43,150 matches
-
antiromânismului, lipsa reperelor și modelelor autentice pentru generația tânără, degringolada valorilor umaniste astfel încât, suntem astăzi părtași la deteriorarea acestora. Domnia sa abordează o problemă delicată a vremurilor pe care, cu toții le trăim și anume, problema ,,bătrâneții”, condamnată la inactivitate ori la absența capacității de creație, prin maniera în care aleșii țării au înțeles să o abordeze. (Vezi „Românii așa cum sunt”, Ed. PIM, Iași, 2011). În esență, antologia de față, dacă e să ne ghidăm după titlu, ar părea că abordează conceptul de
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365757_a_367086]
-
preferă singurătatea - poetul o consideră „desuetă”. De fapt, cartea se constituie într-un prelung lamento al unei iubiri trecute, fără vreo dorință concretă de întoarcere. Singurătatea e un personaj, un martor mut al trăirilor poetice, al gândurilor nerostite și al absenței gestului suprem de întoarcere la tihna și neliniștea iubirii care dau sens, parfum și culoare vieții. Metafora edenului în cădere nu poate fi decât cea a iubirii pierdute, a singurătății și a neliniștii care pune stăpânire pe om în absența
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
absenței gestului suprem de întoarcere la tihna și neliniștea iubirii care dau sens, parfum și culoare vieții. Metafora edenului în cădere nu poate fi decât cea a iubirii pierdute, a singurătății și a neliniștii care pune stăpânire pe om în absența celuilalt-eu, adică a sufletului-pereche: „iubita mea de dincolo de vremuri /te mai ating și mâine retrospectiv cu gândul” (te-ai schimbat). De aici, tonul ușor elegiac care predomină versurile albe, cu netezimi de suprafață, dar cu adâncimi abisale care ne sunt
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
le pună. Chiar dacă nu va afla răspuns, decât în sine însăși. E aproape o absurditate să trăiești fără vise. Vera Crăciun știe asta și se confundă cu ele. Visul îi îmbracă trupul și chipul său se face aidoma visului. În absența lui, poeta simte că nu există. De aceea, își așterne pe chip voalul de speranță și pornește în căutarea visului propriu pe care-l convertește în visul celuilalt. Și astfel, visând împreună, trec peste orice obstacol într-o arcă salvatoare
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
un răspuns ferm : - Am fost ! - Bine. Atunci ai nota zece ! Profesorului îi lipsea un motiv să-i pună nota maximă. Studentul îl unsese la suflet, la seminarul ce îl ținuse cu un an înainte, la prima lui prezență destul de târzie. Absența lui, repetată, se făcea simțită prin faptul că el, profesorul, era lipsit de condica de prezență a grupei. A trebuit să-l invite, în mod special, prin intermediul colegilor lui : - Spune-ți șefului vostru de grupă, ca data viitoare, să se
XXIX ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365387_a_366716]
-
a înțelege relațiilor logice dintre acestea, ne permite să trecem la rezolvarea problemelor complexe, de ordin teoretic și practic, mai ales în momentele importante ale vieții, ale istoriei. Nu degeaba spune un proverb: „gândurile au o putere foarte mare, dar absența lor are una și mai mare”. Gândirea este cel mai important dar al Creatorului cu care a înzestrat ființa umană, transferându-i o energie care nu se pierde. Dumnezeu ne-a dat posibilitatea să gândim. El dorește să gândim frumos
ROSTUL GÂNDIRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365472_a_366801]
-
să-mi extrag miezul din cuvintele spuse atunci și buimăcit în iubire să-i văd imaginea cum se scaldă în apele somnului. Ulciorul rămas plin de speranțe și gol de împliniri e și el singur, un cavaler de noapte unde absența și îndepărtarea par ireale. Voi smulge frustrările și în tristețea mov fântânile o să-mi susure vechi melodii de dragoste pe care în timp sentimentele le-au uitat la răspântii ca pe niște santinele care ne păzesc de durere. Fata aceea
PĂDUREA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365031_a_366360]
-
produsul propriu-zis); sportul e cvasi-inexistent. Drumurile sunt omor cu premeditare. Ai senzația că țara nu e guvernată. Ai senzația că singurul care mai duce la o coeziune de vreun fel e fotbalul. Vei resimți cu o acuitate dureroasă dezagregarea, disoluția, absența oricărei strategii a poporului român pentru poporul român. Cine suntem? Cine vrem să fim? Dacă îți pui asemenea întrebări, dacă te interesează ce cerem noi de la noi înșine ca neam și ca stat, unde anume avem de gând să ne
LASĂ-MI DOAMNE... POMII VII! de DOINA THEISS în ediţia nr. 986 din 12 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365010_a_366339]
-
