7,836 matches
-
mai adecvate intereselor europene comune. Se vorbește mult de nevoia de a contextualiza reformele administrative 78. Reușita unor asemenea întreprinderi depinde de gradul de apropiere dintre sistemele de guvernare din statele naționale, puterea de negociere a lor și modelele în afirmare la scară internațională. Gradul de apropiere dintre sistemele de guvernare din state naționale și modelele în afirmare la scară internațională Puterea de negociere a statelor Ridicat Scăzut Ridicată Izomorfism normativ/mimetic Inovație Slabă Devianță Izomorfism coercitiv Puterea de negociere se
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
unor asemenea întreprinderi depinde de gradul de apropiere dintre sistemele de guvernare din statele naționale, puterea de negociere a lor și modelele în afirmare la scară internațională. Gradul de apropiere dintre sistemele de guvernare din state naționale și modelele în afirmare la scară internațională Puterea de negociere a statelor Ridicat Scăzut Ridicată Izomorfism normativ/mimetic Inovație Slabă Devianță Izomorfism coercitiv Puterea de negociere se referă la "marja de manevră" de care dispune un stat față de organizațiile internaționale care furnizează resurse (financiare
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
trebuie să le facă față sunt diferite. Așa se și explică de ce raporturile multor state cu organizațiile internaționale sunt marcate de compromis, manipulare, neîncredere, obediență, decuplare, izolare... Gradul de apropiere între sistemele de guvernare ale statelor naționale și modelele în afirmare la scară internațională Puterea de negociere a statelor Ridicat Scăzut Ridicată Compromis Manipulare/ Neîncredere Slabă Obediență Decuplaj/Izolare La compromis rezonabil poate ajunge guvernul unui stat cu putere ridicată de negociere, aproape de noul management public, de modelele în afirmare la
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în afirmare la scară internațională Puterea de negociere a statelor Ridicat Scăzut Ridicată Compromis Manipulare/ Neîncredere Slabă Obediență Decuplaj/Izolare La compromis rezonabil poate ajunge guvernul unui stat cu putere ridicată de negociere, aproape de noul management public, de modelele în afirmare la scară internațională. În aceste condiții, strategia sa de punere în aplicare a reformelor va putea ține cont, în bună măsură, și de specificul local. Un guvern poate vrea să influențeze regulile jocului (să nu adopte comportamente recomandate de UE
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Națiunilor Unite ("Programme des Nations Unies pour les Etablissements Humains" United Nation Center for Human Settlements 267) care se preocupă de "habitat" constată că la ora actuală oamenii se stabilesc și trăiesc în orașe afectate de mondializare, de multiculturalism, de afirmare etnică, de probleme ecologice create de efecte (ne)urmărite, (ne)așteptate ale creșterii economice, de tendințe demografice și migratorii noi, de "înfruntarea sexelor", de "disoluția familiei", de proliferarea unor comportamente deviante privind sexualitatea și procrearea, de schimbarea "piramidei vârstelor", de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
prin mobilizarea unui număr mare de promotori de proiecte care voiau constituirea unui turism cultural de calitate, completat cu activități de construire a competitivității pe termen mediu și lung, prin formarea profesională a șomerilor, prin noi strategii de comunicare etc. • Afirmarea specificității locului centrată pe anumite obiective locale și pe grupuri țintă de vizitatori. Pentru a spori și a ameliora oferta turistică din Parcul Național Tauern (Austria), mai mulți operatori locali s-au specializat în turismul familial. Au fost identificate tot
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
solidarității se înlănțuie resposabilitatea individuală și responsabilitea colectivă, responsabilitatea morală și responsabilitatea socială. A defini solidaritatea nu este deloc ușor fiindcă noțiunea are accepții multiple: solidaritate impusă de constrângerile mediului, de războaie, de nevoi, de obiceiuri; solidaritate electivă, bazată pe afirmarea sinelui; solidaritate naturală, ce exprimă "ordinea lucrurilor"; solidaritate contractuală, care exprimă voințele individuale; solidaritate pe termen scurt, cu caracter impersonal; solidaritate pe termen lung, care unește oameni ce nu se cunosc; solidaritate expresivă ca urmare a sentimentelor și emoțiilor; solidaritate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
unificator și deci integrator 221. Fără a căuta să justifice, ca atare, mitul prin raportare la realitate, ci doar să ilustreze coerența sa structurală, teoreticienii sociali preocupați de problemă au insistat că acest element al imaginarului se legitimează prin însăși afirmarea sa, logica pluralistă pe care o subîntinde mizând pe dezvoltarea sa liberă. Cât privește funcțiile sale esențiale în planul imaginarului social, deși nu există un acord clar din acest punct de vedere, în teoriile recente este indicată, în primul rând
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
