6,446 matches
-
adeziune, autorul își motiva gestul, apreciind că Gh. Brătianu și tineretul din jurul său vor putea să realizeze "ceea ce n-a putut împlini Junimea și Petre Carp pentru binele acestei țări "227. Fost membru al Partidului Conservator și apoi al Partidului Țărănesc, Simion Mehedinți jucase un rol politic la începutul secolului, până în 1925, când fusese exclus din Partidul Țărănesc. Pe lângă motivele amintite, un alt factor care îl determina acum să revină în politică, în acest partid, era legătura sa de rudenie cu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ceea ce n-a putut împlini Junimea și Petre Carp pentru binele acestei țări "227. Fost membru al Partidului Conservator și apoi al Partidului Țărănesc, Simion Mehedinți jucase un rol politic la începutul secolului, până în 1925, când fusese exclus din Partidul Țărănesc. Pe lângă motivele amintite, un alt factor care îl determina acum să revină în politică, în acest partid, era legătura sa de rudenie cu fruntașul georgist Constanin C. Giurescu 228. Dacă în timpul campaniei electorale din noiembrie 1933 îl găsim printre candidații
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
împiedicau adoptarea unor soluții unitare în problemele politice 390. Într-adevăr, în interiorul PNȚ aveau loc evenimente care dovedeau existența unor curente contrare. Nemulțumit de politica guvernamentală, Grigore Iunian își prezenta demisia din partidul de guvernământ, creând, în noiembrie 1932, Partidul-Radical Țărănesc. Pe de altă parte, în urma intensificării rolului camarilei în viața politică, s-a adâncit conflictul dintre rege și Iuliu Maniu, determinând noi contradicții în manifestările liderilor național-țărăniști. Astfel, dacă până în ianuarie 1933, Al. Vaida-Voevod susținuse și completase acțiunile președintelui partidului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
modern. Ea introducea, de asemenea, măsuri privitoare la circulația pămâmtului, la succesiuni, la regimul învoielilor agricole 501. Participând la dezbaterile pe marginea acestui proiect de lege, deputatul georgist Radu Lascu a trecut sumar în revistă istoricul preocupărilor guvernamentale pentru "cauza țărănească", ajungând la concluzia că, atât guvernele național-țărăniste, cât și cele liberale, au dus în realitate, lupta pentru anumite capitaluri rezultate din comisioanele pe care le încasa Banca Centrală (Cooperativă). Această instituție a fost desființată prin legea cooperației din 1935, fiind
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fost publicat un manifest al "Frontului Constituțional", care aducea noi lămuriri despre scopul acordului dintre cele două partide. Potrivit manifestului, cele două grupări politice acționau pentru apărarea așezămintelor fundamentale ale țării, împotrivindu-se demagogiei celor care promovau ideea unui stat țărănesc, influențați de "fermenții comunismului". Era un aspect nou, care evidenția reluarea încercărilor de apropiere de aripa manistă a PNȚ, lucru confirmat și de Ion Sân-Giorgiu572. Atacul partidelor cuprinse în "Frontul Constituțional" viza, prin urmare, aripa de stânga a acestui partid
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
comunismului". Era un aspect nou, care evidenția reluarea încercărilor de apropiere de aripa manistă a PNȚ, lucru confirmat și de Ion Sân-Giorgiu572. Atacul partidelor cuprinse în "Frontul Constituțional" viza, prin urmare, aripa de stânga a acestui partid, adeptă a statului țărănesc și a luptei de clasă, care, sub conducerea președintelui PNȚ, Ion Mihalache, pregătea în aceste zile marea adunare național-țărănistă, planificată pentru data de 14 noiembrie 1935. Național-țărăniștii doreau să demonstreze, că partidul se bucura de o influență considerabilă în rândul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
surprinzător. Nici un partid nu a obținut 40% din totalul voturilor exprimate, pentru a beneficia de prima electorală și pentru a forma guvernul. Partidul Național Liberal, care organizase alegerile, a obținut un procent de 35,92% din voturile exprimate, Partidul Național Țărănesc s-a situat pe locul al II-lea, cu 20,40% din voturi. Partidele de dreapta, "Totul pentru țară" și Partidul Național Creștin au obținut 15,58%, respectiv 9,2% din voturi, demonstrând că o parte importantă a electoratului își
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
neagresiune a reprezentat, o înfrângere pentru ideea democratică, producând confuzie în rândul alegătorilor. Slab reprezentată în România la începutul deceniului al IV-lea, mișcarea de extremă stângă a înregistrat un progres cu ocazia alegerilor generale din iunie 1931. Blocul Muncitoresc Țărănesc a depus liste electorale în 31 de județe și a obținut 5 locuri de deputați pentru județele Cernăuți, Timiș-Torontal, Satu-Mare și Mureș. Alături de reprezentanți ai altor partide, N. Constantinescu-Bordeni a contestat alegerile din județul Satu-Mare, protestând împotriva propagandei "deșănțate", desfășurate
