5,899 matches
-
scoteau tom după tom!Ă au făcut ca acest prim val al „prozei de analiză sau psihologică”, cum i se spunea, să rămână cumva în umbră, într-un plan secund în atenția publicului și a criticii. După război, s-a abătut asupra romanului românesc urgia „realismului socialist”, după o modă opresivă importantă din URSS, inițiată de Gorki, de fapt, un naturalism primitiv, grosolan ilustrativ al directivelor de partid. Ani de zile, peste un deceniu, până la „țărmul anilor șaizeci”, nu numai prozatorii
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cu textele clasice și romantice, cred în Individ, scris cu majusculă și, prin romanele mele apărute sub comuniști, am luptat, indirect, cu armele metaforei și ale epicii romanești, în sprijinul „acestuia”, îngrozit, dar nu disperat de magma și torentele materialist-vulgare abătute asupra societății românești și a valorilor ei, invocându-i pe aproape interzișii Nietzsche, Dostoievski, Unamuno, Th. Mann și alți câțiva, preoți ai nobleței și ai rolului prometeic al individului în istoria faptică, dar și în cea a moravurilor, a mentalității
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
luptat mai puțin! Și, am mai spus-o, noi, la Paris, am avut două sau chiar trei figuri înalt reprezentative nu numai pentru geniul național, dar și în ce privește felul lor de a se raporta la „molima comunistă” care s-a abătut asupra noastră: un Brâncuși, care, în deceniile ce i-au trebuit lui și artei sale novatoare pentru a izbândi, s-a „îngropat” în atelierul și în habitudinile sale de țăran-boier oltean, voind a lăsa moștenire atelierul său României - și doar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
la comandă, să-l ratifice, spre fericirea noastră a tuturor, pe optimistul Heraclit: "Oamenii treji locuiesc în aceeași lume". Numai că nimeni nu stă treaz douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru. Între două secvențe de luciditate, trebuie să ne mai și abatem de la acest program sever pentru a dormi, pentru a da drumul la câini, pentru a delira și a fantasma în voie. Ar însemna să ne înșelăm, reducându-l pe bipedul himeric doar la inconstanta lui capacitate de a se abstrage
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
rend les hommes ingénieux. Machiavel. La puissance habite auprès de la nécessité. Pythagora. Era de o simplicitate în adevăr evanghelică, și de o ignoranță nu mai puțin evanghelică. La foule, vaste désert d'hommes. La solitude agit comme l'adversité: elle abat et détrempe les âmes vulgaires, trempe et fortifie les caractères d'élite, les coeurs intrépides. Il suffit d'un tel homme pour qu'un siècle pourrisse. V. Hugo Châtiments. Aux républiques la vertu, aux monarchies, l'honnuer.Espr. des lois
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și mâncare. Proprietarul necontenit umblă pe moșie, cu un paneraș, ușor și solid. Dimineața are doi cai mici (hareanschi). După amiază doi mari cu care merge la Crasnaleuca (globanschi). Apucă peste câmpuri la stanții unde oamenii desfac păpușoii firtelor. Se abate pe la coșare, hambare (standoale, când hambarul e mărginit din două părți e coșare), la mori; apoi la pluguri, la semănători. Pretutindeni drumurile sunt în țărână, și caii și trăsura stârnesc un colb oribil. Moșiile aceste au și câteva iazuri. Proprietarii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spectacol. Nu văd decât un profil mai nostim cât stau privind în foyer. Scena din actul final dintre Mizzi, fata de stradă și un apaș. Scenă cu vorbe și gesturi mai mult decât îndrăznețe. 19 Mai Dimineața, când ies, mă abat pe la un văcsuitor. Un văcsuitor berlinez e departe de a fi un artist, cum e cel bucureștean. Își face numai placid datoria din câteva lovituri de perie și gata! Nici nu poate sta pe vine pe un scăunaș mititel. Șade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1474 Ștefan duce pe Basarab cel tânăr. 1472 Ștefan ia pe Maria de Mangop Prinții de Mangop (Paleologi) erau rude cu cei dela Trapezunt, care și ei dăduseră o soție lui Huzun Hasan. 