4,715 matches
-
similare din materiale pentru împletituri, fie că sunt sau nu asamblate în benzi 4601 [.91.05 + .99.05] kg S 20.52.15.30 Covorașe, rogojini și ștergătoare din materiale vegetale pentru împletituri îmbinate sub formă de fâșii paralele sau țesute sub formă de foaie, fie că sunt sau nu articole finite 4601.20 kg S 20.52.15.55 Împletituri și produse din materiale vegetale pentru împletituri, îmbinate sub formă de fâșii paralele sau țesute sub formă de foaie, fie
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
formă de fâșii paralele sau țesute sub formă de foaie, fie că sunt sau nu articole finite 4601.20 kg S 20.52.15.55 Împletituri și produse din materiale vegetale pentru împletituri, îmbinate sub formă de fâșii paralele sau țesute sub formă de foaie, fie că sunt sau nu articole finite, excl. covorașele, rogojinile și ștergătoarele 4601.91 (.10 + .90) kg S 20.52.15.59 Împletituri și produse din materiale nevegetale pentru împletituri, îmbinate sub formă de fâșii paralele
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
formă de foaie, fie că sunt sau nu articole finite, excl. covorașele, rogojinile și ștergătoarele 4601.91 (.10 + .90) kg S 20.52.15.59 Împletituri și produse din materiale nevegetale pentru împletituri, îmbinate sub formă de fâșii paralele sau țesute sub formă de foaie, fie că sunt sau nu articole finite 4601.99 (.10 + .90) kg S 20.52.15.70 Obiecte împletite din nuiele, răchită și alte obiecte din materiale vegetale 4602.10 kg S 20.52.15.90
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
desene sau decorat în alt fel 4814.20 kg S 21.24.11.50 Tapet și materiale similare pentru acoperirea pereților, constituite din hârtie și un strat de acoperire din material împletit, care poate fi îmbinat în fâșii paralele sau țesut pe fața tapetului 4814.30 kg S 21.24.11.90 Tapet și alte materiale de acoperire a pereților; imitații de vitraliu din hârtie, n.c.a. 4814.90 kg S 21.24.12.00 Tapete din materiale textile cu
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
cuprinse în regulamentul comisiei de avizare a donării de la donatorul viu, fără a fi necesar avizul acestei comisii. ... (7) În cazul recoltării de sânge placentar, mostre de sânge, piele, spermă, cap femural, placentă, membrane amniotice, sânge din cordonul ombilical și țesut din cordonul ombilical la naștere, va trebui adăugat pe autorizație și numărul documentului de acreditare sau agreare a băncii de către Agenția Națională de Transplant. ... ---------- Alin. (7) al art. 146 a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 95 din 14 aprilie 2006
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278122_a_279451]
-
pentru cereale în Constantinopol, dar ea nu a fost în întregime reglată. Mătasea a fost folosită de către stat , atât ca mijloc de plată și în diplomație . Mătase brută era cumpărată din China și a fost prelucrată în brocarturi fine și țesute din pânză aurită , vândute la prețuri ridicate . Mai târziu, viermii de mătase au fost introduși ilegal în imperiu și comerțul cu mătase a devenit mai puțin important pe uscat. După ce Iustinian I a instaurat monopol pe fabricarea și vânzarea de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
constată că mai toți locuitorii Brebului trăiau în bordeie de lemn și pământ, cu adăposturi pentru vite, ca expresie a principalei ocupații -păstoritul montan. Pentru iluminat se întrebuința în perioadă aceea opaițul cu seu de oaie, la lumina căruia gospodinele țeseau în războaie pânză de in și stofă (dimia) de lână. Ca și încălțări, tipice pentru întreagă comunitate erau opincile din piele de vacă și porc. Școala Primară din Brebu a început să funcționeze abia în anul 1920, într-un local
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
reînființat. Dacă în trecut plantele textile in și cânepă se cultivau pe suprafețe mari- fiind transformate în pânzeturi la războaiele casnice care se găseau în fiecare casă, astăzi aceste plante sunt pe cale de dispariție. În războaiele de țesut femeile mai țes astăzi numai preșuri din cârpe vechi cu urzeală de in, cânepă sau bumbac. Datorită specificului așezării satului și a condițiilor climaterice, locuitorii comunei noastre, chiar din cele mai vechi timpuri s-au ocupat mai puțin cu agricultura. Dintre cereale, singurul
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
la ultimul gospodar din sat. Jocul se oprea în seara zilei de Sf. Vasile, când tinerii organizau balul cel mare, la care participa toată suflarea satului. Cerbul era realizat din lemn, făurit de meșterii satului, fiind împodobit cu scoarțe țărănești, țesute de vrednicele gospodine. “Le-am făcut costume tuturor băieților care formează alaiul, pentru a ține vie dragostea față de datinile străbune. Țineți minte ce vă spun: dacă nu vor mai exista aceste obiceiuri, atunci înseamnă că am rămas fără respect pentru
