6,939 matches
-
ani care, la vârsta de 1 și, respectiv, de 3 ani, au suferit leziuni grave ale regiunilor prefrontale și prezentau accese explozive de furie și abuz fizic. În anul 2000, Raine 98 comunică cazurile unor persoane antisociale, cu manifestări de agresiune impulsivă și violență, prezentând o reducere de 11% a celulelor corticale din substanța cenușie a regiunilor prefrontale. Pe măsură ce zonele de control, inhibare, reglare, modelare și armonizare a reacțiilor amigdaliene își încetinesc activitatea, amigdalele impun violență, agresivitate și acțiuni antisociale. Dereglarea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
lui Cesare Lombroso, care, bazată pe o singură observație a criminalului Giuseppe Villela, a condus la idei eronate și chiar la rasism. Citează peste 100 de cercetări de neurocriminologie efectuate pe gemeni uni și bivitelini care arată că violența și agresiunea pot avea o bază genetică și că anumite gene sunt responsabile. Tehnicile moderne de vizualizare a creierului în condiții funcționale (fRMN) au permis evaluarea, într-o închisoare din New Mexico, a delincvenților capabili de a comite noi crime după eliberare
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
și tranchilizantelor, apare în cartea lui Thompson ca un loc straniu și hilar. Acest spațiu e populat de indivizi idiotizați de dogme absurde, servind interesele unei legi desfigurate până la axiomele vetuste ce au transformat idealurile în retorici opresive, pacifismul în agresiune și Visul American într-o junglă sălbatică de întâmplări și senzații aflate la limita irealității. Scopul declarat al călătoriei, acela de a descoperi fața întunecată a Visului American, este urmărit prin ochiul tulbure al protagonistului narator. În momentele în care
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
întotdeauna sacrificați, anormalii devin programatic ficțiune și personaj, asigurându-și o frântură de nemurire. Traduse excelent din engleză de Marius Chivu, textele își mențin limpezimea proaspătă într-o limbă română ce conferă diminutivului potențial metaforizant și protejează ciudații mărunței de agresiunea verbelor tari. Deși esențial intraductibilă, poezia se păstrează aici intactă, ca într-o cochilie de cristal. "Dilemateca", anul IV, nr. 35, aprilie 2009 Etica suedeză În seria romanelor minore ale lui Philip Roth, Nemesis* are probabil cea mai evidentă intenție
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
stăpân și sclav, torționar și victimă, bazată pe un sado-masochism elementar), fundamentul relației dintre Cotadi și Dragomir este unul firesc și uman, pe când între Algazy și Grummer sau Ismaïl și Turnavitu există coduri relaționale precise ce degenerează în final în agresiuni mortale. Descrierile fizice sunt esențiale în prezentarea personajelor, existența lor fiind concentrată în liniile brute ale unui aspect redus la esențial ("ochi, favoriți și rochie", precum Ismaïl), însă specificul lor rezidă în calitatea de imagine deformată dinamică a bidimensionalității lor
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
este, alături de Birthday, cel mai cunoscut tablou al Dorotheei Tanning. Pictura acestei perioade abundă în scenarii reluate narativ în romanul Abisul: Children's Games/ Jocuri de copii (1942) reface coreografia violenței infantile, prin același duet al fetițelor surprinse în plină agresiune - aici ele rup, vertical, tapetul de pe pereți, dezvăluind imaginile secrete ale corpului, ce par să o absoarbă, foarte concret, pe una dintre ele, răsucindu-i părul ca pe-un fuior, în sus, unindu-l, prin forța unui vârtej, cu ombilicul-sfincter
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
rețineri a celor care au participat la proteste (TVR 1, 9.IV.2009) aștept să ne spuneți dumneavoastră numele măcar a unuia dintre invitați (Radio București, 22.III.2009) mărturiile celor sechestrați pentru furtul mașinii acestuia, precum și a martorilor la agresiune (N24, 3.IV.2009) unde sunt înregistrate valori mari de trafic a călătorilor (N24, 16.IV.2009) această lege nu se referă la principiile de calcul a pensiilor (Antena 3, 31.III.2009) atât în cazul pacientei internate la Floreasca
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
inulină, vitamine (A, B, C), săruri minerale; - acțiuni: regenerarea celulelor lezate, reducerea conținutului de colesterol, stimularea funcției antitoxice a ficatului, activarea secreției biliare, fluidizarea bilei. *Armurariu (Silybum marianum) -conține: flavonoizi (silimarină, silibină, silicristină), saponozide, sitosteroli, tocoferol; -acțiuni: protejarea ficatului față de agresiunile toxice (alcool, ciuperci otrăvitoare, medicamente chimice), acțiune antioxidantă de distrugere a radicallor liberi, Împiedicarea depunerii grăsimilor În ficat, refacerea sechelelor rămase după hepatita cronică și ciroză, ajută la regenerarea celulelor hepatice lezate și reglează nivelul transaminazelot din sânge. Se consumă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
