4,570 matches
-
Posteritatea ?i declinul durkheimismului Anii dou?zeci s�nt �nc? fă?ți pentru ?coală francez? de sociologie a c?rei prim? �ntreprindere a fost aceea de a relua rapid activitatea editorial? intens?. V?d lumină tiparului lucr?ri terminate �n ajunul r?zboiului (Fauconnet, 1920; Davy, 1922; Granet, 1922) că ?i manuscrisele magistrului (Durkheim, 1922, 1924, 1925, 1928), sau cele ale discipolilor c?zu?i pe front (Hertz, 1928). Pe parcursul �ntregului deceniu, aceast? activitate va p?stră un ritm sus?inut
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
se regrupeaz? �n 1935 pentru a forma Studiile sociale, organ unic al Societ??îi de Economie Social? ?i a Societ??îi Internă?ionale a ?tiin?ei Sociale), rolul mi? c?rîi leplaysiene �n reorganizarea institu?ional? a sociologiei franceze �n ajunul celui de-al doilea r?zboi mondial este neglijabil. Aceasta nu-?i men?ine influen?a dec�ț gra?ie rela?iilor str�nse pe care le mai are cu mediile conduc?toare ale lumii agricole, care se �nnodaser? �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c? influen?ei pe care a avut-o asupra a numeroase ?coli str?ine (�n SUA, Anglia, chiar �n Turcia ?i Rom�nia) care au ignorat mult timp durkheimismul, �i datoreaz? sociologia leplaysian? esen?ialul rolului s?u istoric. �n ajunul celui de-al doilea r?zboi mondial, sociologia francez? este de nerecunoscut: �ntr-un interval de dou?zeci de ani ea ?i-a pierdut prestigiul ?i influen?a care, �n Fran?a cel pu?în, o aureolau odinioar?, ?i-a epuizat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Sondages) pe care l-a fondat �n 1938; � Georges Gurvitch (profesor la Sorbona), de crearea �n 1946 a Centrului de Studii Sociologice (CES), laborator al Centrului Na?ional de Cercetare ?tiin?ific? (CNRS), care a v?zut lumina zilei �n ajunul r?zboiului, ca ?i de lansarea revistei Cahiers internationaux de sociologie (1946), singura revist? de sociologie p�n? la apari?ia celei de-a treia serii a revistei Ann�e sociologique (1949-1953); ��Georges Friedman (inspector general al �nv???m�ntului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i datoreaz? succesul incontestabil, chiar dac? limitat ?i inegal, puternicii influen?e intelectuale ?i tehnice a modelului american mai mult dec�ț �cererii sociale�, măi pragmatice că niciodat?, la emergen?a c?reia acest model a contribuit foarte mult. �n ajunul evenimentelor care, la sf�r?ițul anilor ?aizeci, vor traduce profundă criz? cultural? a lumii occidentale, dimensiunea teoretic? a acestui model este deja �n mare parte epuizat?. Dac? formulă de cercetare empirico-analitic? elaborat? la Columbia a dob�ndit o autonomie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
eroul charismatic, este Bărnuțiu. El antrenează mulțimile. Programul de la Blaj comportă 16 puncte. Proiectul social este radical în intenții, însă se obligă să garanteze ordinea în aplicare. Națiunea română cere abolirea imediată și fără despăgubire a iobăgiei. Bărnuțiu subliniase, în ajunul Congresului, că această abolire nu putea fi realizată decît de țăranii înșiși. Proiectul național de inspirație liberală repune în discuție hotărîrile Budapestei. Națiunea română reclamă independența național-politică, în numele principiului libertății, egalității și fraternității, astfel ca "ea să poată avea, proporțional
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
înfrumusețată încă de pe vremea cronicarilor de odinioară. Dimitrie Cantemir, în tabloul pe care 1-a lăsat asupra Moldovei de la începutul secolului XVIII, descrie un spațiu paradisiac, un spațiu de legendă, atunci cînd evocă munții Moldovei, dealurile și arborii fructiferi... În ajunul războiului, călătorii și inginerii străini vor regăsi aceste accente fericite în ritmul descoperii de către ei a unei lumi noi, dar deja se face simțit regretul că aceste posibilități naturale nu sînt bine administrate: problema agrară în România echivalează cu problema
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
face pentru o perioadă de treizeci de ani și va rezerva un sfert companiilor românești, un sfert statului. Numai un sfert din terenuri este pus în adjudecare liberă și se atribuie companiei care va oferi redevențele cele mai ridicate. În ajunul războiului, capitalurile germane și austriece finanțau 27% din producție, capitalurile olandeze 31 %, cele franceze și belgiene 16%, cele engleze 5%, cele americane 18%. În 1906, totalul capitalului investit este de 185 milioane de franci, din care 74 de origine germană
