186,601 matches
-
această greutate. Anumite țări europene, în special Danemarca, au optat pentru un vărsământ al RMI fără condiții de vârstă: de aici a rezultat o reducere semnificativă a transferurilor familiale în profitul celor mai tineri. Rezumând, pare potrivit să scriem că ajutorul familial în momentul intrării în viața activă și în special în momentul intrării în viața de adult este bine înscris în ideea pe care și-o fac bătrânii despre contribuția în ajutorul tinerilor. Este o adevărată solidaritate între generații, ancorată
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
mai tineri. Rezumând, pare potrivit să scriem că ajutorul familial în momentul intrării în viața activă și în special în momentul intrării în viața de adult este bine înscris în ideea pe care și-o fac bătrânii despre contribuția în ajutorul tinerilor. Este o adevărată solidaritate între generații, ancorată în adâncul comportamentelor celor adulți. Această solidaritate are loc indiferent de circumstanțe, chiar dacă statul decide să înlocuiască printr-o politică de prestări publice ajutoarele private (rezultatul e mai important decât gestul), acestea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
atât pe stat, cât și pe familii (Ekert-Jaffé și Terraz, 2006). În țările Europei de Nord, ajutoarele publice generoase sunt acompaniate de ajutoarele familiale mai modeste; în țările Europei de Sud, ajutoarele publice mai puțin consecvente se fac însoțite de ajutoare private mai substanțiale. Această întrajutorare familială la începutul unei existențe este perenă dacă gospodăria are dificultăți financiare mai târziu, de exemplu, cu ocazia unei perioade prelungite de inactivitate sau cu ocazia unei faze de precaritate provenită dintr-un eveniment profesional
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
activitate profesională. Aici părăsim zona întrajutorării pentru a intra în aria politicilor familiale, în special în privința supravegherii copiilor. Lanțurile de solidaritate și arbitrajul statului O veritabilă economie de transferuri între generații caracterizează relațiile între persoane. Există transferuri private ca și ajutoare financiare, donații, suporturi în natură, moșteniri. Există și transferuri publice ca datoria publică, care este o formă de solidaritate adaptată cheltuielilor de investiții, sau sistemul de pensionare prin repartiție care este însăși expresia legăturii între generații, persoanele având vârsta de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
entre générations: altruisme, équité, réciprocité indirecte, ambivalence..." în: Michel Aglietta, Didier Blanchet și François Héran: Démographie et économie, rapport du Conseil d'Analyse Économique, Paris, la Documentation Française, 2002. Generația 3 (pivot) este tânără în (t 1) și beneficiază de ajutorul părinților săi A2. Această generație este adultă în t și varsă un ajutor părinților săi V2 și copiilor săi J4. Când îmbătrânește în (t + 1), este finanțată de copiii săi A4 care, paralel, își ajută copiii J5. Se vede combinarea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
François Héran: Démographie et économie, rapport du Conseil d'Analyse Économique, Paris, la Documentation Française, 2002. Generația 3 (pivot) este tânără în (t 1) și beneficiază de ajutorul părinților săi A2. Această generație este adultă în t și varsă un ajutor părinților săi V2 și copiilor săi J4. Când îmbătrânește în (t + 1), este finanțată de copiii săi A4 care, paralel, își ajută copiii J5. Se vede combinarea tuturor acestor generații, lanțul de solidaritate între generații care fondează economia acestor transferuri
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
actuală impune și noi reflecții asupra inevitabilei transformări a legăturilor, naturale și afective, unind diferitele generații. Între bunicii din ce în ce mai numeroși, datorită longevității lor crescute, părinți, copii și nepoți, relațiile afective sunt în plină evoluție. Ele pot fi dezinteresate (altruism, solidaritate): ajutor adus seniorilor celor mai în vârstă (dependență) de copii și nepoți, ca și ajutorul oferit de mulți seniori nepoților lor când aceștia intră în viața activă și de adult, constituie de acum înainte exemple mai degrabă banale. Astfel, relațiile afective
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
diferitele generații. Între bunicii din ce în ce mai numeroși, datorită longevității lor crescute, părinți, copii și nepoți, relațiile afective sunt în plină evoluție. Ele pot fi dezinteresate (altruism, solidaritate): ajutor adus seniorilor celor mai în vârstă (dependență) de copii și nepoți, ca și ajutorul oferit de mulți seniori nepoților lor când aceștia intră în viața activă și de adult, constituie de acum înainte exemple mai degrabă banale. Astfel, relațiile afective pot avea și o dimensiune financiară directă sau indirectă, via o asistență biunivocă de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