am săvârșit minuni, nici că n-am teologhisit, nici că n-am fost contemplativi, dar vom da negreșit socoteală lui Dumnezeu că n-am plâns neîncetat“ (VII, 73). Aceeași stare ne învață și Sfântul Simeon Noul Teolog, când spune: „În absența lacrimilor și a căinței continue, nici un om nu a fost curățit vreodată, nici n-a devenit sfânt, nici nu L-a primit pe Duhul Sfânt, nici nu L-a contemplat pe Dumnezeu, nici nu L-a cunoscut ca sălășluind întru
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
liceu cu această clasă . Faptul că în vacanță colindase pe bicicleta sa “Thompson” ajungând la mai toți elevii la domiciliu îi sporise autoritatea în fața acestora, mai ales în fața băieților. Iorgu se înmuia ori de câte ori îi pomenea de tatăl său. Avea ceva absențe nemotivate, ba îl mai prinsese și fumând, dar părinții nu trebuie să știe chiar totul despre odraslele lor. Este îndeajuns ca tatăl lui Iorgu să știe că are un băiat bun, că el, ca diriginte, îl ține în mână și
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
șine. Mersul pe jos i-a prins bine. Plutea parcă. Totuși a pierdut prima oră cu dirigintele, ora de franceză. Aveau în continuare ora de dirigenție și nici prin minte nu-i trecea să-și formuleze obișnuita scuză pentru proaspăta absență. Aștepta pe hol, într-o visare desăvârșită. Ușa clasei s-a deschis brusc, înainte de a se suna de recreație. De dincolo de ea și-a făcut apariția statura înaltă, voinică, a profesorului: - Ce-i cu tine Albert? - Am întârziat domn’ profesor
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
totuși în fața musafirului, modelată în nerăbdare, oftând pentru a preveni că făcuse destule concesii, că nu prea mai este dispusă la un nou compromis, i s-a adresat: - Ei,...spune ce mai dorești! - V-aș ruga să-mi puneți și absență. - Adică, să stai la oră și să-ți pun și absență? Cum vine asta?! Că nu va fi înțeles, la asta Albert nu se gândise. În plus, realiza cu stupoare, că mintea părea să-i fie blocată. Nu putea decât
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
făcuse destule concesii, că nu prea mai este dispusă la un nou compromis, i s-a adresat: - Ei,...spune ce mai dorești! - V-aș ruga să-mi puneți și absență. - Adică, să stai la oră și să-ți pun și absență? Cum vine asta?! Că nu va fi înțeles, la asta Albert nu se gândise. În plus, realiza cu stupoare, că mintea părea să-i fie blocată. Nu putea decât să-i dea dreptate d-nei Iacobini. Era un nonsens să fii
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
asta?! Că nu va fi înțeles, la asta Albert nu se gândise. În plus, realiza cu stupoare, că mintea părea să-i fie blocată. Nu putea decât să-i dea dreptate d-nei Iacobini. Era un nonsens să fii trecut cu absență când, de fapt, erai prezent, mai mult încă, doreai să fii prezent. Salvarea a venit din partea clasei. Cel puțin cei care mergeau la cor și-au unit vocile și în tot liceul, melodios sau nu au răsunat cuvintele: - Doamnă, a
VIII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365165_a_366494]
-
doritori de viață mai aleasă — cum au fost cuvioșii Antipa de la Valaam (1816-1882), Irinarh Roset de pe Tabor (1771-1859) sau Nifon Ionescu (1807-1901) de la Prodromul athonit — s-au risipit în Rusia, la Athos sau în Țara Sfântă. O posibilă explicație pentru absența unui impact cultural al „paisianismului” în Principatele Române ține și de faptul că — fideli recomandării explicite în acest sens a Cuviosului Paisie însuși — ucenicii săi n-au publicat în tipografia de la Neamț nici un text din Filocalia românească realizată în școala
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
și consecvența în practicarea binelui nu sunt doar consecințe ale rațiunii analitice. Chiar dacă, în mod logic virtutea se prezintă ca o opțiune rezonabilă față de viața trăită în patimi, în realitate este dificilă asumarea modului de viață pecetluit de virtuți, în absența credinței. Patimile oferă și promit plăceri imediate, uneori fascinante prin rafinament și întărite printr-o logică bazată pe amăgiri. Doar exersarea rațiunii, oricât de ascuțită ar fi inteligența dublată inclusiv de o bună intenție nu poate forma un discernământ adecvat
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
flori. Pământul ar fi fost inundat de lacrimile stelelor... și ar fi fost plin de răni... și de sânge... Parfumul ce-ți mângâie nările în fiecare zi nu s-ar fi născut... Nu, nu vrei să-ți imaginezi viața în absența suavelor flori! Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Florile / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 428, Anul II, 03 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
FLORILE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366398_a_367727]
-