1474 Trimisul Papei la Uzun Hasan se abate, întorcându-se prin Italia la Suceava. Paul Ognibea Ienicerii cu calpase de pâslă albă La finele lui Dechemvrie Turcii intră în Moldova? Soliman-pașa Solul papei și Veneției e în tabăra lui Ștefan Ștefan Vodă îl face boier pe Ionuț și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tău țărm mă depărtez, Dar cu inima cernită Plâng amar, amar oftez. Tirania va fi frântă Într-un veac mai luminat Cei ce astăzi se-nspăimântă Vor plini cât-au sperat. Milă, pace și dreptate Va avea poporul meu Și-amintirea-l va abate Unde-oi fi căzut și eu... [1956] 23 Février. Isprăvit capitolul cu cântecul Mioarei 28 Février. Nătângului nu-i este de învățătură și vrea să arate ce știe el. Leneșul e tovarăș cu cel ce strică. Cel care n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sandomir, împrejurimile orașului Rzeszov, Iaroslav, Radom, Belz, ajungând până dincolo de Vistula, unde au prădat orașele Opatov și Kunov. Starostele de Lipoviec i-a adus cardinalului Frederic răspunsurile domnului Moldovei. Cardinalul îl va informa pe rege în legătură cu nenorocirile care s-au abătut asupra regatului. Dușmanii au năvălit în regat, „au trecut în taină și liniște nu pe drumul obișnuit, ci împotriva obiceiului, prin păduri, fiind conduși de aceia pe care... i-a dat moldoveanul, încât suntem de părere că însăși această incursiune
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Inferioritatea în armament a acestora i-a făcut să o suplinească prin variatea procedeelor tactice și strategice, care să le asigure pe câmpul de luptă superioritatea numerică și materială. Unul dintre principiile strategice, de la care domnii români nu s-au abătut, a fost acela de a evita o confruntare decisivă în câmp deschis, unde inamicul ar fi fost superior dacă nu ca număr, cel puțin ca armament, oștilor românești. Urma, apoi, distrugerea hranei din calea năvălitorilor, dându-se foc și pustiind
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Domnului Isus erau prietenii Săi intimi: Petru este menționat primul și în acest grup (...). El este purtătorul de cuvânt al apostolilor: primul care mărturisește că Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu (...), dar și acela care încearcă, pe neașteptate, să-L abată pe Învățătorul său de pe drumul suferinței lor”. Întâietatea de care se bucură acest apostol vine din dinamismul superior pe care îl dovedește, din capacitatea de a pronunța cuvântul iluminator și de a anticipa la nivel profund traseul existențial; aceleași trăsături
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fetei este incertă, fiindcă se află între etapa infantilă și cea a tinerei nubile, și asta o face periculoasă pentru comunitate. Mezina (născută a 13-a) provoacă degradarea împărăției, într-un basm din colecția D. Stăncescu. Rele ale contingentului se abat succesiv asupra regatului (lăcuste, epidemii, războaie) pentru a indica amestecul nefast al copilului special în dimensiunea ordinară. Natura ei aparte este anticipată încă de la naștere, frisonul fiind cauzat de întruparea cifrei 13, considerată o „putere generatoare, bună sau rea”, „cheie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în oraș, lipsește câte trei-patru ore. I-am replicat pe un ton ferm că eu nu fusesem trimis la Lima să aflu ce face și cu cine se întâlnește orice altă persoană din ambasadă, "poate și tu când pleci, te abați să cumperi ceva pentru cei care nu sunt toată ziua călare pe mașină, sau întârzii să cauți ceva pentru tine sau soția ta, dar Oprișan n-a venit încă să reclame nimic". Păi ce, vă spune dumneavoastră?! El face raport
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
La puțină vreme după culcare, fetița s-a trezit plângând, cu febră 400C, pierderea cunoștinței și vomă după antibioticele administrate. Bunica și nepoata, Corneluș La insistențele lui Milly, În jurul orei 300 am plecat la Dispensarul apropiat de locuința noastră. Mergând abătut pe strada Întunecată m-am Întâlnit cu Mama și Tata, care neanunțați, veneau să-și vadă nepoata cea mai mare. Le-am relatat necazul și i-am rugat să meargă singuri; căci eram la capătul străzii și cunoșteau casa. Zis
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
au creat momente dintre cele mai plăcute. La cârma medicinii veterinare ieșene Preluând funcția de decan al Facultății de Medicină Veterinară din Iași, timp de o lună am studiat toată legislația din domeniu, căutând ca lucrările decanatului să nu se abată cu nimic de la litera legii. Aveam ca secretară pe doamna Agrigoroaie Aurelia, o funcționară veche, foarte organizată, În preajma pensionării (1974) și ca dactilografă, pe doamna Silitra Maria, pensionabilă În 1978, care nu scăpa niciodată ocazia să strecoare câte un regionalism
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Sibiul rămâne locul unde mă simt eu însumi și nu cred că-l voi părăsi vreodată. Nu sunt sibian prin naștere, ci prin adopție. Am copilărit în Sângătin, un sat din județ care, ca toate satele peste care s-a abătut ciuma roșie a cooperativizării, nu mai este decât un paradis în paragină. În Sibiu mi-am trăit însă adolescența ca elev al Liceului "Gheorghe Lazăr", marcat fiind de farmecul său medieval ce și-a pus amprenta pe firea mea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