având pretenția cunoașterii legilor istoriei, socialismul fixează acest viitor în punctul decadenței culturii capitaliste. În plus, "solidaritatea dintre socialism și ideea liberală în orientarea sa către un scop localizat în viitor este aplicabilă prin opoziția lor comună față de acceptarea și afirmarea imediată a ordinii existente, proprie conservatorismului"242. Pe de altă parte, apropierea de utopia conservatoare se regăsește la nivel de metodă, numai sensul temporal fiind altul. Astfel, dacă utopia conservatoare regăsea trecutul în prezent, cea socialistă regăsește în prezent condițiile
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în legătură aserțiunile din Ideologie und Utopie cu cele proprii scrierilor ulterioare ale lui Mannheim, că putem vorbi de trei modalități diferite ale înțelegerii relației dintre utopie și ideologie în opera gânditorului maghiar, dintre care una vizează realizarea utopiei prin afirmarea individualității desprinse de orice formă de loialitate sau spunere față de normele specifice grupului social 247. Astfel, prima imagine oferită de Mannheim cu privire la gândirea sau mentalitatea utopică este aceea care o opune ordinii existente reprezentate de ideologie. Într-o astfel de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
metodologiei sale. Dar istoria începe să reprezinte un adevărat organon pentru istoricism abia în una din fazele intermediare ale tranziției de la o societate închisă, magică, tribală sau colectivistă, la societatea deschisă 266, compatibilă cu libertatea individuală și cu excursul privind afirmarea acestei libertăți. Bazele epistemologice ale metodologiei istoriciste sunt lesne de observat din perspectiva demersului pronaturalist al acestuia, care susține posibilitatea de a aplica metodele științelor naturale în general, ale fizicii în particular, în științele sociale. Faza primară, în care preexistă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este asigurată de faptul că societatea urmează individului, întrucât ea este rezultatul unui contract între indivizi. Astfel că, "de la dreptul de a rezista la persecuțiile tiranului, drept fondat pe ideea unui contract între guvernați și guvernanți, s-a ajuns la afirmarea dreptului individului, la libertatea conștiinței. Libertatea conștiinței constituie astfel primul element al libertății politice pus în practică și rădăcina tuturor celorlalte"294. Dacă, alături de individualism, avem în vedere libertatea proprie individului, trebuie amintit că, în gândirea politică de după anul 1600
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
intenționalități individuale, dar accentuează asupra ideii că intenționalitatea colectivă nu poate fi redusă la cea individuală. Avem de-a face, astfel, cu o respingere a principiilor individualismului metodologic, discutate în prima secțiune a acestui subcapitol și, prin urmare, cu o afirmare a unui principiu care se apropie mai curând de perspectiva proprie încercărilor de construcție holistă a spațiului social. Realitatea este, într-adevăr, un proiect social, dar acest proiect este unul holist. Argumentul lui Searle este următorul: Există un motiv temeinic
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
indivizi). Pe de altă parte, pentru a explica fenomenele sociale descrise este necesară identificarea regulilor care le guvernează. În acest fel, determinanții obiectivi, circumscriși pe baza analizei cauzale, și deteminanții subiectivi, relevați de interpretarea fenomenelor sociale, constituie cadrul istoric de afirmare a posibilităților subsecvente de dezvoltare socială 373. Totuși, o teorie socială completă nu-și încheie sarcina odată cu momentul în care reușește să ofere răspunsuri cu privire la ceea ce există, cu privire la semnificația a ceea ce există, de ce există o anumită realitate socială și nu
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
duc în continuare polemici consistente (acest ultim fapt fiind el însuși, de altfel, un indiciu că "endismul" postmodern se află, la rându-i, într-o situație problematică). Ca atare, "îngrijorarea" ce pare să domnească în cortegiul postmodern format cu ocazia afirmării tezelor "sfârșitului ideologiei" și, respectiv, "sfârșitului cunoașterii" poate fi risipită. Mai mult, chiar în forme modificate, atât cunoașterea, cât și ideologia pot fi considerate supraviețuitoarele unui șoc intelectual ce a marcat cea de a doua jumătate a secolului trecut, transmițându
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
-și dovedi însă valabilitatea universală 463. De altfel, într-un studiu publicat la începutul acestui secol, Daniel Bell sugerează inconsistența asocierii dintre "sfârșitul ideologiei" și cel al istoriei, prin revigorarea, pe de o parte, a argumentelor tezei sale și prin afirmarea, pe de altă parte, a unei "renașteri a istoriei" gândită din perspectiva noilor schimbări sociale survenite la scară globală. Astfel, deși apreciază că începutul noului mileniu a debutat, "în mod ironic", prin anunțarea a două "sfârșituri", cel al ideologiei și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
bunăoară, fizicii, sau diferențierea între diferitele tipuri de cunoaștere, ci, mai curând, modul în care cunoașterea interdisciplinară poate servi rezolvării problemelor implicate de transformările survenite în societatea contemporană. Teze precum cunoașterea ca progres al rațiunii umane, cunoașterea "de dragul cunoașterii" și afirmarea statutului naturaliter preeminent din punct de vedere epistemologic al științelor naturii își trăiesc "sfâr-șitul", din moment ce reflectoarele sunt ațintite acum asupra consecințelor cunoașterii în plan socio-politic și asupra rezolvării problemelor care apar în acest spațiu. Acest nou tip de cunoaștere se
