9,186 matches
-
imitația, strâmbă din nas în fața valorilor naționale (Cultură și grimasă), se dă în vânt după ocultism, după șarlataniile teosofilor sau se complace în respectarea formală a „neocreștinismului cotidian, de foileton și de cafenea, de budoar și thé dansant” (Creștinism de actualitate). Un asemenea misticism „de carieră” este combătut, iar nu cel autentic, Z. manifestând de altfel comprehensiune și pentru „noutatea creștină”, și pentru studiile lui Nikolai Berdeaev. La fel de sagace este ca analist al stărilor de lucruri în politica internațională, în primul
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
ironic, ST, 1997, 8; Gheorghe Grigurcu, Despre Paul Zarifopol, RL, 1997, 46; Dan C. Mihăilescu, Călătorie cu biblioplanul, „22”, 1997, 366; Popa, Estuar, 163-169; Săndulescu, Constelații, 225-281; Simion, Fragmente, III, 80-95; Dicț. esențial, 918-920; Dimisianu, Lumea, 77-80; Ion Simuț, Arena actualității, Iași, 2000, 124-127; Nicolae Manolescu, Paul Zarifopol, RL, 2003, 25; Teodor Vârgolici, Caleidoscop literar, București, 2003, 247-250. Al. S.
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
modifice și stilul parental. Un bun părinte cunoaște rolul pe care îl are școala în educarea copilului său, limitele acțiunilor sale educative, cât și importanța colaborării responsabile cu școala și reprezentanții ei. . Relaționarea cu părinții este extrem de importantă și de actualitate. Dascălii au nevoie să știe despre: copil și despre așteptările familiei sale; implicarea familiei în procesul de învățare; comunicarea cu părinții, pentru a răspunde intereselor și nevoilor acestora; modalitatea de a oferi sprijin pentru părinți pentru ca aceștia să ajute copilul
PĂRINTELE, EDUCATORUL DE ACASĂ. In: Arta de a fi părinte by Milica Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1420]
-
temeinic, într-un cuvânt de fondator al României moderne, ca și aceea de îndrumător al culturii și literaturii se configurează cu pregnanță. De o tratare similară se bucură și ceilalți doi oameni de cultură, pe care Z. îi readuce în actualitate deopotrivă prin evocare, analiză și editare. Cartea Vasile Pârvan. Efigia cărturarului (1974; Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române), un portret spiritual relevant mai ales prin acuratețea detaliilor, este urmat de o densă „viață” în stil tradițional, Pe urmele lui Vasile Pârvan
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
de formes rencontrées dans la nature et particulièrement de celles qui șont sorties du sein de la pierre ou de la terre” (LeroiGourhan 1964, p. 70). M. Otte, exponent al unei alte generații, isi însușește interpretările lui A. Leroi-Gourhan și readuce în actualitate ipoteza „obiectelor” străine recoltate și transportate de omul de Neandertal care le conferă, împotriva aspectului lor aparent neutilitar, o valoare simbolică. „Leș produits naturels jouent alors le rôle intermédiaire entre le psychisme et la nature, et l’acte créateur est
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
gisement moustérien de Chez-Pourré Chez-Comte (Correze)”, atribuit unui „Moustérien de tradition charentienne d’aspect évolué” (V. Lhomme, S. Freneix 1993). P. Y. Demars (1992), la rândul său, prin reevaluarea unor săpături arheologice mai vechi ale lui F. Bordes, aduce în actualitate „deux fossiles de coquillages recuperate din peșteră Combe-Grenal (Dordogne)”. Prima este un Rhynchonellidae (Teraebratulina) livrată de un strat contemporan cu perioada glaciară Riss și atribuit unui „Acheuléen méridional évolué”, iar cea de a doua aparține speciei Zeillerinae (Terebratulina) și a
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