despre cum a vrut Domnul să adune pe evrei, dar ei n-au vrut. „Ierusalime... de câte ori nu am vrut ca să adun copiii tăi, precum găina Își adună puișorii sub aripi, dar voi nu ați voit!” 106 Multe urgii s-au abătut asupra Ierusalimului! Au fost războaie multe cu perșii, turcii, romanii și egiptenii. Chiar au fost luați În robie În Egipt. Patruzeci de ani au robit În Egipt. Erau munciți fără milă, bătuți, chiar și omorâți au fost. A umplut lumea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de Vest, ar fi trebuit să stimuleze substanțial evoluția economică și demografică a zonei. Aceasta cu atât mai mult cu cât târgul Huși era loc de popas pentru diferite armate și solii turcești care călătoreau pe Valea Prutului ori se abăteau din drumul de pe Valea Bârladului, peste dealul Dobrina, îndreptându-se spre Prut. Nici pericolul otoman, nici desele incursiuni prădalnice ale tătarilor din Bugeac, ale polonilor și ale cazacilor, și nici instabilitatea politică nu au oprit, în această perioadă lungă de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la distrugere. Abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, biserica a fost refăcută, prin grija episcopului Silvestru Bălănescu (1886-1902). Pictura poartă semnătura inconfundabilă a lui Gheorghe Tattarescu (1890-1891). Peste o jumătate de veac, un nou cutremur de pământ s-a abătut asupra bisericii epicopale din Huși, în noiembrie 1940. Lucrările de restaurare și de consolidare a bisericii s-au desfășurat între anii 1941 și1945, în plin război mondial, perioadă în care eparhia a fost păstorită de episcopul Grigore Leu (1940-1949). Următoarele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
până în 1829, în țările române, popularea depresiunii Huși s-a făcut în condiții grele. Aceasta cu atât mai mult, cu cât târgul Huși era loc de popas pentru diferite armate și solii turcești, care călătoreau pe Valea Prutului ori se abăteau din drumul de pe Valea Bârladului, trecând peste dealul Dobrina, îndreptându-se spre drumul de-a lungul Prutului spre Iași, Hotin sau Polonia. Mari nenorociri s-au abătut asupra Moldovei în secolul al XVII-lea. Și meleagurile hușene au fost bântuite
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru diferite armate și solii turcești, care călătoreau pe Valea Prutului ori se abăteau din drumul de pe Valea Bârladului, trecând peste dealul Dobrina, îndreptându-se spre drumul de-a lungul Prutului spre Iași, Hotin sau Polonia. Mari nenorociri s-au abătut asupra Moldovei în secolul al XVII-lea. Și meleagurile hușene au fost bântuite de epidemii, foamete și pustiiri. Cele mai mari devastări au fost provocate de turci, de tătari, de poloni și de cazaci. Când aceștia năvăleau, se trăgea clopotul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
inamicului, care erau superioare din punct de vedere numeric, armatele ruse și moldovene, lipsite de alimente și de apă, au fost nevoite să se hrănească cu coajă de copaci, în loc de pâine. În acel an - 1711 - stolurile de lăcuste s-au abătut pe malurile Prutului, distrugând recolta. Despre efectele dezastruoase ale lăcustelor, Moreau de Brasey scrie: „Am văzut [...] lăcuste zburând prin văzduh. Aerul era întunecat, atât de multe erau adunate împreună și nu mă mir că secătuiesc tot ținutul prin care trec
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
luat hrisoavele mănăstirii și ale Episcopiei. Episcopul Teofil descrie într-o jalbă aceste fapte și cere domnitorului Grigore al II-lea Ghica să intervină pentru repararea bunurilor deteriorate. În hrisovul din 12 septembrie 1741, domnitorul confirmă nenorocirile care s-au abătut în aceste locuri. În ciuda incursiunilor militare dintre cele mai diverse (turci, tătari, poloni, ucraineni, cazaci, ruși și chiar suedezi), care se finalizau întotdeauna cu jafuri și pierderi de vieți omenești, viața hușenilor a continuat să evolueze într-un ritm propriu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Fălciu, Niculae Popovici, nu are fundament, delegații sătești depunând o efectivă „formă de propagandă spre tulburarea liniștii societății”. Cere instrucțiuni în legătură cu arestatul Niculae Popovici. Rezoluția ministerială recomanda eliberarea deputatului pontaș: „de sub arest, pe chizășie că nu se va mai abate la asămine urmări, făcându-se cunoscut că pentru a doa oară se va da sub giudecată criminală”. Abuzurile de care se făcea vinovată administrația din Moldova, în preajma alegerilor pentru Adunarea ad-hoc, au fost semnalate și de consulul francez Victor Place
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]