a funcțiilor celulelor lezate; -pufuliță și zburătoare, din genul Epilobium, care grăbesc vindecarea cirozelor; - anghinare și sulfină cu efecte de regenerare a celulelor sclerozate, diminuarea grăsimilor și stimularea funcțiilor antitoxice ale ficatului, cu eliminarea toxinelor; -armurariu cu efecte hepatoprotectoare față de agresiunile toxice (alcool, medicamente chimice) și de vindecare a sechelelor rămase după ciroză; -sunătoare cu efecte antiinflamatoare În hepatomegalie și În ameliorarea durerilor hepatice și intestinale; - cimișir (Buxus sempervirens) - arbust cu proprietatea de a bloca evoluția țesuturilor bolnave de ciroză și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
gastric și stomacal. Capitolul 14 BOALA ULCEROASĂ Boala ulceroasă este o suferință cronică a tubului digestiv, caracterizată prin apariția unor inflamații și eroziuni, rotunde sau ovale, În mucoasa digestivă, de pe pereții gastrici ai stomacului sau ai duodenului. Principalii factori de agresiune asupra mucoasei sunt: hiperaciditatea gastrică, hipersecreția pepsinică, exces de medicamente chimice (aspirină, corticoizi, fenilbutazonă etc), consum de condimente iuți, alcool, cafea și tutun, stresul nervos și stări de agitație, surmenaj fizic și intelectual, regimul alimentar necorespunzător. Boala este foarte răspândită
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
uz intern, câte 40-80 picături, de 2-3 ori pe zi, cu 30 minute Înainte de mesele principale. -Unguent cu Propolis pentru uz ex extern la bărbați și ovule pentru femei, aplicate genital, seara Înainte de culcare. Alimentația Pentru creșterea rezistenței organismului față de agresiunea bolii se recomandă un regim alimentar echilibrat, cu fructe și legume proaspete, care asigură un aport bogat În vitamine și săruri minerale. Dintre legume se indică speciile care au un conținut ridicat În substanțe antiseptice, antiinflamatoare și vermifuge cum sunt
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
cancer de colon, identificând genele mutante care pot declanșa cancerul. Tratamentele naturiste De foarte multe ori, tratamentele naturiste sunt de mare ajutor, atât prin efectul direct asupra bolii canceroase cât și prin stimularea capacității imunitare a organismului În lupta Împotriva agresiunii factorilor cancerigeni, interni sau externi. Aceste tratamente se pot asocia În orice fază a bolii, indiferent de localizarea ei și de vârsta pacientului. Efectele favorabile ale unor plante medicinale sunt datorate principalelor componente biochimice: - flavonoidele care inhibă activitatea substanțelor cancerigene
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
obligația de a face publică sursa finanțării. ... (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine. ... (7) Sunt interzise de lege defăimarea tarii și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ura naționala, rasială, de clasa sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. (8) Răspunderea civilă pentru informația sau pentru creația adusă la cunoștința publică revine editorului sau realizatorului
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
a Tarii. ... (2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate. Numai în cazuri excepționale, hotărârea Președintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. ... (3) În caz de agresiune armata îndreptată împotriva tarii, Președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștința Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate. Numai în cazuri excepționale, hotărârea Președintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. ... (3) În caz de agresiune armata îndreptată împotriva tarii, Președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștința Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii. ... (4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul își continua
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
agresiune armata îndreptată împotriva tarii, Președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștința Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii. ... (4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul își continua activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se afla în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor. ... Articolul 93 Măsuri excepționale (1
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
la mulți oameni inteligenți și „citiți”, un atac, pur și simplu, la existență; Nietzsche Însuși a comentat acest lucru din zona conceptualului; „lupta” se duce În cea a afectului, or, afectul este strict Învecinat cu instinctele de supraviețuire sau de agresiune. Mulți, foarte mulți oameni inteligenți, Înțelepți chiar, resimt o adevărată frică În fața acelui „necunoscut” care se arată deodată În forma unei idei noi ce, În esență, nu este nici mai mult dar nici mai puțin decât o invitație fermă de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
