44,556 matches
-
în Câmpia Română, fapt care va duce în mai puțin de două luni la ocuparea întregului teritoriu al Munteniei șu Dobrogei. Bătălia de pe Valea Jiului a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
în Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt și Armata 9 germană acționând în partea sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului Erich von Falkenhayn, proaspăt demis din funcția de șef al Statului Major general. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea în faza inițială o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară în zona Trotuș-Oituz având ca scop ocuparea acestei trecători și ulterior interceptarea comunicației de pe Valea Siretului pentru a preveni sosirea ajutoarelor ruse
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
să fie desfășurată de Armata 9 germană și avea ca obiectiv „"deschiderea drumului peste munți spre București, pe calea cea mai scurtă, astfel ca întreg teritoriul de vest al Munteniei să fie tăiat ca de un cuțit"”. Dacă aceste două operații reușeau, planul prevedea o a treia operație care care consta în trecerea Dunării de către forțele aflate sub comanda lui Mackensen și desfășurarea unui atac concetrat asupra Bucureștiului. Planul general al ofensivei Armatei 9 germane prevedea „"trecerea munților odată cu inamicul, sau
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
și avea ca obiectiv „"deschiderea drumului peste munți spre București, pe calea cea mai scurtă, astfel ca întreg teritoriul de vest al Munteniei să fie tăiat ca de un cuțit"”. Dacă aceste două operații reușeau, planul prevedea o a treia operație care care consta în trecerea Dunării de către forțele aflate sub comanda lui Mackensen și desfășurarea unui atac concetrat asupra Bucureștiului. Planul general al ofensivei Armatei 9 germane prevedea „"trecerea munților odată cu inamicul, sau în cel mai rău caz înainte ca
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
trecătorilor de pe granițe"”. În acest scop urmau să fie atacate succesiv forțele românești care apărau trecătorile Carpaților Meridionali, în vederea ocupării prin surprindere a uneia dintre acestea și facilitarea astfel a trecerii grosului forțelor germane la sud de Carpați. Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „"când zăpezile mari ce vor cădea peste munți vor opri operațiile"”. Înfrângerea
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „"când zăpezile mari ce vor cădea peste munți vor opri operațiile"”. Înfrângerea forțelor germao-austro-ungare în Prima bătălie de pe Valea Jiului a fost interpretată diferit de cele două părți. Generalul Falkenhayn a realizat, în ciuda înfrângerii, că în Valea Jiului Carpații puteau fi forțați cel mai ușor. Rezultatul calculelor a fost ca ceea ce n-am
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
spre sud. Corpul de Cavalerie a primit misiunea de a precede acțiunea unităților de infanterie, prin deplasarea în direcția Filiași-Strehaia-Craiova. Ca misiuni secundară, Corpul de Cavalerie trebuia să taie legăturile cu țara din spatele "Detașamentului Cerna", precum și să curețe terenul, înlesnind operațiile diviziilor de infanterie. Comandamentul german, nu mai prevedea la acel moment nici o rezistență serioasă a forțelor române, la vest de Olt. La 2/15 noiembrie 1916 trupele Detașamentului Jiu s-au oprit la sud de Târgu Jiu, între Jiu și
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
Valea Jiului comandamentul român a încercat limitarea pătrunderii forțelor germane și eventual respingerea lor înapoi în munți, prin acțiunile din cadrul Bătăliei de la Târgu Jiu, desfășurată în perioada 3/16-4/17 noiembrie 1916. Cu această bătălie se încheie cea de-a treia operație strategică de pe frontul românesc - Operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați - și a început cea de-a patra, Operația de apărare a Munteniei, care va dura până la finalul lunii decembrie 1916. "Punctul vulnerabil al dispozitivului românesc de apărare fusese
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
limitarea pătrunderii forțelor germane și eventual respingerea lor înapoi în munți, prin acțiunile din cadrul Bătăliei de la Târgu Jiu, desfășurată în perioada 3/16-4/17 noiembrie 1916. Cu această bătălie se încheie cea de-a treia operație strategică de pe frontul românesc - Operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați - și a început cea de-a patra, Operația de apărare a Munteniei, care va dura până la finalul lunii decembrie 1916. "Punctul vulnerabil al dispozitivului românesc de apărare fusese găsit, din nenorocire, de inamic
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