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
a doua zi. „Dacă totuși vine, muzicanții cântă marșul de plecare, iar fata este scoasă de un flăcău din joc“, explică Dumitru Hriscu. Pe timp de iarnă se adunau acasă la un gospodar mai înstărit mai multe fete, acestea fie țeseau prosoape, torceau lâna, altele făceau mâncare. La clacă veneau și flacăii satului, iar, în momentele de pauză, flăcăii scoteau fetele la dans, deoarece, de regulă, gazda aducea și lăutari. Cu acest prilej, se înfiripau, adesea, cele mai bune relații de
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
a participat. Ocupația de bază a locuitorilor comunei Ungheni a fost și este agricultură. Dar în trecut, nevoia i-a învățat pe aceștia să-și meștereasca singuri uneltele și obiectele de care aveau nevoie. Iarnă în gospodării instalau războaie de țesut covoare, lucrau broderii, împleteau coșuri din nuiele, rogojini de papura,etc. Existau de asemenea fierarii și ateliere de tâmplărie; se spune că a existat și un meșter olar. Dar în prezent majoritatea uneltelor sunt procurate din comerț, fie din Iași
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
un cămin cultural, o bibliotecă, un dispensare uman și un dispensar veterinar.</br> Casele își păstrează, în general, tipologia veche, de influență săsească, cu porți mari și curți închise. Reprezentative pentru interiorul casei țărănești sunt covoarele din lână de oaie, țesute în diverse culori și forme. În perioada interbelică a făcut parte din plasa Miercurea Sibiului, în cadrul județului Sibiu (interbelic).</br> Străveche așezare românească, satul Doștat este atestat documentar din anul 1320. După o monografie a satului Doștat aflată în păstrarea
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
Manău, Hirsch Dezideriu. Costumul popular din zona Codru se încadrează în tipologia costumului din zona de vest a țării noastre, diferit de celelalte zone prin croială și compoziție. Costumul codrenesc se caracterizează prin sobrietate și eleganță. Este confecționat din pânză țesută în casă în lățime de cca 50 cm. Costumul popular femeiesc se compune în principal din: cămașă - (“Spăcel”, obiect de îmbrăcăminte femeiască, asemănător cu ia.), poale largi - (“Pindileu”), sorț - (“Zadie”), năframă, opinci. Ca o notă specifică, se remarcă aspectul de
Rodina, Maramureș () [Corola-website/Science/301587_a_302916]
-
de hrană tiglăzău = călcător de haine țină = noroi tolcer = pâlnie tolceu = coș târnaț = coridor taner = farfurie țuric = înapoi! (comandă dată calului) (germ. zurück) uiaga = sticlă vailing = vas ușor de peste 10 litri vigan = haină de casă purtată de femei zdrențar = covor țesut din zdrențe zmicurătoare = instrument de metal cu dinți folosit la curățarea știuleților de porumb zmintit = nebun, greșit
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
mare la vârful degetului arătător întinse la limită (vechea măsură românească "șchioapă"=17.5 cm); cicsâguri=totalitatea sculelor și/sau uneltelor necesare (ori avute) pentru o activitate (ocupație) anume; cănură=lână netoarsă ori toarsă și eventual pregătită pentru a fi țesută în pănură; cilav=accidentat, rănit; ciușcie= bară (rudă) de lemn groasă de 5-8 cm folosită ca pârghie la mutatul, încărcatul de pietre, bușteni mai mari, butoaie; căbată= sarcină care va trebui îndeplinită de cineva; căbăcit (despre teren)=tasat, bătut de
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
să câșcigă, să cășcigă=1- se pregătește, aranjează pentru a merge undeva, ori a primi pe cineva, 2- se spovedește, cuminecă (se pregătește în ale credinței);straiță= 1 traistă = o sacoșă cu un baier (ață) făcută de regulă din material țesut la război, 2= sacoșă de mers la târg de mărime mică spre mijlocie (de la 20/20 cm la 40/60 cm) făcută din pănură ori material de covor sau special pentru ele, 3= "straiță de plotog" geantă din piei foarte
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
evoluat fiind influențat cel mai mult de climă, pentru că îmbrăcămintea călduroasă a constituit o necesitate vitală, în evoluția portului popular se dinsting două perioade. O primă perioadă a fost cea a economiei naturale, când au dominat piesele tradiționale, din materiale țesute în gospodării, din cânepă. în și lâna. O a doua perioadă în evoluția portului popular a început odată cu dezvoltarea economiei de schimb. Intensificarea legăturilor cu orașele Reghin și Târgu Mureș, în care s-au dezvoltat meșteșugurile, au influențat evoluția portului
