website/Science/327012_a_328341]
-
aproximativ 1000 de desene: portrete, compoziții; proiecte de monument realizate în tehnica ronde-bosse sau altoreliefuri, în gips, lemn, teracotă, marmură, bronz sau plastilină, lucrări de grafică, donate special pentru muzeul de artă fălticenean. Muzeul include și biblioteca personală a artistului alcătuită din circa 1500 de volume. Clădirea muzeului dispune de zece încăperi, o parte dintre acestea fiind destinate picturilor unor artiști locali. De asemenea, este deschis publicului spațiul memorial „Ion Irimescu”, amenajat în apartamentul în care a trăit artistul, situat într-
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327034_a_328363]