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
categorie propun cosmopolitismul ca perspectivă culturală, acesta putând fi descris ca "(...) o poziție intelectuală și estetică de deschidere față de experiențe culturale divergente, o căutare a contrastelor mai degrabă decât a uniformității"551. Avem de-a face, aici, nu atât cu afirmarea existenței unui relativism cultural într-o lume globalizată, ci cu acceptarea unei reale pluralități a valorilor care trebuie integrate într-o cultură globală. Tocmai din acest punct de vedere, teoria cosmopolitanismului are un scop definit etic, acela de a face
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
extinderea instrucției școlare, alfabetizare, crearea unei culturi omogene care să fie liantul societății de masă, apărută în urma exploziei demografice și a urbanizării. -explozia demografică și urbanizarea sunt expresia modernizării economice și politice europene din sec. XIX, manifestate prin revoluția industrială, afirmarea ideologiei liberale și a ideilor democratice. -ideologiile semnificative ale secolului XIX au fost : o liberalismul; o conservatorismul; o socialismul. -ideologiile semnificative ale secolului XX: o fascismul; o comunismul. a) Liberalismul -doctrină politică și economică ce proclama principiul libertății politice și
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
XIX, nu aprecia însă cultura modernă, fiind atrasă de: o spectacole de varietăți; o cinematograf (frații Lumiere); o reviste ilustrate, etc. II. State naționale și identitate europeană Sec. XIX a fost denumit “secolul naționalităților” deoarece a avut loc o puternică afirmare a ideologiilor naționale și a acțiunilor care le-au pus în practică. -În prima jumătate a sec. XIX s-a afirmat cu precădere naționalismul romantic: o a fost reprezentat de gânditori și oameni politici: Jules Michelet; Giuseppe Mazzini; Nicolae Bălcescu
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
lui Dragoș, Câmpul lui Vlad; o “ocoale”: Câmpulung, Vrancei. II. Constituirea statelor medievale românești -a fost un proces de durată care s-a realizat în două etape: o unificarea formațiunilor politice sub autoritatea puterii centrale; o crearea instituțiilor interne necesare afirmării și apărării statului; primele formațiuni prestatale au apărut într-un context internațional determinat de: o prelungirea invaziilor; împărțirea sferelor de influență între: Imperiul Bizantin, Regatul Ungariei, Regatul Poloniei. a) Formarea voievodatului Transilvaniei -începând cu sec. IX, după așezarea lor în interiorul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
imaginat ca proiect politic de generații întregi de gânditori: -Sec. XVIII și prima jumătate a sec. XIX au marcat intrarea societății românești într-o nouă fază a evoluției sale istorice, identificată prin: o apariția primelor semnelor concrete ale modernizării; o afirmarea conștiinței naționale și necesitatea realizării unității politice. -Elita politică constituită în “Partida națională” a indentificat modalitățile potrivite pentru emanciparea națiunii române din teritoriile aflate sub dominație habsburgică și țaristă și a statelor românești din zona extracarpatică: o au fost adresate
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
dispoziția armatei țariste căile ferate, drumurile și serviciile de poștă și telegraf; Rusia se angaja să respecte legislația și integritatea statului român; prin faptul că Rusia se angaja să respecte integritatea teritorială a statului, Convenția reprezenta un moment important al afirmării României. -După semnarea convenției au fost luate o serie de măsuri: a fost decretată mobilizarea generală (6 aprilie 1877); Parlamentul a votat o moțiune (29 30 aprilie/11-12 mai 1877), cerând: ruperea legăturilor de dependență față de Poarta Otomană; declararea oficială
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
regele Ferdinand și regina Maria s-au întors în București. 3. Realizarea României Mari -După prăbușirea Imperiului Țarist, și a celui Austro-Ungar, s-au desfășurat acțiuni politice și militare care au pregătit unirea. Această unire a fost posibilă în condițiile afirmării pe plan internațional a două principii: o principiul autodeterminării; o principiul naționalităților. -Marea Unire a fost realizată în 3 etape: o unirea Basarabiei 27 martie 1918; o unirea Bucovinei 15/28 noiembrie; o unirea Transilvaniei 1 decembrie 1918. a) Unirea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
a acestora de monarhia habsburgică, devenită cea mai importantă putere antiotomană din regiune. -Țările Române s-au menținut în sfera intereselor economice ale Porții otomane, suzeranitatea acesteia devenind tot mai evidentă; -a doua jumătate a sec. XVI a reprezentat și afirmarea Poloniei, care a revenit în politica pontică, direcționată de cancelarul Jan Zamoisky, redeschizând rivalitatea medievală din această zonă, numai că locul Ungariei a fost luat de habsburgi; -Imperiul Habsburgic, după ce a încercat, fără success, să-i alunge pe otomani din
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]