sunt mulți în generația sa. Literatura nu este spațiul său predilect, dar de câte ori pășește în el, filosoful lasă câteva urme. Scrie bucuros, de exemplu, despre epistolele lui A. I. Odobescu și despre o traducere realizată de Maria Holban, discută pasionat despre actualitatea lui Ion Creangă și, potrivit tipului său de demers analitic, stabilește perioade, trepte în creația humuleșteanului; îl respinge pe G. Călinescu, adică pe singurul critic român care dăduse, după Titu Maiorescu și G. Ibrăileanu, o interpretare nouă (și strălucitoare) a
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
subiectivitatea. Mereu impecabil articulată, fraza lui devine adesea caustică, flagelantă, mușcătoare. Umorul de stil academic coexistă cu polemica acidă, chiar cu virulența pamfletară, generată de ranchiună, de erupții ale orgoliului rănit. Prin obiectul preocupărilor, scrisul jurnalistului e orientat constant spre actualitatea literară, muzicală și teatrală, iar în anii primului război mondial și în cei imediat următori este modelat de angajarea politică. Punctul de sprijin al judecăților în materie de literatură și artă e tot idealul clasic. Fără a fi totdeauna explicit
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
B. Cehan, ulterior George Val (1939). Colaborează Al. Robot, C. Bogoe, Paul B. Marian, Petre Boldur, Traian Popescu, Jack Berariu (semnatarul unui interviu cu Dina Cocea și George Timică) ș.a. Rubrici: „Critica premierelor bucureștene”, „Critica premierelor din străinătate”, „Jurnal de actualități”, „Comentariile chenzinei”, „Revista revistelor”. La ancheta „Scriitorii noștri, actorii noștri și cinematograful” răspund E. Lovinescu, Ion Minulescu, Emanoil Bucuța, Camil Petrescu, Anton Holban, N. Davidescu, Claudia Millian, Horia Oprescu, George Vraca, Lilly Popovici. Unele numere sunt rezervate aproape exclusiv reclamelor
SUCCES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290002_a_291331]
-
în „Jurnalul literar” (1996) conservă editorialele ce au urmat evenimentelor consemnate în primul volum. Publicistica lui S.-S. se remarcă prin percutanța observației politice și prin rezonanța ei culturală, editorialistul încercând să găsească semnificații și motivații intelectuale ce surprind sensul actualității sau valențele cotidianului. Stilul este reflexiv și analitic, fără a cădea însă în parabolă moralizatoare, deși nota etică joacă un rol important. „Romanul” Vremea încercuirii (I-II, 2001-2002), transpune, cu destul de puțină abilitate literară, experiența biografică a autorului din perioada
STROESCU-STANISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289985_a_291314]
-
Frontul Democrat Universitar și de UNSR, politicul își impune prioritățile, colaborările devin tot mai terne, publicația eșuând în cel mai pedestru proletcultism. Este apreciat modul în care execută Sorin Toma un mare scriitor, ca în articolul Poezia argheziană sub reflectorul actualității, în timp ce Savin Bratu proclamă virtuțile angajării și veștejește individualismul în artă - Narcisismul, o falsă valoare a poeziei moderne. Confuzia și deruta noilor promoții de scriitori rezultă edificator din răspunsurile date de Petru Dumitriu, Geo Dumitrescu, Paul Cornea, Ion Mihăileanu, Petre
STUDENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]
-
se strecoară în crusta situațiilor originare. Poeme aristocrate (1991; Premiul Uniunii Scriitorilor) deschid o nouă etapă în lirica lui S.: pe de o parte, miturile abundente din scrierile deceniului precedent sunt concurate de o componentă etică atestând implicarea poetului în actualitate; pe de altă parte, discursului sincopat și digresiv i se preferă acum o frază tăioasă, care reduce vizibil ambiguitatea spre folosul denotației. Arborescenței retorice i se substituie parabola morală, care spulberă simulacrele printr-o privire „dezvrăjită”, ce intuiește inautenticitatea vieții
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
