7,862 matches
-
și contradicții s-au tot succedat. Flournoy (1967) a încercat un lung recensământ al lor, pe care ar fi prea plictisitor să-l rezumăm aici, dar care explică remarca descurajată făcută de însuși Freud, într-o scrisoare către Putnam: „În adâncul sufletului, cred că dacă vreun om ar poseda mijloacele de a studia sublimarea instinctelor într-un mod la fel de complet ca refularea lor, explicațiile psihologice pe care le-am poseda ar face inutilă ipoteza dumneavoastră filantropică. Dar, după cum am spus, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
peste 500 de victime omenești și un număr foarte mare de prăbușiri și avarieri de clădiri, printre care prăbușirea blocului Carlton (cu 14 nivele din București), și a Închisorii Doftana. Iată câteva relatări din reportajele apărute în presa vremii: “Din adâncurile pământului, au pornit duminică spre zori, convulsiuni puternice, scurte, zguduind scoarța terestră, ținând în suspensie tot ce e viață, surpând casele și dărâmând zidurile care n aveau tăria rezistenței. În Capitală, între alte multe efecte ale mâniei elementelor dezlănțuite, o
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
puterea somnului, când cutremurul, de o violență necunoscută până acum, a zguduit Capitala din temelii. Clădiri solide, din beton armat, se clătinau ca niște jucării în bătaia vântului. Zgomote înfricoșătoare, de duduit de motor, întretăiate de mugete ce răzbăteau din adâncul pământului însoțeau cutremurul. Lumea trezită din somn de zguduiri puternice, alerga îngrozită, neștiind unde s-o apuce... Prin case, mobilele se mișcau, scârțâind din încheieturi, vitrinele cu sticle și veselă se răsturnau... Panica din interiorul locuințelor era sporită de zgomotele
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
mai puternice cutremure, numit Potopul cel Mare, a avut epicentrul în partea superioară a Golfului Piersic și în partea inferioară a Mesopotamiei. Cutremurul a avut faze de paroxism, în care răvășirea pământului a fost așa de puternică, încât “toate apele adâncurilor au fost deschise... inundând totul în jur”, exact așa cum se precizează în Biblie. Tot datorită acestui cutremur au luat naștere mișcări ciclonice, care au provocat ploi torențiale și inundarea Câmpiei Eufratului. Aristotel (filosof grec, “cel mai mare gânditor al antichității
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
timp de aproximativ 20 de ani o formulă de jurământ profund impregnată ideologic: „Eu, cetățean al Republicii Populare Române, intrând În rândurile Armatei, jur să fiu devotat poporului muncitor, Patriei mele și Guvernului Republicii Populare Române”, „Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei și ai poporului muncitor” sau „Dacă voi călca jurământul meu, să mă lovească pedeapsa aspră a legii Republicii Populare Române și să-mi atrag ura și disprețul oamenilor muncii”. În condițiile represiunii politice din
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
1935). Într-o broșură cum este Conștiința misiunii preoțești (1923), nu i se poate nega părintelui un dar al persuasiunii. De altfel, și în predicile din volumul La inima Domnului (1938), și în articole, unele adunate în culegerea Coborâri în adânc (1943), B. caută să dea elocinței un anume dichis, rostuind paradigma biblică în șirul de învățături și de dojane bisericești. Poemele lui evocă, în grai cucernic, episoade biblice, luminate de „profetica minune”. E o trăire poetică, înainte de a fi una
BUTNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285965_a_287294]
-
Ion Nichita). Repere bibliografice: Irina Maciu, Tradiția, ca supremă credință, DEP, 1994, 32; Alexandru Brătianu, Andrei Zabet, Cornelia Călin, „Jurnalul oral”, „Cotidianul”, 1994, 1 februarie; Andrei Zabet, O carte despre religiozitatea noastră, „Cotidianul”, 1994, 21 martie; Gh. Istrate, Voci din adâncul ființei românești („Etern și emblematic în devenirea neamiului romînesc”), „Cuget”, 1994, 44; Vasile Vetișanu, Germina Comănici, Întâlnirea generațiilor (1949-1994), București, 1994, 37-40; Sabina Ispas, O carte de istorie orală a zilelor noastre: „Legendele și tradițiile Dunării”, DEP, 1995, 72; Florentin
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
Iuda-Tito oferind, cu un rânjet de satisfacție, Belgradul însângerat trimisului american, - indignarea cititorului devine de nestăpânit, poetul face o întorsătură bruscă dezvăluindu-ne dintr-o dată Iugoslavia luptătoare: Dar nu-i atât. E-o liniște mai grea. Furtuna se aude din adâncuri Nu peste mult în munți vor răsuna O oaste nouă strânsă pe oblâncuri. Finalul poeziei e un avertisment adresat lacheilor americani din Belgrad, a căror pierire apropiată poetul o prevestește, exprimând bucuria viitoare a unei zile de 1 Mai liber