este în creștere; în faza de bătrânețe, micșorarea veniturilor disponibile duce la aprovizionarea din economiile acumulate anterior reducându-le astfel ponderea. Natura cheltuielilor de consum se modifică, și ea, cu vârsta: cumpărăm bunuri casnice când suntem tineri, folosim mai curând ajutoare la domiciliu când vârsta impune starea de dependență; fără a mai pune la socoteală că, modul de viață variind de la o tranșă de vârstă la următoarea și de la o generație la alta, cheltuielile de consum depind și de un efect
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
141 Wierink M., 180 Wolff F.-C., 244 Indice tematic A Activitate feminină, 191, 174-180, 199-200 Activitate profesională, 156, 168, 180, 186, 197, 199, 246, 263 Adulți, 35, 41, 52-53, 56-57-60, 65-66, 69, 81-82, 84, 172, 250, 252, 261, 271 Ajutoare pentru locuință, 159-160, 164, 278 Ajutoare pentru familii, 168, 182, 186 Ajutoare pentru transporturi, 158, 160, 278 Alocații familiale, 95, 158, 162-163 Altruism, 264-265, 267, 281 Anchetă privind locul de muncă, 101 Asigurare pentru bătrânețe, 112, 161 B Baby-boom, 27
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
-C., 244 Indice tematic A Activitate feminină, 191, 174-180, 199-200 Activitate profesională, 156, 168, 180, 186, 197, 199, 246, 263 Adulți, 35, 41, 52-53, 56-57-60, 65-66, 69, 81-82, 84, 172, 250, 252, 261, 271 Ajutoare pentru locuință, 159-160, 164, 278 Ajutoare pentru familii, 168, 182, 186 Ajutoare pentru transporturi, 158, 160, 278 Alocații familiale, 95, 158, 162-163 Altruism, 264-265, 267, 281 Anchetă privind locul de muncă, 101 Asigurare pentru bătrânețe, 112, 161 B Baby-boom, 27, 29, 31-35, 45, 49-51, 60, 92
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
feminină, 191, 174-180, 199-200 Activitate profesională, 156, 168, 180, 186, 197, 199, 246, 263 Adulți, 35, 41, 52-53, 56-57-60, 65-66, 69, 81-82, 84, 172, 250, 252, 261, 271 Ajutoare pentru locuință, 159-160, 164, 278 Ajutoare pentru familii, 168, 182, 186 Ajutoare pentru transporturi, 158, 160, 278 Alocații familiale, 95, 158, 162-163 Altruism, 264-265, 267, 281 Anchetă privind locul de muncă, 101 Asigurare pentru bătrânețe, 112, 161 B Baby-boom, 27, 29, 31-35, 45, 49-51, 60, 92, 95, 108, 120, 189, 198, 219
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
rățoit Grosoș - du-l Înapoi la orbii lui de la Cluj și aruncă-l acolo! Nu pot să mă uit la el, vrei să orbesc și eu? Și mi-a azvîrlit În față un pumn de țărînă. L-a chemat În ajutor pe unul Mecker, ÎntărîtÎndu-l să dea În mine. Grosoș nu se ridica de jos, dădea de acolo toate comenzile. Mecker era mai mare decît noi, așa că Ionel a Încasat cîteva, dar a și dat, oprindu-l pe ăla să
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Primăvara lui ’44 a produs o schimbare Însemnată și În viața lui Valeriu Ruba. De cîțiva ani, fusese nevoit să renunțe la cursurile seminarului greco-catolic din Oradea, petrecîndu-și acum tot timpul În casa părintească unde dădea o binevenită mînă de ajutor la muncile cîmpului. Gospodăria și pămînturile familiei se aflau la Pișcari, un sat În care, alături de români, se mai stabiliseră două familii de evrei și, la margine, un pîlc de țigani. Era o așezare de cîmpie netedă ca tabla mesei
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Clara. Repus În drepturi la ieșirea lui din pămînt, din iarbă verde În 1945, Weisz și-a recăpătat și prăvălia din centrul Răteștilor, confiscată de regimul Horthy după deportarea familiei. Destui oameni au sărit să-i dea o mînă de ajutor ca s-o pună din nou În rînduială, pe alții i-a plătit pentru muncile mai pretențioase. Dar el trecuse deja de cincizeci de ani, speranțele În Întoarcerea alor săi erau firave, de invaliditatea din celălalt război nu-l vindecase
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
dădea semne a-l fi ascuns pe undeva. Nici În misiunea de Învățător nu-l văd. I s-au potrivit mult mai bine birocrația comunistă și poziția aceea călduță de nomenclaturist rural. A dat și Miklós Horthy o mînă de ajutor cînd, intrînd În Ardealul cedat, le-a impus seminariștilor uniți atît de multe materii În limba maghiară și taxe suplimentare atît de mari, că moșu’ s-a văzut nevoit să-și retragă de la Învățătură feciorul În care-și pusese speranțe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