adică chiar moșu’ Chircuț? Cred că principala explicație a acestei situații este aceea că descendența feminină a excedat-o pe cea masculină. Apoi, trebuie luată în considerație și existența unor copii singuri la părinți, băieți. În fine, am văzut că absența copiilor se compensa prin înfieri, dar acestea nu se și legalizau, iar copii își păs- trau numele părinților lor naturali. Timp de cel puțin trei generații în familiile cu numele de Pătrașcu trebuie să se fi născut fete și/sau
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
a face prin urmare cu «portrete în efigie», susține criticul. Oare aceasta să fie însă soluția pe care o căutăm? Nu sunt deloc convins. Îmi întemeiez justificarea pe faptul că pictorul a violat, în mai multe rânduri (vezi Umanografie), regula absenței lui obiective, prin autoportret. În Brâncuși: E=mc2, I, artistul figurează cu aplomb mâna care pictează portretul Celuilalt, ceea ce, metonimic, ne conduce, din nou, la autoportret. Detaliile (inelele de pe degete) sunt de nedezmințit pentru cine îl cunoaște. Or, dacă Niram
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]
-
orientală asociază vârstele omenirii cu patru culori: albul, roșul, galbenul negrul. Albul semnifică, evident, copilăria lumii, roșul-vârsta maturității, galbenul-starea de confuzie, negrul-distrugerea. ALBUL fiind absolut și neavând alte variații decât cele care merg de la mat la strălucitor, el semnifică fie absența, fie suma culorilor. El se situează fie la începutul, fie la capătul vieții diurne, ceea ce îi conferă o valoare ideală. Momentul morții - sfârșitul vieții, este, însă, un moment de tranziție, la granița dintre vizibil și invizibil, și reprezintă altă origine
MARIAN MALCIU ŞI PRISMA DE STICLĂ A LUI ISAAC NEWTON, ÎN ANALIZA DOAMNEI GEORGIA LANDUR VINTILĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366530_a_367859]
-
te-ai lasă toropit, “confiscat” de-o febrila confesiune. Însușirea de bază a versurilor o constituie simplitatea energică; pe parcursul lecturii, impresiile se “complică” treptat, de la o metaforă la alta. Cu toate ca rimă (binevenită și chiar necesară, în unele cazuri) e aproape absența, autoarea a izbutit să-și structureze “muzical” trăirile, să le “ritmeze” substanțial. Textul are o zvâcnire a sa, intimă, independent de considerațiile pur tehnice, imaginea jucând un rol esențial. “Zborul” - un motiv recurent-e asociat subtil cu rugăciunea, cu iubirea, cu
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
te-ai lasă toropit, “confiscat” de-o febrila confesiune. Însușirea de bază a versurilor o constituie simplitatea energică; pe parcursul lecturii, impresiile se “complică” treptat, de la o metaforă la alta. Cu toate ca rimă (binevenită și chiar necesară, în unele cazuri) e aproape absența, autoarea a izbutit să-și structureze “muzical” trăirile, să le “ritmeze” substanțial. Textul are o zvâcnire a sa, intimă, independent de considerațiile pur tehnice, imaginea jucând un rol esențial. “Zborul” - un motiv recurent-e asociat subtil cu rugăciunea, cu iubirea, cu
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
cu „brize” de spirt și metilic care te orbește și te face neom dar care „clătește” gâtlejurile râgâinde, urât mirositoare și gălăgioase, speluncă ce mai! Însă toți, când zăreau căpșorul cu cârlionți ai băiețelului își reveneau ca prin minune din „absența” care le întârziase mișcările minții (și astea pe cele ale trupului), îi adresau cuvinte alunecoase, silabisite cu o târșeală mahmură, sâcâitoare chiar și-atunci când se doreau oblojitoare, îi tânguiau pierderea de vreme pe coclaurile otrăvite ale beției simțurilor, îl dojeneau
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
cu tăciuni aprinși, pe care o tot învârtește până amețește dis-de-dimineață, netezind încă odată cu grijă colțurile țuguiate ale carpetei, insistând mai acatării la coșul de fum de lut și piatră spartă de deasupra acoperișului de șiță din spatele bojdeucii. Afară, în absența ei fizică, pe coastele înalte ale luncilor, văilor și viroagelor din depărtare sau apropiere stau tolănite într-o simetrie aproape perfectă - precum configurările misterioase din platoul arid de la Nazca (din Peru) ale presupușilor invadatori extratereștri (veniți pe acele tărâmuri cine
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
-i dresezi pe tunari dacă-ți stau împotrivă la pândă chiar profesorii tăi cei mai mari ! ”. * Primul salariu, ca absolvent al unei facultăți, îi reamintește că, student fiind, a avut îndrăzneala de a contrazice un profesor pe tema cumulului de absențe la cursuri și seminarii : - La trei zile, absențe, studentul ar trebui dat afară din facultate așa cum unui muncitor i se desface contractul de muncă ! - Similitudinea este total nepotrivită domn’ profesor ! - Cum așa ?! - Un student, după șase sau uneori opt ore
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]