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o poveste despre un salcâm. În cursul povestirii, nevasta unui țăran iese în prag: mică, grasă, cu mâinile în șolduri, «semăna cu o ulcică cu două toarte». Am ciulit urechea la comparația asta neașteptată, de un humor sobru, legat de adâncurile sale, cu universul țărănesc. Am ascultat cu atenție toată bucata, și mi-am dat seama că aveam de-a face cu unul din cei mai autentici scriitori care au povestit la noi despre țărani. A urmat, în creația lui Marin
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Desfășurarea întreaga orchestrație a mijloacelor artistice ale scriitorului servesc pentru dezvăluirea profundă a esențialului din realitate, creând imagini de o largă generalizare. În unele lucrări literare închinate vieții satului apărea un tablou idilic, diformat (...) Marin Preda pătrunde cu îndrăzneală în adâncul realității, înfățișând conflicte pasionate și personaje variate și originale. Lupta de clasă apare - în nuvela Desfășurarea - în tot dramatismul și complexitatea aspectelor sale, într-un moment de răscruce din viața sătenilor din Udupu, când se înființează Gospodăria Agricolă Colectivă (...). Lupta
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ei. Un exemplu îl constituie două dintre Cântecele de iubire publicate de Eugen Frunză în Contemporanul nr. 14/1953. Prima poezie începe emoționant, firesc: Nu mă-ntreba,/ Ca să-ți răspund n-ar fi de-ajuns/ O viață întreagă./ E poate adâncul castaniu/ Lucrând sub gene?/ E zâmbetul pe care-l știu/ De-atâta vreme? Dar spre sfârșit, poetul nu e mulțumit cu încercările sale de răspuns. El caută acea ripostă cuprinzătoare care să lumineze secretul fericirii lor în dragoste și încheie
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Coșbuc. Speța se confundă cu unicul (...). Poezia tov. Frunză se caracterizează printr-o franchețe și aș zice printr-o frăgezime a sentimentului. (...) Definiția pe care și-o dă singur poetul este valabilă. Scriu versuri - mai bune, mai rele, Dar din adâncul inimii mele. Nu e nimic chinuit și situații care mai par unora încă greu de acceptat sunt înfățișate cu un firesc surprinzător, de lucru mult intrat în ordinea vieții: fie și numai imaginabil în direcția mâinilor sale ca și Beatrix
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Arghezi, au fost epurați apoi o serie de scriitori, așadar, după nouă ani Zaharia Stancu își amintește cu «mohorâtă mâhnire» de o mulțime de comori ale literaturii noastre, publicate cu «nechibzuită zgârcenie» în ultimii ani, aceste comori trebuie scoase «din adâncurile în care le-a îngropat burghezia»; așadar burghezia a creat, burghezia și-a îngropat «în adâncuri» propriile creații! Adevărații gropari au fost alții, autorul - retras de vreo trei ani într-o tăcere suspectă - arată cu degetul spre iepurele din fabulă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
amintește cu «mohorâtă mâhnire» de o mulțime de comori ale literaturii noastre, publicate cu «nechibzuită zgârcenie» în ultimii ani, aceste comori trebuie scoase «din adâncurile în care le-a îngropat burghezia»; așadar burghezia a creat, burghezia și-a îngropat «în adâncuri» propriile creații! Adevărații gropari au fost alții, autorul - retras de vreo trei ani într-o tăcere suspectă - arată cu degetul spre iepurele din fabulă, uitând răgetele leilor. Însă propunerile de reeditare ale lui Z. Stancu nu ies din tipic, vehiculând
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Coșbuc; flacăra luptei și nădejdii purtate cu condeiul. Și poporul nostru are dreptul și are dorința să-și cunoască nu numai pe scriitorii lui de azi, ci și pe cei de ieri. Este datoria editurilor să scoată aceste comori din adâncurile în care le-a îngropat burghezia, și să le redea poporului. Poate ar fi bine să dea o mână de ajutor la această muncă și scriitorii precum și Uniunea Scriitorilor!” Iar în finalul acestui demers să mai citim opiniile purtătorului de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Beniuc - Primăvara poeziei noastre. (despre antologia „Poezia nouă în R.P.R.”, E.S.P.L.A., 1952). În: Contemporanul, nr. 18 (343), 1 mai. 53. Eugen Frunză - Pe scurt. În: Viața românească, nr. 3, 1953: Scriu versuri Scriu versuri - mai bune, mai rele - Dar din adâncul inimii mele. Inima-n luptă s-a-npurpurat, Versul din inimă s-a-nvăpăiat. Dar nu e furtună nici viscol nebun Să-mi smulgă vreun vers dușmanilor bun! Altminteri, netrebnică inima mea Lupilor pradă o voi arunca. Cadou din Moscova Pachetul în grabă-l
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
59. Eugen Frunză - Cântece de iubire. În: Contemporanul, nr. 14 (339), 3 apr. Nu mă-ntreba Nu mă-ntreba să-ți dau răspuns De ce-mi ești dragă; Ca să-ți răspund n-ar fi deajuns O viață-ntreagă. E poate adâncul castaniu Lucind sub gene? E zâmbetul pe care-l știu De-atâta vreme? Sau poate-ntâiul fir de-argint Poznaș, mă cheamă? Copilărescul tău alint, Soție-mamă? Sau pasul tău ocrotitor Topit în spume, Când versuri noi se-ncearcă-n zbor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