de la Târgu Jiu, desfășurată în perioada 3/16-4/17 noiembrie 1916. Cu această bătălie se încheie cea de-a treia operație strategică de pe frontul românesc - Operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați - și a început cea de-a patra, Operația de apărare a Munteniei, care va dura până la finalul lunii decembrie 1916. "Punctul vulnerabil al dispozitivului românesc de apărare fusese găsit, din nenorocire, de inamic, cu puțin înainte de căderea zăpezilor, în Valea Jiului, unde lantul munților e mai ingust și unde
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
al herniilor, eventrațiilor, bolii de reflux gastro-esofagian, nefrectomie, adrenalectomie și rezecții ale colonului și rectului. În 2002, devine primul chirurg din România care efectuează o intervenție bariatrică pe cale laparoscopică (gastric banding - inel gastric), urmând ca în 2003 să realizeze prima operație de bypass gastric din România. În 2007, introduce în România tehnicile SILS (Single Incision Laparoscopic Surgery - Chirurgie Laparoscopică cu Incizie Unică) și NOTES (Natural Orifice Trans-Endoscopic Surgery - Chirurgie Trans-Endoscopică prin Orificii Naturale). În 2005 devine Secretar General al Asociației Române
Cătălin Copăescu () [Corola-website/Science/335946_a_337275]
-
complex al pacientului metabolic, care include, pe lângă intervenția chirurgicală, și evaluări pre- și post-operatorii detaliate, seminarii despre obezitate si chirurgie bariatrică, precum și planuri de nutriție și monitorizare continuă pe o perioadă nedeterminată a pacienților tratați. În 2011 are loc prima operație bariatrică efectuată laparoscopic în România care a fost transmisă în direct la un congres internațional: al 22-lea Congres de Chirurgie Digestivă de la Roma. Dr. Copăescu a realizat cele 2 operații transmise live: o operație de reducere a stomacului (gastrectomie
Cătălin Copăescu () [Corola-website/Science/335946_a_337275]
-
nedeterminată a pacienților tratați. În 2011 are loc prima operație bariatrică efectuată laparoscopic în România care a fost transmisă în direct la un congres internațional: al 22-lea Congres de Chirurgie Digestivă de la Roma. Dr. Copăescu a realizat cele 2 operații transmise live: o operație de reducere a stomacului (gastrectomie longitudinală sau Gastric Sleeve) și o operație de bypass gastric. Publicul a fost format din 800 de chirurgi din Italia și din alte țări europene. Dr. Copăescu a fost invitat și
Cătălin Copăescu () [Corola-website/Science/335946_a_337275]
-
În 2011 are loc prima operație bariatrică efectuată laparoscopic în România care a fost transmisă în direct la un congres internațional: al 22-lea Congres de Chirurgie Digestivă de la Roma. Dr. Copăescu a realizat cele 2 operații transmise live: o operație de reducere a stomacului (gastrectomie longitudinală sau Gastric Sleeve) și o operație de bypass gastric. Publicul a fost format din 800 de chirurgi din Italia și din alte țări europene. Dr. Copăescu a fost invitat și a acceptat să participe
Cătălin Copăescu () [Corola-website/Science/335946_a_337275]
-
a fost transmisă în direct la un congres internațional: al 22-lea Congres de Chirurgie Digestivă de la Roma. Dr. Copăescu a realizat cele 2 operații transmise live: o operație de reducere a stomacului (gastrectomie longitudinală sau Gastric Sleeve) și o operație de bypass gastric. Publicul a fost format din 800 de chirurgi din Italia și din alte țări europene. Dr. Copăescu a fost invitat și a acceptat să participe și la ediția din 2012 a aceluiași congres, unde a realizat din
Cătălin Copăescu () [Corola-website/Science/335946_a_337275]
-
pună în aplicare în cadrul Spitalului Ponderas. De asemenea, în 2014, Dr. Cătălin Copăescu a realizat primele intervenții laparoscopice 3D full-HD din România - inclusiv bariatrice - în cadrul Spitalului Ponderas. Ulterior, a efectuat și prima interventie bazata pe tehnologie laser Thulium (utilizată în operații de adenom de prostată). Din 1994, Dr. Cătălin Copăescu este instructor formator pentru medici români și străini pentru tehnici de laparoscopie. Primul training de acest fel din România a fost susținut în centrul de pregătire din cadrul Spitalului Sf. Ioan din
Cătălin Copăescu () [Corola-website/Science/335946_a_337275]
-
din cadrul Spitalului Sf. Ioan din București, sub coordonarea Profesorului Corneliu Dragomirescu. Începând cu 2015, Dr. Copăescu susține aceste cursuri în cadrul Centrului de Instruire în Chirurgie Endoscopică, din cadrul Spitalului Ponderas. Acesta este primul centru de acest fel care deține săli de operație integrate digital și facilități de antrenament pe simulatoare și model suin. Până în prezent, peste 2000 de medici din țară și din străinătate au beneficiat de programele de instruire în laparoscopie organizate de o echipă de chirurgi, anesteziști și asistente, coordonată