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de fondul specific al neamului și pământului românesc. A doua obiecțiune: crearea sub presiunea capitalismului străin a clasei burgheze, pătură mijlocie a orașelor, în mare parte de origine străină.[...] De aici necesitatea, în vremurile mai apropiate de noi, a statului țărănesc, a politicii țărănești.[...] În ordinea economică și socială, ca și în gândirea politică, conducătorii liberalismului din generația trecută au dezlănțuit între anii 1913 și 1923 o mare revoluție, fără vărsare de sânge, o revoluție ale cărei urmări la mai trăim
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
al neamului și pământului românesc. A doua obiecțiune: crearea sub presiunea capitalismului străin a clasei burgheze, pătură mijlocie a orașelor, în mare parte de origine străină.[...] De aici necesitatea, în vremurile mai apropiate de noi, a statului țărănesc, a politicii țărănești.[...] În ordinea economică și socială, ca și în gândirea politică, conducătorii liberalismului din generația trecută au dezlănțuit între anii 1913 și 1923 o mare revoluție, fără vărsare de sânge, o revoluție ale cărei urmări la mai trăim și astăzi și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
orientări doctrinare, Editura Sylvi, București, 2001. Scurtu, Ioan, "Lupta partidelor politice în alegerile parlamentare din decembrie 1937", în Studii. Revistă de Istorie, 1967, tom 20, nr. 1, pp. 145-161. Scurtu, Ioan, Din viața politică a României. Întemeierea și activitatea Partidului Țărănesc (19181926), Editura Litera, București, 1975. Scurtu, Ioan, Din viața politică a României 1926-1947, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983. Scurtu, Ioan, "Caracteristicile regimurilor politice din Româniaîn perioada interbelică", în Studii și Articole de Istorie, XLI-XLII, 1980. Scurtu, Ioan, Monarhia în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Iași, 2008, pp. 87-92. 227 "Mișcarea", nr. 868, 6 noiembrie 1933, p. 1; Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elita intelectuală românescă între 1930-1950, Editura Humanitas, București, 2011, p. 100. 228 Ioan Scurtu, Din viața politică a României. Întemeierea și activitatea Partidului Țărănesc (1918-1926), Editura Litera, București, 1975, p. 145; Constantin C. Giurescu, op. cit, p. 335. 229 "Mișcarea", nr. 944, 985; 15 martie, 10 mai 1934; p. 1, 3. 230 Idem, nr. 1048, 1075, 1097, 1108; 2 august, 13 septembrie, 12, 26
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a relațiilor de muncă complexe) - vezi figurile 1 și 2. Satul și economia rurală sunt caracterizate, în ansamblu, de o cronicizată productivitate scăzută a muncii. Cauzele sunt multiple. Cele mai importante sunt două: fărâmițarea proprietăților și lipsa utilajului în economia țărănească. O altă cauză conexă, dar importantă, este slaba integrare în circuitul bancar și industrial. Desigur, factorul politic are și el rolul său în tot acest complex. Revenind la chestiunea productivității scăzute a muncii, vom ilustra fenomenul prin prezentarea evoluției producției
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
frontiera economică a României în propriul său hinterland. Or, asumarea riscului este o componentă majoră a conduitei generatoare de profit. Stagnarea la un nivel rudimentar de dezvoltare este ilustrată astfel de absența circuitului bancar în mediul rural. Implicit, sistemul economic țărănesc este lăsat în afara creditării. Situația este valabilă, datorită condițiilor de creditare, și pentru afacerile incipiente de succes din mediul rural. Cu 1.000 de salariați din 6.000 în mediul rural, deservind peste 800 de unități dintr-un total de peste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
că dobânzile practicate de băncile intermediare programului și birocrația aferentă sunt de natură să crească peste media pieței costurile accesării creditelor. Dar principala limită a tipurilor de credite destinate agriculturii este că acestea își propun cu orice preț înlocuirea proprietății țărănești cu întreprinderea capitalistă, cu ferma. Clienții eligibil trebuie să aibă activități comerciale de un anumit nivel și relaționări social-economice semnificative care, în cazul programului SAPARD, trebuie să acopere aproximativ 50% din valoarea proiectului. Aceasta poate fi una dintre explicațiile pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
fruntașe”, nu după mult timp au ieșit la iveală relații clientelare de tip penal, cum a fost cazul județului Suceava în anul 2004. În felul acesta, sistemul de creditare încurajează dezintegrarea necontrolată, doar după criterii comerciale și financiare, a proprietății țărănești, chiar și a celor care au activități ce depășesc subzistența personală, dar mai ales a modului de viață și a unui regim social-demografic aparte. Ceea ce are nevoie satul românesc este creditul rural, care își propune eficientizarea gospodăriei țărănești fără a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a proprietății țărănești, chiar și a celor care au activități ce depășesc subzistența personală, dar mai ales a modului de viață și a unui regim social-demografic aparte. Ceea ce are nevoie satul românesc