anumitor concepte, autorul nu depășește decât rareori nivelul unor însemnări de lectură. Interesul paginilor stă în capacitatea de sistematizare teoretică, dublată de modalitatea metaforică a expunerii. Ca romancier, după Vatra legendelor (1970), o narațiune pitorească rememorând pilduitor timpuri legendare, abordează actualitatea în Ianus (I-II, 1980-1983). Protagonistul-narator e un inginer a cărui evoluție e surprinsă din momentul îndepărtării sale de la conducerea unei importante intreprinderi ieșene pentru a fi transferat într-o fabrică din Pașcani, de fapt inexistentă. El are astfel un
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
și teatrul), Viorica Vlădescu (Teatrul românesc în versuri și izvoarele lui). Mihai Isbășescu abordează literatura germană. Cronica literară e susținută de Ion Moldoveanu, Victor Iancu (pentru poezie), Horia Stanca (pentru proză). Studiile de estetică aparțin lui Victor Iancu (Sensul și actualitatea clasicismului) și lui Al. Dima ( Problema clasificării artelor), iar Romulus Vulcănescu e prezent cu eseul Stilul horal. Ample și docte contribuții de filosofie au Dumitru Isac ( Caracterul dilematic al cunoașterii filosofice, Lucian Blaga și Marele Anonim, Specificul etnic și cunoașterea
SYMPOSION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290027_a_291356]
-
este concepută ca prima dintr-o serie de bibliografii consacrate literaturii și studiilor despre literatura română contemporană. Din păcate, a rămas singura publicată din acest proiect. Structurată în secțiuni - Literatură, Despre literatură, Filosofie, eseuri, idei, Artă, Scrisori -, bibliografia înregistrează exhaustiv actualitatea literară românească, incluzând atât aparițiile în volum, cât și în periodice. Pentru unele opere S. înregistrează și aprecieri critice semnate de Pompiliu Constantinescu, Octav Șuluțiu, G. Călinescu, Ovidiu Papadima, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu ș.a., realizând, astfel, și un tablou critic
SURU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290022_a_291351]
-
în proză dau Petre Nistor și Ioan Țânțaș. Recenziile sunt semnate de Emil V. Câmpianu și de Petre Nistor. Tot Emil V. Câmpianu traduce o poezie a lui Paul Verlaine. Cele două numere mai conțin articole politice, epigrame, informații culturale, actualități din țară și din URSS. A. P.
TANGENTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290058_a_291387]
-
metode de creație artistică: clasică și romantică. În volumul următor, Puncte de vedere (1930), interesul eseistului se îndreaptă spre fenomenul cultural în ansamblu, într-un demers relaxat, erudit și ironic, fermecător întotdeauna. Astfel, prostul gust este considerat o particularitate a actualității deformate de progresul nevoii de frumos, iar reforma fundamentală ar consta în disocierea între artă și simțul de proprietate, care dăunează frumosului. Altă „categorie relativ recent apărută, odată cu începuturile individualismului pe care îl presupune” este prostia (Disertație asupra prostiei), definită
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
utilizării cercetării sociale pentru reconstrucția societății, a valorii teoretice și sociale a disciplinei. Bibliografie Abraham, D.; Chelcea, S., 1996, „Contribuția științifică a profesorului H.H. Stahl la cunoașterea comunităților rurale românești”, în M. Larionescu (coord.), Școala Sociologică de la București. Tradiție și actualitate, Editura Metropol, București. Barbu, D., 1995, „«Formele fără fond» și puterea intelectualilor”, Sfera Politicii, anul IV, nr. 29-30, iulie-august. Bădescu, I., 1988, Timp și cultură, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Bădescu, I.; Dungaciu, D.; Baltasiu, R., 1996, Istoria Sociologiei. Teorii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Scopul acestui capitol este de a prezenta perspectiva Clubului de la Roma asupra dezvoltării sociale, modalitățile în care Clubul a abordat această temă de importanță majoră și metodologia urmată, concluziile la care Clubul a ajuns (expuse, invariabil, sub forma Rapoartelor), precum și actualitatea și relevanța reflecției Clubului asupra acestei problematici. Natura și obiectivele Clubului de la Roma Înființată în aprilie 1968 la Roma din inițiativa unui om de afaceri italian, Aurelio Peccei, și a unui om de știință scoțian, Alexander King, această organizație nonprofit