materii În limba maghiară și taxe suplimentare atît de mari, că moșu’ s-a văzut nevoit să-și retragă de la Învățătură feciorul În care-și pusese speranțe misionare. Acesta apucase totuși să facă ceva carte pe la Oradea. Altă mînă de ajutor În carieră, decisivă de această dată, i-a dat-o Iosif Vissarionovici Stalin năvălind cu comunismul peste Transilvania și desființînd Biserica Greco Catolică. Familia a rămas Însă cu nostalgia preoției tatii și, cînd rudele Îl vedeau cu chef și-l
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
asemenea lui. Singur maiorul Soponaru i-a inspirat Încredere Întru asociere din cînd În cînd. S-a haiducit, precum con frații săi din urmă cu cîteva veacuri, din pricina unei nedreptăți: Însușirea de către niște proaspeți bolșevici a unor produse destinate ca ajutor săracilor satului Odești din Maramureș. Denunțat ca „dușman al poporului“, a fost arestat, dar a evadat de sub escortă. Armurier fiind el de meserie, și-a făurit singur puștile și pistoalele cu care s-a retras În codri și cu care
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
polonez, sorbindu-l În clipirea lor. Să le fi fost ochilor mei la Îndemînă filmul, nu mi-ar fi trebuit atîta timp pentru a recunoaște ruleta. Așa, În lipsa Hollywoodului Împănat cu flash-uri din Las Vegas, mi-a rămas de ajutor, ca-n secolul al XIX lea, literatura. Literatura și jazzul, mai precis una dintre trompetele sale migratoare. Lui Vasile Snacoveanu din Săvenii Botoșanilor Îi lipseau nu numai cei doi ochi, ci și patru degete de la mîna dreaptă. I le smulsese
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
familiilor militarilor să locuiască În preajma garnizoanei, iar moroșeni În garda palatului n-a mai recrutat multă vreme. Grigore Pintea Însă a căzut și el rănit la Rivulus Dominarum, curînd după reaprinderea rebeliunii curuților sub principele Rákóczi căruia Îi sărise În ajutor, voind să smulgă cetatea Băii Mari din mîinile austriecilor. L-a lovit o ghiulea „năpustită“ din Turnul Măcelarilor și l-a ucis În ziua de 14 august 1703. Începînd din aceeași vară, Rákóczi s-a bătut preț de opt ani
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mai deosebită de colegul său din Rătești care se arăta cam Îndărătnic, l-a invitat pe acesta din urmă la primărie pentru o discuție de spre chestiunile curente ale comunei. L-a rugat, Între altele, să dea o mînă de ajutor evenimentului În pregătire și să se deplaseze pînă În comuna vecină. Preotul, cel cu catehizarea mea cu ajutorul paradisului ca pătlăgea, avansa tot felul de pretexte pentru a se eschiva și era greu de combătut. Atunci, primarul a recurs la un
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
curgătoarea. — Cum să cadă rachetele astea tocmai la noi? Le trag de regulă În sus... — Ei, zise milițianul, e tîrziu, mă duc și eu spre casă, noapte bună, tovarășu’ Silviu, și nici o grijă, aicea sîntem noi! Polițaiul era de fapt ajutor de milițian, trimis aici din centrul de comună și Încartiruit În casa unor localnici. Venise de vreo trei luni de prin Banat, se dădea atoateștiutor și nu admitea să fie contrazis În nimic. Acum Însă, gestionarul Înțelesese că omul În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cu aceeași repeziciune. Pomean lua de fiecare dată cu sine cîte un mujic din cătunul prizonieratului său, pare-se că asta era regula, iar de la o vreme, Îl prefera pe Zahar, un tînăr bălai și gros, puternic ca un taur, ajutor potrivit la scosul căruței sau al saniei din cîte o capcană ori la oblojitul cailor, dacă se Întîmpla să se rănească vreunul. Se Întorceau Într-un octombrie de la stația de poștă unde zăboviseră mai mult din pricina nevoii de a Înlocui
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
croitorie al lui Sandu, locul din care au ieșit multe dintre fustele, pantalonii și șepcile noastre tricotate. Mama Maria s-a simțit la largul ei aici. Ale ei erau grădina și curtea, deosebit de generoase pentru oraș. Dădea o mînă de ajutor la bucătărie, iar uneori, și la atelier. A descoperit, Înainte de șaptezeci de ani, bucuria cititului. Nu-i scăpa ziarul. Ziarul, nu ziarele! Pentru că ce scria În Scînteia răsuna și-n celelalte. Dar Îi plăceau mai cu seamă biografiile oamenilor celebri
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
strigase pe nume. Strigătul s-a gîtuit ca și cum ar fi vrut să mai spună ceva, dar nu i s-a mai Îngăduit. M-am oprit locului trăgînd inevitabil cu urechea. Bătrînul se afla Într-o mare primejdie și-mi cerea ajutorul. Am mai auzit o dată strigătul: „Radu!“, dar mai slab, În stingere, În dispa riție, fără ecou, ca Într-o scufundare, ca Într-un Înec. N-am scos o vorbă, azi mă mir cum de n-am făcut-o. Înțelesul celor
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]