6,670 matches
-
care nu-i deprins să suduie măcar de mamă se va însura cu mare greutate, că cică are mai multe coaste de femeie. Să nu sudui de lumînare, că n-ai parte la darea sfîrșitului de ea. Suflet Sufletul mortului șade în ușa casei pînă pleacă la biserică, și de aceea se pune pînza în streșina casei. Sufletul mortului șade în streșina casei pînă la trei zile, cînd se mătură. Sufletul omului mort șade patruzeci de zile în streșina casei. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
multe coaste de femeie. Să nu sudui de lumînare, că n-ai parte la darea sfîrșitului de ea. Suflet Sufletul mortului șade în ușa casei pînă pleacă la biserică, și de aceea se pune pînza în streșina casei. Sufletul mortului șade în streșina casei pînă la trei zile, cînd se mătură. Sufletul omului mort șade patruzeci de zile în streșina casei. Se crede că sufletul mortului, pînă ce n-a tras clopotele, stă încă pe pămînt, și mortul aude toate cîte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
darea sfîrșitului de ea. Suflet Sufletul mortului șade în ușa casei pînă pleacă la biserică, și de aceea se pune pînza în streșina casei. Sufletul mortului șade în streșina casei pînă la trei zile, cînd se mătură. Sufletul omului mort șade patruzeci de zile în streșina casei. Se crede că sufletul mortului, pînă ce n-a tras clopotele, stă încă pe pămînt, și mortul aude toate cîte vorbesc în casă. în locul unde a murit cineva, în trei nopți se pune o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
el cît a trăit și apoi se duce la locul unde e ursat*. Omul, după ce moare, îngerul îi poartă sufletul prin toate locurile pe unde a umblat cu trupul; după aceea, se întoarce acasă și se pune pe streșină, unde șade trei zile; în timpul acesta, venindu-i sete, zice îngerului: „Vai, îngere, mult îmi este sete.“ îngerul îi răspunde: „Du-te în casă și bea apă.“ Sufletul se duce, dar îndată iese afară și spune îngerului: „N-am băut, că ci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
umblă timp de șase săptămîni pe unde a umblat cu trupul, apoi vine la mormînt, își adună tot ce i s-a dat pînă atunci de pomană, se suie pe cruce, apoi se înalță la cer. Dacă n-are cruce, șade pe mormînt pînă i se pune cruce, apoi se înalță. îndată după moarte, se anină un petec de pînză albă în streșina casei pe care se zice că șede sufletul mortului pînă la ducerea lui la groapă. Sufletul mortului trece
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe cruce, apoi se înalță la cer. Dacă n-are cruce, șade pe mormînt pînă i se pune cruce, apoi se înalță. îndată după moarte, se anină un petec de pînză albă în streșina casei pe care se zice că șede sufletul mortului pînă la ducerea lui la groapă. Sufletul mortului trece prin douăzeci și patru de vămi ale văzduhului pînă ce ajunge în împără ția cerului. Poporul dă celui ce moare o lumină de ceară în mînă, aprinsă, care se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Sf. Gheorghe și porți pielea lui la gît nouă zile, scapi de friguri. La fel, dacă tai capul de șarpe cu ban de argint și îl porți la gît. Cine mănîncă carne de șarpe pricepe limba păsărilor. (Gh.F.C.) Ședere Cînd șezi, să nu lași pe altul să șadă la spatele tău, că pe lumea ailaltă îl duci în spinare. Șoarece Cînd sînt șoareci mulți, are să fie belșug în acel an. Să nu iei nimic de la omul mort, că-i păcat și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gît nouă zile, scapi de friguri. La fel, dacă tai capul de șarpe cu ban de argint și îl porți la gît. Cine mănîncă carne de șarpe pricepe limba păsărilor. (Gh.F.C.) Ședere Cînd șezi, să nu lași pe altul să șadă la spatele tău, că pe lumea ailaltă îl duci în spinare. Șoarece Cînd sînt șoareci mulți, are să fie belșug în acel an. Să nu iei nimic de la omul mort, că-i păcat și iei șoarecii la tine acasă. Dacă rod