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în favoarea globalității. Și, ulterior, în perioada 1976-1978, spre o nouă generație de Rapoarte de această dată având în centru nu atât problematica globală, cât problemele regionale (ca, de pildă, în reuniunile Alger, Punta del Este, Kuala Lumpur) sau teme de actualitate. În aceste Rapoarte, problemele sociale erau permanent prezente, dar nu erau desprinse din „problematica mondială”. Ele nu se situau sub semnul unei discipline sau a unui domeniu de cunoștințe. Astfel, Raportul No Limits to Learning, (Bothin, Elmandjira, Malița, 1978) nu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care sunt eminamente multidisciplinare, în timp ce educația clasică și convențională a specialistului este unidisciplinară. Au fost elaborate perspectiva curriculumului individual bazat pe obiectivul vocației și profesiunii, precum și posibilitățile de a-l realiza cu mijloacele sporite ale revoluției tehnologiilor comunicării și informației. Actualitatea și relevanța viziunii globale asupra dezvoltării sociale Întrunirile generale ale Clubului de la Roma ce au avut loc în ultimii ani au continuat să aibă în centrul atenției problematica, global considerată, a învățării, ca unul dintre aspectele esențiale în procesul dezvoltării
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
căreia dezvoltarea socială este imposibil de realizat în absența unei educații bazate pe valori global împărtășite, interdisciplinară, ce încurajează gândirea pe termen lung, dar, totodată, gândirea critică constituie în prezent teza principală a Clubului de la Roma, care, totodată, ne revelează actualitatea acestei instanțe de reflecție a cărei preocupare majoră o constituie viitorul speciei umane și al Planetei. Bibliografie* Berger, Peter L., 1997, The Limits of Social Cohesion: Conflict and Understanding in a Pluralistic Society, Bertelsmann Stiftung.Botkin, J.; Elmandjra, M.; Malița
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2004, Our Common Future, World Bank, Washington, DC. Efecte ale migrației internaționale asupra dezvoltării sociale. Cazul României Monica Constantinescu Subiectul propus este unul susceptibil de a fi considerat o reacție la presiunea momentului. Migrația, este, fără discuție, un fenomen de actualitate în spațiul social românesc la începutul secolului XXI. S-ar putea afirma că realitatea îl impune. „Problema”, să spunem așa, este că, odată dezvoltată până la punctul de a avea efecte importante, migrația nu are, într-o lume marcată de globalizare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
desfășoară un complex de formare a elevilor, sub cele doua laturi ale sale: cea instructivă și cea educativă. O cerință deosebit de importantă pentru orice demers didactic constă în pregătirea elevilor cu o concepție și conduită ecologică bună, obiectiv de mare actualitate și importanța pentru calitatea vieții. Apărarea mediului înconjurător devenind un exercițiu de practică socială, școala trebuie să facă acest exercițiu social cu întreaga populație școlară care „ mâine” va avea răspunderi mari și concrete în gestionarea rațională a tuturor condițiilor de
Educaţia pentru conservarea şi protejarea mediului înconjurător. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vasiliu Violeta, Rojezuc Cristina – Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1193]
-
Actualitatea temei. Tulburarea depresivă constituie o problemă de prim plan a sănătății publice datorită frecvenței Înalte În populația generală. OMS consideră, că 3% din populație suferă de depresie, din care 40 la sută, În fiecare an prezintă sentimente destul de severe de
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]