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
compus din paturi de lemn, masă, scaune sau bănci numite „laiță”, o ladă de zestre, una mai lungă numită „canapeu”, iar pe perete un „blidar” (dulap de bucătărie), mobilierul era confecționat de către bărbații din familie. Pereții erau împodobiți cu „peretare” țesute din lână colorată, icoane pe sticlă, „blide” (farfurii din lut) și ștergare (prosoape brodate din cânepă sau in). După icoane se țineau actele de valoare, testamente, certificate, contracte și uneori chiar bani. Încălzirea se făcea cu lemne, în vetre cu
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
pe cap căciulă din blană neagră de miel sau pălărie cu boruri largi. Încălțămintea erau opincile la marea majoritate, iar cei mai înstăriți purtau cizme și bocanci - acestea formând portul bărbătesc. Portul femeiesc se compunea din poale din pânză, catrințe țesute din lână sau stofă din aceeași țesătură, prinsă în brâu cu o „lorineață” țesută, cămașă din pânză albă cu șire cusute sau țesute, pieptar din blană de miel cu „zăgărea”, suman din pănură neagră sau cojoc. Pe cap purtau năfrămi
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
găteala capului,în loc de broboadă,o hiliuță (batistă albă,brodată cu ample cusături). Încălțămintea femeilor constă din "tureci"-ciorapi fără talpă făcuți din dimie,care îmbracă piciorul de la glenză până la genunchi-și opinci cu "obiele" sau "călțuni". Cămașa din pânză albă,țesută în casă,ia,care prezintă sumare broderii (exclusiv la gât și la mâneci) completează portul femeiesc ce include,în componența sa,în funcție de sezon,o "zeghe" din lână neagră sau o "sarică" de culoare albă. Portul popular bărbătesc are ca piese
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
iarna mai ales fiartă. Iarna ocupația de bază era îngrijirea animalelor în grajduri (hrănire, adăpare și curățire) și transportul gunoiului de la animale cu carele sau săniile pe terenurile cultivabile, pe holde. În cursul iernii femeile torceau cânepa sau lâna și țeseau la războaie pânzele, țesăturile din cânepă și lână, precum și covoare, pături, pricoițe, stroițe, desagi, etc. În general acestea erau activitățile economice ale sătenilor, comune de altfel, dar cu anumite nuanțări specifice tuturor locuitorilor de la sate care aveau ocupația de bază
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
după specificul locului. Portul bărbătesc. Bărbații purtau haină treisferturi, de culoare gri, numită , căput”, care avea guler deschis la gât și trei buzunare: unul sus și două mai jos, până deasupra genunchilor. Căputul era confecționat din pănură, sură sau neagră, țesută în casă. Unele haine aveau un cordon mic la spate, fiind decorate cu catifea neagră la guler și la manșete. Sub haină în funcție de anotimp se purtau flanele și laibăre. Flanelele-,sfetărele” erau confecționate din lână, cu sau fără mâneci, fiind
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și la capăt broderie (cipcă), în față și în spate. La începuturile secolului XX șorțurile femeilor vârstnice erau confecționate numai din materiale de culoare neagră. Tinerele purtau la sărbători rochii-fuste, încrețite de la brâu în jos, care erau executate cu materiale țesute în casă sau cumpărate din comerț, gata confecționate. Nemeșoaicele purtau șorț-cătrință numai în față. Pe cap femeile purtau năframe colorate, iar cele vârstnice negre, numite ,chischineu” procurate din comerț. Năframele pentru zilele de sărbătoare erau mari cu ciucuri (ciocoți), care
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
a lingviștilor structuraliști din Praga și, apoi, Paris. Schenker afirma în tratatul său de armonie muzicală "Harmonielehre" (1906-35) că forma muzicală poate fi înțeleasă ca fiind generată de “celule” muzicale, de unități care sînt mărite, repetate, și peste care se țese o rețea de relații semnificante, incluzînd un background și un foreground al mișcării muzicale. Anumiți critici structuraliști, în special Tzvetan Todorov și Roland Barthes, au încercat să perceapă unitatea operelor literare în termenii unei dezvoltări similare a unităților literare, adesea
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
Mare, cea mai importantă fiind Valea Ilișua cu afluenții săi Dobricelul și Digșorul. Exista și un lac cu apa dulce numit “lacul Cetățele” care are o lungime de 102 m și o lățime maxima de 60 m, în jurul originii lui țesându-se numeroase legende ca și dealtfel asupra tuturor lacurilor din Romania. A fost numit “Tăul Cetățele” datorită existenței unui turn de pază roman, a unui drum (Drumul Străjii) care făcea parte din sistemul de pază al minelor de sare romane
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]