războiul. I se părea că nu există nici o răsturnare în înșiruirea zilelor. Pur și simplu, ciclului obișnuit al muncilor pe ogoare îi corespundea de acum înaintarea paralelă a liniei frontului. Numele orașelor căzute îl lăsau neîncrezător, era deja vorba de adâncurile Rusiei, unde prezența nemților părea o iluzie optică, o eroare de cartografie. Își amintea de filmele din ultimii ani: inamicul era veșnic bătut, nu departe de graniță. Cântecele pe care i se întâmpla să le fluiere promiteau: „O să întâmpinăm dușmanul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Destin. Tot ce-mi rămânea de trăit se concentra aici, în ceasurile astea. Taxiul mă lăsă pe o stradă îngustă și liniștită, o stradă cu vile care păreau deja adormite. Se auzea ploaia, mai deasă decât adineaori, iar undeva, în adâncul vegetației stufoase, vocile de la un televizor, replicile unui film science-fiction, amintind, desigur, de o civilizație din secolul XXV. Din efervescența orașului nu mai rămânea decât un halou de lumină spălăcită pe cer. Am mers, pierzând treptat ecoul conversației oamenilor din
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
tine însuți” e suprema deviză a civilizației sale. Mereu se îndreaptă spre istoria, spre destinul lui. E destinul diasporei sale, afirmă Braudel. Neliniștea îl împinge spre sondarea ego-ului. E conștient de rămășițele sufletești ale străbunilor pe care le poartă în adâncuri, de acel suflet „alcătuit din multe euri”. În Europa Centrală, unde ființau câteva dintre cele mai mari comunități, se va naște mitul Golem-ului, una dintre celebrele forme ale legendei populare iudeo-kabbalistice. Cum am văzut, deja în secolul al XVI-lea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
fiindcă mica porțiune de timp ce o străbatem pe pământ nu atinge nicicând absolutul. Cuprinderea noastră e parțială dintotdeauna. Tentați am fost și vom fi să îmbrățișăm totalitatea, chintesența ființei (ființelor). Sunt secunde în care iluzia, evidențiind apele tulburi ale adâncului, ne face să ne fericim cu amintita îmbrățișare. De fiecare dată suntem la jumătatea drumului: în interval. E ca în cazul dualității adevăr - neadevăr. Nici o definiție nu poate fi invocată. Jocul vieții și al morții, jocul sufletului și al rațiunii
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
adevărat că visul intervine ca realizare a unei dorințe. Studiind procesul refulării, am constatat că dorințele nesatisfăcute, interzise își găsesc sălaș în această regiune psihică numită inconștient. Însă conținuturile în discuție nu mor, ci rămân active. Sunt doar exilate în adâncul psihicului nostru. Astfel, pulsiunile refulate caută să se disipeze în afară, și să acceadă la nivelul conștient. Diferitele procedee psihice (refulare, cenzură) veghează la menținerea lor în lăcașul lor psihic. Profitând de somn și de adormirea sistemului conștient, conținuturile refulate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
iraționalitate. Funcția de anticipare se explică prin caracterul inconștient al cunoștințelor. De fapt, subiectul deține adesea soluția la problemele sale, cunoaște răspunsul la întrebările sale, știe ce trebuie să facă sau ce va face. Dar aceste cunoștințe sunt ascunse în adâncul psihicului său, în inconștient. Avându-și rădăcinile în inconștient, visul le face accesibile, cel puțin în urma interpretării, adică după ce a avut loc trecerea de la conținutul manifest, amintirea visului, la conținutul latent, mesajul visului (vezi capitolele III și IV). Putem de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
șef, coleg, prieten, partener) despre dezaprobarea, suferința și exasperarea sa. Unei persoane ce dorește să își păstreze locul de muncă îi este imposibil să îi spună superiorului: «Nu vă suport. Sunteți odios, antipatic, detestabil». Astfel de gânduri sunt exilate în adâncurile psihicului. De-a lungul întregii zile, o persoană își «păstrează» controlul, dar prin intermediul visului ostilitatea sa se poate elibera. Concluzia cu care Freud încheie această analiză este foarte semnificativă și ne pemite să avansăm ceva mai mult în studiul viselor
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
el să fie scurt și scris în forță (imagini memorabile, neașteptate), creând astfel o stare emoțională puternică. Acest tip de atac îl întâlnim în marele reportaj: O vale adâncă și largă, tăiată în carnea de piatră a Alpilor. Jos, în adâncuri, apa Innului. Cețurile înserării cuprind cerul în lumini bizare, colorează crestele în umbre albastre și portocalii. În mijlocul acestei încrețiri muntoase, suspendat între cer și pământ, la 1 700 de metri înălțime, se află satul Guarda, adunat din case vechi de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]