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în noiembrie 1912, atrage atenția ministrului Marinei asupra avantajelor ce ar putea fi obținute dacă s-ar trece la piețe pe termen lung pentru a se asigura, la prețuri moderate, furnizarea de reziduuri petroliere necesare flotei... Balcanii se găsesc în ajunul războiului în plină agitație. Această poziție și această situație au determinat pe liberali să formuleze un program industrial național. Brătianu și ai săi sînt convinși că nu poate exista o politică națională adevărată sub tutela capitalului străin. Brătianu și Constantin
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rămîne doar ca energiile liberale să se consacre prioritar salvgardării suveranității statului, a potențialului lui energetic, ca liberalii să fie conștienți că luptă cu arme inegale contra legilor pieții și ca ei să promoveze ideea unei naționalizări a petrolului în ajunul Primului Război mondial. Din punctul lor de vedere, modernitatea nu se poate reduce la introducerea de tehnologii noi. Ar mai trebui ca românii să ajungă la stăpînirea acestor tehnologii și să fie în măsură să recupereze profiturile ce decurg de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în industrie, numai 3% pot fi calificați drept lucrători industriali. În 1900, totalul angajaților din întreprinderi care folosesc mai mult de 25 de muncitori nu reprezintă decît 1,5% din capitalul investit în țară. REVOLTA PRIMITIVĂ Conștiința eșecului ascensiunii din ajunul Primului Război este legată de șocul provocat de marea răscoală din 1907. Cu tot efortul statului în domeniul educației, țărănimea săracă a rămas în afara cadrelor proiectului statului-națiune. Ea este constrînsă să se exprime printr-o violență lipsită de vreun proiect
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
București înclină de partea Antantei: profesorul Istrati, președintele societății franco-române Diamandi. organizează manifestații în sprijinul Antantei. De cealaltă parte, cabinetul din Sankt-Petersburg se plînge că Bucureștiul ușurează trecerea armelor, a munițiilor și a banilor destinați Turciei. Ce vrea Bucureștiul în ajunul deciziei din august 1916? Artilerie și muniții, evitarea unui război pe două fronturi, contra Austro-Ungariei și Bulgariei. Brătianu ar înclina spre o simplă cucerire a Transilvaniei. În sfîrșit, o acțiune a Aliaților la Salonic ar fi necesară pentru a îndepărta
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
influențele universitare franceze. În 1919, o misiune condusă de Lucian Poincare, rectorul Universității din Paris, efectuează o vizită în România. Proiectul fondării unui Institut francez de înalte studii este lansat și va vedea lumina zilei în 1924, fiind condus în ajunul războiului de istoricul Alphonse Dupront. La noile centre de românizare activă (printre care se numără Universitatea din Cluj, care devine românească la 3 noiembrie 1919) sînt aduși tineri cercetători formați în Franța, împreună cu echipe întregi de profesori francezi. Emmanuel de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sa secția de geografie din Cluj publicînd primul volum din Travaux de l'Institut de géographie de Cluj. Deschiderea aceasta de după război se transformă totuși, în anii '30, într-o competiție între influențele fraceze și germane, care se radicalizează în ajunul celui de-al doilea război mondial. În iunie 1931, francezii se plîng că guvernul lorga se angajează să stabilească în învățămîntul public o egalitate între limba germană și limba franceză, limba franceză fiind pînă atunci singura obligatorie. În 1938 și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
față de planul principal, astfel încît să nu rupă linia orizonturilor ample. Monotonia este întreruptă de proporția volumelor și de dinamismul axelor de circulație." Cooperarea lui Creangă cu Malaxa care își mărește întreprinderile între 1928 și 1940, pentru a deveni în ajunul războiului unul din principalii furnizori de muniții ai armatei române exprimă dorința de modernitate. Dar Malaxa, căruia i se poate recunoaște curajul estetic, este un industriaș susținut de Carol II; or, unele comenzi făcute de stat, fie că este vorba
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
reprezentanții străinătății intră într-o concurență anxioasă, atenți la posibila alianță a României cu Axa... După cum o arată rapoartele ambasadorului Franței din 1938, democrații grăbesc eșecul democrației ca fatalitate, iar opinia publică, obosită, vrea ordine și securitate. România intra în ajunul războiului condusă de forțele politice de dreapta, mobilizate de anticomunism, de antisovietism, într-un mediu regional și internațional pe care regalitatea nu-l mai stăpînea. Prin temperament și prin convingere, Carol II nu este un democrat. El se arată sensibil