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că se încură caii lui Sf. Toader prin sat. Nu e bine să coși cu roșu pe Sîn Toader, că te omoară noaptea. Toamnă Cînd cineva se scoală de la masă și nu-și ia scaunul de la masă pe care a șezut, îl prinde toamna în porumbi. Toiag în locul unde a murit cineva se arde trei zile toiag de ceară curată, pentru ca sufletul să aibă lumină la caz dacă ar rătăci în drumul ce l face la Dumnezeu - și chiar înaintea lui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în dreptate. Dacă din cele douăsprezece zile ale Babei Dochia [1-9/12 martie] îți alegi una și se întîmplă că în acea zi e vreme bună e semn că peste an ai să trăiești bine, în ușor. Trăsnet Să nu șezi în prag și să nu lași cînii să stea în prispă cînd fulgeră, că trăsnește. Trăsnet are forma unor limbi de foc. Se povestește astfel: trăsnetul a intrat printr-un părete în odaie și nu l-a găsit; a trecut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crezînd că la din contra, li s-ar tăia părul. Cînd o femeie isprăvește de țesut și lasă sulul în laț, ceea ce a rămas se țese foarte iute, ca să se isprăvească curînd, căci se zice că în timpul acela Maica Domnului șede în genunchi lîngă război, și e păcat să o țină așa mult. La finitul pînzei, dacă vrea să știe ce are să nască vreo vită sau fe meia de casă, un băiet merge călare pe fuștei pînă la poartă 349 și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dorește țîță și trebuie să-i dea. Cînd pe patul unei lehuze s-ar pune o femeie care are copil de țîță, lehuza nu mai are lapte pentru copil. în cele șase săptămîni de la nașterea copilului nu e bine să șadă nimeni pe patul copilului și pe așternutul mamei, că i se umflă țîțele. Femeile care alăptează copii și li se umflă vreo țîță, din care cauză simt dureri, să se ducă la latrină și să stoarcă în ea, zicînd: „La
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acea casă. Trage cu usturoi peste încălțăminte ori pe picioare, dacă vrei să-ți intre șarpele pe ușă. Vacă Ca să se alunge vacile, li se dă în tărîțe un peștișor viu. Vaca cu coada lungă e bună de lapte. Dacă șede preutul cînd umblă cu icoana sau cu crucea pe la casele creștinilor, apoi se crede că vacile, voind să fete, se vor culca. Ca o vacă să facă vițel bălțat, să i se dea să mănînce brînză rămasă de la Lăsatul Secului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
loc unde se află cuvinte tipărite roșu, apoi se crede că va trăi. Ca să trăiești mult, să pui un ciolan într-un par. Se crede că soacra cuiva carele vine ca oaspe într-o casă și află pe casnici tocmai șezînd la masă va trăi încă lung timp. Este un gîndăcel mititel cît vîrful acului care se cheamă paști. E roș și fraged. Dacă-l vezi devreme e semn că ai să petreci la Paștele ce vine. Botează-ți fetița cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
strachina cea cu ștergarul, apoi se crede că se va mărita; dacă cea cu basmaua, apoi se crede că nu se va mărita. Fetele umblă pe la case, ascultînd pe sub ferești ce se vorbește în casă; dacă aude zicîndu-se cuiva să șadă, crede că nu se va mărita în acel an; dacă aude ca cum se trimete pe cineva din casă, se crede că se va mărita. Fata aruncă un papuc sau o ciobotă peste casă și crede că mirele îi va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pune rug de măceși la ușile și la ferestrele grajdurilor. (Gh.F.C.) Cu funia de spînzurat se fac vrăji. (Gh.F.C.) Ca să nu fie înșelate de soț, femeile spală brăcinarul bărbaților în scalda mortului și îl înnoadă de trei ori, zicînd: „Cum șade mor tul în pat, așa să șadă și bărbatul meu.“ (Gh.F.C.) Omul turbat poartă la gît un șirag de rotițe de lemn, cioplite de unul cu nume nepereche în sat, și aruncă în fiecare zi o rotiță. (Gh.F.C.) Ca să-l
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la ferestrele grajdurilor. (Gh.F.C.) Cu funia de spînzurat se fac vrăji. (Gh.F.C.) Ca să nu fie înșelate de soț, femeile spală brăcinarul bărbaților în scalda mortului și îl înnoadă de trei ori, zicînd: „Cum șade mor tul în pat, așa să șadă și bărbatul meu.“ (Gh.F.C.) Omul turbat poartă la gît un șirag de rotițe de lemn, cioplite de unul cu nume nepereche în sat, și aruncă în fiecare zi o rotiță. (Gh.F.C.) Ca să-l ferească de vrăji, mama trece prin haina
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și lin. Cînd răsare soarele frumos. Se crede că dacă se trec toate bucatele puse pe masă va urma un timp frumos. Cînd cerul e senin spre miazăzi. Cînd cîntă cucoșul la culcare. Cînd se suie mîța pe fereastră și șede acolo mult. Cînd cînele se culcă pe omăt, are să fie cald. Cînd cocostîrcii stau pe șes, are să fie cald. Cînd visezi foc, a doua zi are să fie cald. Cînd zburdă mieii, are să fie cald. Dacă după vreme rea cade ceață
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