este creditul rural, care își propune eficientizarea gospodăriei țărănești fără a o transforma într-o entitate capitalistă, adică în alt regim de existență culturală și socială. Slaba integrare în sistemul economiei naționale O mare parte din producția agricolă se pierde. Satul este centrat pe economia de subzistență nu pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Prusia, în frunte cu viitorul rege Frederick Wilhelm al IV-lea. Susținut de acesta, Haxthausen este angajat în cadrul Ministerului de Justiție, unde vreme de zece ani redactează studii și strânge materiale referitoare la istoria, folclorul, formele de organizare comunitară, gospodăriile țărănești și tipurile de proprietate existente în diferitele provincii prusace - informații ce urmau să stea la baza formulării unor propuneri legislative concrete. El se arată în mod deosebit interesat de ceea ce considera ca fiind rămășițe ale formelor arhaice de organizare a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
îi privește pe țărani, care își vor continua viața ca și mai înainte, impasibili față de mode și curente. Aspectul cel mai evident al existenței celor două straturi de cultură, vizibil chiar și pentru un nespecialist, îl constituie îmbrăcămintea. În timp ce portul țărănesc continuă să urmeze o tradiție arhaică, ale cărei rădăcini trebuie căutate, după unii specialiști, în Antichitate, hainele boierilor și ale negustorilor sunt mai întâi croite după moda venită din Răsărit, de la Istanbul, iar mai apoi, după cea venită din Apus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de membrii familiei, neremunerați. Lucrătorul familial neremunerat [este] persoana care-și exercită activitatea în unitate economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă, pentru care nu primește remunerație sub formă de salariu sau plată în natură; gospodăria țărănească (agricolă) este considerată o astfel de unitate.” (Anuarul Statistic al României, 2004, capitolul 3, 4). Așa cum este propusă de Anuar, distincția este vagă și cu un conținut socioeconomic minimal. Nu se specifică nimic despre eventualul salariu pe care l-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Directorul General pentru Extindere, Directoratul General pentru Afaceri Financiare și Economice, The Small and Medium-size Enterprise Finance Facility, f.a.) Se poate observa că prima cerință de acces la aceste fonduri este caracterul comercial al ocupației, ceea ce exclude din start gospodăria țărănească. „FIDA a fost înființat în 1977, ca urmare a Conferinței Mondiale a Alimentației din 1974, fiind principalul rezultat al acesteia. Ea a fost răspunsul țărilor lumii la criza alimentară declanșată la începutul anilor '70 și care a afectat în principal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
fanarioți și revenirea la cei autohtoni, Tratatul ruso-turc de la Adrianopol din 1829, cu desființarea monopolului comerțului de cereale al Principatelor Române față de Turcia, evenimente care au favorizat dezvoltarea agriculturii și al shimburilor comerciale, ceea ce a condus treptat la destrămarea obștilor țărănești devălmașe în proprietăți private, respectiv la destrămarea feudalismului și începutul relațiilor capitaliste moderne. Acest proces de înnoire la nivel statal a fost resimțit mai evident tot în așezările urbane și rurale de pe văile mărginașe ale Colinelor Tutovei, interiorul lor păstrându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
școala căci ne înșelăm pe noi. A sunat pentru noi ca o profeție. Din cei nouă copii (dintre care trei au murit la vârsta copilăriei de boli intratabile la acea vreme), doar cel din urmă a rămas continuator al tradiției țărănești, ceilalți au ținut drumul drept al școlii, atât de dorit de tata și secundat cu totală înțelegere de către mama. Munca manuală era considerată pentru tata, ca pentru orice sătean, nu doar o necesitate vitală, subzistențială, de a-ți procura cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mi-au rămas întipărite prin importanța cu care m-au marcat atunci, fără consecințe ulterioare... Primul s-a întâmplat ... culmea ... la o teză de sfârșit de an la "geografie", obiect care mi-a plăcut de la început ... dată fiind originea mea țărănească pe de-o parte și lecțiile antrenante prin conținutul și atractivitatea lor ținute de profesorul și directorul școlii de atunci, Victor Apostoleanu, pe de altă parte. Cum erau trei rânduri de bănci în clasă, câte doi elevi în fiecare bancă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
asupra conjuncturilor de mai sus spre a convinge și a mă convinge că munca este singura calitate pe care mi-o atribui în activitatea mea ... și nici aceasta în întregime ..., ea fiind ecoul educației sănătoase a muncii primită de la lumea țărănească răzășească a părinților mei și a școlii copilăriei mele ..., restul fiind rezultanta unei succesiuni de întâmplări favorabile ... a hazardului ce poate hotărî drumul în viață al unui om. Cum să nu crezi în hazard, în predestinare, în fatalitate, când, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]