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Foarte curînd apare clar că manevrele de apropiere românească îndreptate fie spre englezi, fie spre americani nu vor fi luate în considerație de ultimii chiar dacă acestea sînt dezvoltate concomitent cu sovieticii. Mesajul a fost transmis Bucureștiului de guvernul britanic în ajunul Conferinței de la Moscova din octombrie 1943. "Asemenea apropieri vor trebui să fie conduse de un emisar autorizat cum se cuvine ca să semneze o predare necondiționată în fața celor trei principali aliați." Mihai Antonescu pare să nu ia în considerație această punere
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
germanilor, alături de națiunile unite." Identitatea românească este amputată în acest sfîrșit de vară 1944: Basarabia regăsită este un cîmp de război ocupat de sovietici, iar Transilvania, care a fost una din axele esențiale ale strategiei lui Antonescu, se află în ajunul eliberării de către sovietici. Se așteaptă, fără a se și crede în aceasta, o normalizare. Sănătescu constată încă din primele zile ale lui octombrie: "Mă cert cu rușii care nu respectă nimic. Devastările și prădăciunile continuă și nu înțeleg de ce ei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ani de domiciliu obligatoriu la tatăl său, la Scornicești. Epoca întîlnirilor decisive începe cu ocazia detenției sale la închisoarea Doftana: se află aici Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol, Chivu Stoica. Perioada de detenție reîncepe în iunie 1940 pentru a se încheia în ajunul lui 23 august: Ceaușescu părăsește, pe 4 august 1944, lagărul de la Tîrgu-Jiu unde a petrecut patru ani alături de Gheorghiu-Dej și de ai săi. Intervalul de libertate din 1939 va permite ulterior propagandei oficiale să-i atribuie lui Ceaușescu un rol
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
spațiu de trecere, materia înstăpânită devine spirit, redefinind umanul din perspectiva timpului renăscut și domesticit 87. Casa, ca imagine mitică, se deschide unui complex de înțelesuri; obiectualul, trecut prin filtrul subiectivității, este și totem și tabu: "Foc în ziua de Ajun și de Crăciun, în ziua de Anul Nou, în ziua de Paști și de Înălțare să nu dai din casă, că tot anul ai foc, supărare, huit, pagubă în casă ." 88 Prin ritual, umanul este supus transformărilor din perspectiva unui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nașilor), mama punea în fața fiecărui mesean o ulcică (cană) cu apă care trebuia băută pentru norocul copilului.214 b. Nunta Încadrând ritualic ceremonia nupțială propriu-zisă, elementul acvatic are rol de incipit și de consacrare a nuntirii. Scalda are loc în ajunul sau în ziua cununiei, într-o "apă neîncepută" în care se pun bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, flori frumos mirositoare, busuiocul-simbolul dragostei: În ajunul sau și în ziua cununiei, dis dimineață, atât mirele cât și mireasa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rol de incipit și de consacrare a nuntirii. Scalda are loc în ajunul sau în ziua cununiei, într-o "apă neîncepută" în care se pun bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, flori frumos mirositoare, busuiocul-simbolul dragostei: În ajunul sau și în ziua cununiei, dis dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop făcută, sau și într-o apă curgătoare. Nescăldați nicicând nu se cunună" 215. Această sacralizare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a purta" 336. După "îmbrobodire", mireasa leagă năframa de bețele verzi de prun, cu care s-a luat "hobotul" 337, iar, în alte părți, rămurelele de prun se rup în două și se aruncă peste casă, pentru prosperitate 338. În ajunul nunții, sau la împlinirea unui an de la căsătorie, în Transilvania este obiceiul "pomului (mărului) de cununie" care se sărbătorește, în prezența preotului, nașilor și a rudelor, printr-un praznic ce se dă de pomană la 12 săraci, "pentru ca să aibă ei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
spală și rostesc: "Apă albă pomiroasă, / Mă spală, mă fă frumoasă, / Să le plac flăcăilor / Ca vinul boierilor, / Să fiu ca sfântul soare / Când răsare, / Ca și mărul plin de floare, / Ca o capră bourată, / De toată lumea lăudată!"367 În Ajunul Bobotezei, spre seară, fetele bucovinence care voiesc să fie "căutate, iubite și jucate de feciori" aduc apă neîncepută de la fântână, pun în ea câteva fire de busuioc, apoi o așază într-un loc unde să bată soarele dimineața, când va
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sfinți, de Mucenici, unele românce din Bucovina adună apă de ploaie sau de omăt și o păstrează peste an, fiind leac pentru diferitele boli (durere de cap, ochi etc.).374 În Duminica Floriile, mai precis, în seara de dinainte, în ajun, pe la miezul nopții, este obiceiul ca să se fiarbă apă cu busuioc și cu fire de la canafurile de la prapuri, furate de la înmormântarea unei fete, și să se spele cu această apă pe cap, pentru a avea păr frumos care "să strălucească
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]