strîng fel de fel de buruiene și poame pentru leacul oricărei boale. Zînatec Doi copii născuți în aceeași zi sînt zînateci. Aceștia cînd se căsătoresc sau moare vreunul, celălalt se bagă în fiarele de la coș. z Zmeu Ăl-mai-rău, adică zmeul, șede ziua ascuns în butoarea* de nuc ori de alun, căci lui nu-i este iertat de la Dumnezeu a vedea lumina soarelui. Din acele butori iese sara în murgit* și zboară în lume, ca să facă rele. El are solzi rotunzi ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ce se trezește brusc să descrie patimile scriitorilor români? Nu tocmai. Merita să aducă în scenă o premieră despre schimbarea de reflexe, cutume, convingeri politice și estetice în lumina unei experiențe europene de peste două decenii. Rolul de moderator (Holbrooke) îi șade foarte bine, descins cum se vede într-o misiune ludică, departe de a fi o răfuială în nume personal. În lumina aceluiași proiect european, criticul crede, cu argumentele pătrunzătoarei sale analize aplicate, că scriitorul român de azi trece printr-un
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
o ușoară flexie. La finalul mișcării membrelor inferioare, trunchiul se înclină ușor spre înapoi, fără a rotunji spatele în timpul mișcării. Revenire în poziția inițială. Efect:Tonifierea musculaturii abdominale, a coapsei partea anterioară, a spatelui. Exercițiul nr. 2 (foto7) Poziția inițială: Șezând pe scaunul mobil, cu spatele drept, iar tălpile fixate în suportul pentru picioare. Genunchii sunt ușor flexați, membrele superioare încrucișate pe piept sau cu palmele la ceafă, (foto7). Descrierea mișcării: Înclinarea trunchiului spre înapoi apoi revenire în poziția inițială. Se
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
Călcâiele sunt fixate de suportul posterior a aparatului, palmele la ceafă. Descrierea mișcării: Ridicarea părții superioare a trunchiului, fără a ridica coloana lombară și bazinul. Revenire în poziția inițială. Efect: Tonifierea musculaturii abdominale. Exercițiul nr. 4 (foto 9) Poziția inițială: Șezând pe bancheta mobilă, mânerul este apucat de sus în jos, tălpile fixate în suporții pentru picioare. Spatele drept, membrele superioare întinse, genunchii ușor flexați. Descrierea mișcării: Tragerea mânerului aproape de trunchi în dreptul abdomenului și apoi revenire în poziția inițială. Efect: Tonifierea
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
până la nivelul șodurilor. Descrierea mișcării: Mânerul este tras în sus până la nivelul umerilor. Coatele depășesc umerii și sunt îndreptate spre înafară. Revenire în poziția inițială. Efect: Tonifierea musculaturii umerilor și a trapezului superior. Exercițiul nr. 11 (fără exemplu) Poziția inițială: Șezând pe bancheta mobilă, mânerul este apucat de sus în jos, tălpile fixate în suporții pentru picioare. Spatele drept, membrele superioare întinse, genunchii ușor flexați. Descrierea mișcării: Mânerul este tras spre piept. Coatele flexate și ridicate la nivelul umerilor. Revenire în
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
ușor flexate, spatele drept. Descrierea mișcării: Mânerul este tras în sus până la nivelul umerilor sau mai sus (flexia la nivelul umerilor). Revenire în poziția inițială. Efect: Tonifierea musculaturii umerilor și a trapezului superior. Exercițiul nr. 13 (fără exemplu) Poziția inițială: Șezând cu picioarele fixate în suporturile pentru picioare, genunchii ușor flexați. Mânerul apucat de sus în jos, coatele ușor flexate. Spatele drept. Descrierea mișcării: Mânerul este tras în sus până ce ajunge deasupra capului. Revenire în poziția inițială. Efect: Tonifierea musculaturii umerilor
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
sus în jos . Descrierea mișcării: Extensia genunchilor și a șoldurilor. Pe durata mișcării spatele trebuie menținut drept. Revenire în poziția inițială. Efect: Tonifierea musculaturii coapsei, partea anterioară și posterioară și a musculaturii paravertebrale. Exercițiul nr. 17 (fără exemplu) Poziția inițială: Șezând pe bancheta mobilă, cu spatele spre mâner. Membrele superioare sunt ridicate, coatele în flexie de 900. Mânerul este apucat cu ambele mâini de jos în sus și tras până la nivelul umerilor. Descrierea mișcării: Mânerul este împins în sus prin extensia
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]