Cătălin Copăescu () [Corola-website/Science/335946_a_337275]
-
impact strategic major asupra frontului românesc, permițând forțelor germane să debușeze în Câmpia Română, fapt care va duce în mai puțin de două luni la ocuparea întregului teritoriu al Munteniei șu Dobrogei. Bătălia de la Târgu Jiu a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei
Bătălia de la Târgu Jiu (1916) () [Corola-website/Science/336001_a_337330]
-
Câmpia Română, fapt care va duce în mai puțin de două luni la ocuparea întregului teritoriu al Munteniei șu Dobrogei. Bătălia de la Târgu Jiu a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între
Bătălia de la Târgu Jiu (1916) () [Corola-website/Science/336001_a_337330]
-
trecătorilor de pe granițe"”. În acest scop urmau să fie atacate succesiv forțele românești care apărau trecătorile Carpaților Meridionali, în vederea ocupării prin surprindere a uneia dintre acestea și facilitarea astfel a trecerii grosului forțelor germane la sud de Carpați. Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „"când zăpezile mari ce vor cădea peste munți vor opri operațiile"”. Înfrângerea
Bătălia de la Târgu Jiu (1916) () [Corola-website/Science/336001_a_337330]
-
de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „"când zăpezile mari ce vor cădea peste munți vor opri operațiile"”. Înfrângerea forțelor germao-austro-ungare în Prima bătălie de pe Valea Jiului din prima parte a lunii octombrie 1916, a fost interpretată diferit de cele două părți. Generalul Falkenhayn a realizat, în ciuda înfrângerii, că în Valea Jiului Carpații puteau fi forțați cel mai ușor. Marele
Bătălia de la Târgu Jiu (1916) () [Corola-website/Science/336001_a_337330]
-
își propune să aducă plus valoare domeniului imprimării industriale și să își extindă activitatea prin valorificarea tehnologiilor de printare digitală pentru producții de mică serie și cu termen de execuție rapid, precum și prin furnizarea de soluții care să sporească eficiența operațiilor de printare. Dezvoltarea activității în Europa - centrul afacerilor de imprimare industrială Europa este centrul de greutate al afacerilor de imprimare industrială și dictează tendințele în acest domeniu. Prin deschiderea centrului strategic din Franța, Konica Minolta mizează pe accelerarea dezvoltarării soluțiilor
Konica Minolta, un nou centru strategic de printare industrială by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103899_a_105191]
-
Anchetatorii susțin că la dosar există numeroase declarații de martori, înregistrări ambientale dar și înscrisuri care ar proba infracțiunile în cazul medicului. Aceștia descriu "modul de operare" și vorbesc despre experimente făcute pe copii, despre copii care erau întorși de la operații pentru a crea presiune, iar astfel părinții să plătească. Pentru a-i determina pe părinții pacienților să-i să dea sume de bani sau alte foloase pentru efectuarea intervențiilor chirurgicale Burnei Gheorghe îi internează pe copii pentru perioade îndelungate de
Gheorghe Burnei, referatul procurorilor: Mită mascată prin donații by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103999_a_105291]
-
nici adecvate uzului medical, inculpatul efectuând experimente pe copii. În categoria experimentelor pe copii sunt incluse și intervențiile chirurgicale efectuate cu oase de vită fierte sau cu filtre de tanc sau cu BVC", explică parchetul. În dosar se notează despre operații care ar fi fost făcute pe afecțiuni inventate de medic astfel încât să "își continue experimentele". "Numeroase operații nu sunt adecvate problemelor medicale pe care le au copiii. Mai mult, pentru unii copii inculpatul inventează probleme de sănătate inexistente. Inculpatul efectuează
Gheorghe Burnei, referatul procurorilor: Mită mascată prin donații by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103999_a_105291]
-
intervențiile chirurgicale efectuate cu oase de vită fierte sau cu filtre de tanc sau cu BVC", explică parchetul. În dosar se notează despre operații care ar fi fost făcute pe afecțiuni inventate de medic astfel încât să "își continue experimentele". "Numeroase operații nu sunt adecvate problemelor medicale pe care le au copiii. Mai mult, pentru unii copii inculpatul inventează probleme de sănătate inexistente. Inculpatul efectuează de multe ori intervenții chirurgicale cu mult disproporționate în raport cu problema reală. Efectuează intervenții chirurgicale și acolo unde
Gheorghe Burnei, referatul procurorilor: Mită mascată prin donații by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103999_a_105291]