catedralele unor giganți dispăruți -, un fel de sublim; un peisaj (uman!Ă aflat În disproporție cu micul, stingherul nostru Eu, populat de forțe indiferente, nu rareori ostile - o inamiciție măruntă Însă, trivială, noi, acolo, nu suntem apți de dușmănii, de agresiuni majore! - exilul ni se arată uneori ca un pedagog uriaș, ciclopic, o figură coșmarescă, „cineva” care, cu o mișcare unică și teribilă În deciziunea ei, dă la o parte tot ce ni se părea a fi câștigat odată, Împreună cu părinții
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de o "schizofrenie care a îmbrăcat simptomele autismului". Nimeni, nici un doctor nu i-a intuit boala, în afară poetului însuși: "Nu mă lecuiesc doctorii." De fapt, s-a folosit de "pretextul bolii" pentru a-și alcătui un scut protector la agresiunile și stresul mediului. El voia "liniștea" în "țipătul" generalizat al lumii, așa că a jucat rolul nebunului: "Dar singurul care și-a cunoscut cu adevărat boala a fost poetul. Crizele de nebunie prin care a trecut n-au fost decât curbele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din axele centrale ale cărții. Primul a suferit copil fiind de febră palustră și a rămas hipersensibil; cel de al doilea s-a îmbolnăvit de tuberculoză la începuturile studenției, iar de-a lungul vieții a trebuit să facă față unor agresiuni, fățișe ori ascunse, inclusiv unei tentative de asasinat, la 5 decembrie 2003. Autorul inventariază atent monstruozitățile la care s-au dedat inamicii ireductibili ai poetului și prefigurează războiul psihologic în care a fost antrenat cu răutate și ură. Nu au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prin recunoașterea "noii direcții" junimiste și ctitorirea piedestalului de către Maiorescu, apoi prin confirmarea urmașilor, inclusiv și paradoxal, prin contribuția detractorilor. În general vorbind, demitizanții, de regulă, în loc să dărâme mitul, mai mult îl legitimează. Cu toate eforturile demolatoare, de la prima mare agresiune a canonicului Grama, la doi ani de la moartea poetului, și până azi, când demitizarea e la modă, mitul Eminescu durează de peste 120 de ani spre binefacerea spiritualității românești. Eminescu, stăruie Theodor Codreanu este întregul, cu potențialitățile sale de prototip care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Acest lucru s-a petrecut, în primul rând, pentru că România nu a avut ambiții de expansiune și dominație mondială, continentală sau regională, iar, în al doilea rând, s-a dorit doar obținerea unor date care să contribuie le prevenirea unor agresiuni militare intempestive și să neutralizeze acțiunile subversive interne care puneau în pericol sistemul de guvernământ și ordinea de stat”. În ansamblu, din punctul meu de vedere Istoria... domnului dr. Alexandru-Alin Spânu reprezintă, cel puțin până în acest moment, cea mai solidă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care cele două state s-au angajat să se sprijine reciproc în cazul unui atac la granița de răsărit. Peste cinci ani, la 26 martie 1926, tratatul a fost reînnoit și extins, în sensul unui ajutor mutual în cazul unei agresiuni externe provenite din orice direcție. România a militat pentru o dezvoltare regională de securitate care să cuprindă statele europene de la Marea Baltică la Marea Egee, cu misiunea de a se opune acțiunilor revizioniste și revanșarde. Disputele și neînțelegerile dintre Polonia și Cehoslovacia
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
peste 100 de atacuri pe an (120, 121, respectiv 115) după care, în următorii trei ani, 1926-1928, scăderea lor să fie evidentă (70, 35, respectiv 38). La cumpăna deceniilor trei și patru (1929-1931) comitagii și-au redus și mai mult agresiunile (21, 25, respectiv 13 atacuri), pentru ca, în ultimul an (1932) să fie constatate un număr de 21 de incursiuni pe teritoriul românesc. Pe de altă parte, slăbiciunile sistemului politic din România au permis perpetuarea unor acțiuni antinaționale în Dobrogea. Posibilitatea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
țintă sau ca teren de desfășurare spațiul românesc. Un rol important a revenit graniței de est, acolo de unde U.R.S.S. a exercitat presiuni pentru destabilizarea Basarabiei, astfel că planurile de operații au avut în vedere, în principal, respingerea unei eventuale agresiuni. La elaborarea planurilor s-a ținut cont și de informațiile furnizate de agenții Secției a II-a și a Serviciului Secret, care au oferit date utile asupra dislocării și înzestrării Armatei Roșii în Ucraina. Latura contrainformativă a urmat același drum
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]